Basmul Praslea cel voinic si merele de aur - comentariu referat






“Praslea cel voinic si merele de aur“

(argument)

Publicat in 1882 in volumul “Legendele si basmele romanilor”, basmul “Praslea…” a fost cules de catre Petre Ispirescu, de la tatal sau.

    Opera epica in proza, de intindere relativ mare, are ca mod de expunere dominant naratiunea, descrierea aparand destul de rar, ca in orice opera populara, iar dialogul ajutand la caracterizarea personajelor in mod direct.

    Ca in orice basm, timpul si spatiul sunt vag precizate. Se vorbeste totdeauna despre doua taramuri, care ar putea reda realitatea si o lume fantastica, imaginara, ideala. In opera literara data, taramului oamenilor I se opune celalalt taram, al zmeilor.

    Personajele sunt deopotriva reale si fantastice. In mod evident, ele vor participa la intamplari reale si fantastice. Astfel, putem justifica existenta si in lumea noastra a unui imparat, unor fii si fete de imparat, a unor hoti, iar evenimente deosebite putem preciza intalnirile interumane, angajarea in scopul prestarii unei munci, luptele de autoaparare sau o nunta.

    De domeniul fantasticului sau al incredibilului tin existenta unor mere de aur, actiunea de a le fura, prezenta unor personaje precum zmeii, balaurului, zgripsoroaicei si puii sai sau posibilitatea realizarii unor intamplari sau incredibile actiuni, cum ar fi : o lupta cu zmeii, uciderea balaurului, salvarea lui Praslea de catre un personaj ireal, transformarea palatelor in mere, existenta unor obiecte precum furca si closca din aur.

    Eroului basmului, un personaj complex, exceptional si prezentat in situatii limita, i se alatura ajutoare, atat din lumea reala, cat si din cea fantastica (corbul, zgripsoroaica, fetele de imparat), fara de care el nu ar fi reusit in demersurile sale. Desi prin simpla sa aparitie lasa impresia unui om simplu din popor, Praslea evidentiaza atat insusirile firesti, cat si fabuloase. Generos, curajos, tenace, inteligent si corect, el dispune de o forta impresionanta, supranaturala, atunci cand savarseste actiuni aparent imposibile.

    Eroul basmului reprezinta principala caracteristica de forte, cele ale Binelui si cele ale Raului, aflate intr-o permanenta confruntare, finalizata prin victoria suprema a Binelui. Unele dintre ele devin simboluri ale realitatii, dar altele tin clar de domeniul fantasticului. Astfel unei categorii din care fac parte Praslea, imparatul, cele trei fete, corbul, zgripsoroaica si mesterul argintar, i se opun fratii cei mari, zmeii si balaurul.

    Cifra magica prezenta, de obicei, in basmul popular romanesc si implicit in “Praslea… “, este trei: trei fete de imparat, trei feciori, trei zmei, trei mere.





    Obiectelor miraculoase de tipul biciului, a unei furci sau a unei closti, li se alatura substante tamaduitoare, precum apa vie si seul (folosit de catre corb pentru a-l ajuta pe Praslea in lupta cu zmeul).

    Incercarile prin care trece Praslea sunt remarcate, din punct de vedere narativ, prin diferite constructii sau expresii populare, prin imbinarea vorbirii directa cu cea indirecta, ceea ce ar conduce la realizarea oralitatii stilului. Formulele initiale (“a fost odata ca niciodata “), mediane ( “si se luptara, se luptara, zi de vara pana-n scara “) si finale (“ si incalecai pe o sa si spusei povestea voastra asa”) ne prezinta o alta caracteristica narativa a unei creatii populare vechi, asa cum este basmul, care se bazeaza pe o structura unica.

    Subiectul literar extrem de bine conturat permite precizarea unor momente, intalnite la orice opera epica si care corespund expozitiunii, intrigii, desfasurarii actiunii, punctului culminant si deznodamantului.

    Un imparat puternic avea in gradina sa un mar cu mere de aur, furate intotdeauna inainte de a se coace. Interventia multora, inclusiv a celor doi fii mai mari ai sai a ramas fara rezultat. Desi nu i s-a acordat incredere, Praslea a reusit sa-i duca tatal sau merele de aur si chiar sa-l raneasca pe hot.

    Hotararea sa de a pleca in cautarea acestuia impreuna cu fratii sau constituie cauze principala care sta la baza desfasurarii actiunii.

    Praslea este singurul care ajunge pe taramul celalalt, al celor trei zmei, ii ucide pe acestia si gratie ajutorului dat de corb si de fata cea mica de imparat si parasit fiind in prapastie de fratii cei mari, este obligat sa continue aventura pe taramul celalalt.

    Putem considera punctul culminant al basmului acest moment de maximaintensitate pe care il traieste Praslea ; in paralel, asistam la anuntarea nuntii celor doi frati au fetele mai mari si la vestirea mortii mezinului. Ajutat de o zgripsoroaica, pe ai carei pui ii salvase, eroul ajunge pe taramul tatalui sau, se angajeaza ucenic la un mester argintar si este recunoscut, in final, gratie indeplinirii dorintei fetei celei mici, aceea de a-i aduce obiectele miraculoase cerute.

    In timp ce fratii isi primesc pedeapsa divina, mezinul se casatoreste cu fata cea mica si mosteneste scaunul imparatiei.

    Aparut ca o necesitate a relevarii unor idei morale si a oglindirii vietii in moduri fabuloase, basmul ramane fiorul launtric romanesc cel mai profund si aflat cel mai aproape de visele, sperantele, dorintele implinite si de fericirea intruchipata ca ideal a intregului popor.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani