COMENTARIU

IAPA LUI VODA

Povestirea este specie a genului epic in proza . Termenul este sinonim cu cel de naratiune cu care se si confunda, insa ca specie literara reprezinta untip de structura narativa .

Povestirea Iapa lui Voda care face parte volumului Hanu Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu este o povestire in rama. In rama apare naratorul omniscent, omniprezent.Se disimuleaza autorul. Al doi-lea plan narativ apartine naratorului ordonator anume comisului Ionita ,iar al trei-lea plan narativ apartine naratorului personaj sau naratorului martor.In al doi-lea plan narativ se creeaza un adevarat ceremonial al poves tirii.Se obtine atentia,ascultarea,se infiripa actiunea narativa.

Locul este :-Hanu Ancutei,tara Moldovei, Draganesti,din tinutul Sucevei,s-au dus la divanuri,doi stanjeni si cinci palme,langa prisaca Velii,la Voda,la Iasi,de la Odobesti,Tara-de-Jos,Tara-de-Sus,targul Iesului,la un han, Curtea Domneasca, la Poarta Curtii,acolo,spre odai,intr-o camaruta din launtrul curtii,ici,pe usa asta mititica,dincolo,in odaia cea mare,intr-o lumina mare,de la fereastra deschisa.Timpul naratiunii este :-atunci, dinainte de Voda Calimah,nici in zilele mele,de-acu,odinioara, cand a rostit, cand am spus, pe urma , dupa aceea, a doua zi, catra amiaza, dupa ce am spus, chiar acum, pe loc, cand m-am ridicat,cand primise, cand am auzit, cand am incalicat,din alt veac,din acele zile ale tineretii mele,s-acuma, de mult. 48192vyg45ycr8u

Timpul ramei : ‘’ intr-o toamna, intr-o departata vreme,demult,in anul cand au cazut de Santilie ploi’’ . Locul ramei ‘’ Hanul Ancutei , Moldova ‘’. 

Moduri de expunere :Naratiunea , dialog ,descrierea.

Expozitiunea :

Comisul Ionita isi incepu istorisirea amintindu-si de vremurile yc192v8445yccr

tineretii cand se afla tot la Hanu-Ancutei , insa la care era hangita

alta Ancuta, mama acesteia. Venise cu iapa pe care tot o lauda si

statea cu alti oameni care ,,acuma-s oale si ulcele''. Deodata toti

cei prezenti vazura un boier iesind dintr-o drosca si indreptandu-se

spre ei.

Intriga :

Era un boier voini , cu barba rosa , si cu un lantug de aur

la gat. Politicosi , oamenii il invitara la masa s-ii spusera Ancutei

sa-i aduca o iala cu vin pe care a platit-o comisul ,,trei

parale''.

Desfasurarea actiunii :

Intrand in vorba razasul incepu sa i se planga boierului de o

,,pricina'' pe care a mostenit-o de lsa stramosii sai. Era vorba

despre un vecin de la Draganesti care i-a furat pe nedrept o bucata de

pamant . Hotarat, Ionita comisul insista spunand ca este an stare sa

mearga, inarmat cu acte si dovezi, si la Voda , iar daca nici el nu-i

va face dreptate sa-i pupe iapa nu departe de coada.La aceasta replica

toti cei prezenti ancepura sa rada , inclusiv boierul.

Pus pe fapte , razasul pleca , iar a doua zise infatisa la curte

spalat si aranjat.

Punctul culminant :

Imediat o sluga aparu si-l intreba cu ce treaba a

venit. Dupa ce auzi totul soldatul ii dadu voie sa intre in camera lui

Voda.

Luandu-si inima in dinti , comisul intra si cazu in genunchi in fata

domnitorului. Acesta ii porunci imediat sa se ridice , iar razasul

recunoscu mai intai vocea. Dupa ce

ii arata toate actele si dovezile pe care le avea domnitorul ii

recunoscu dreptatea si imediat trimise sluga la locul faptei pebtru a

clarifica lucrurile. Inainte de a pleca boierul il lua deoparte pe

comis si-l intreba ce s-ar fi intamplat daca nu i se facea dreptate.

Ionita comisul , vazand ca boierul are simtul umorului , raspunse

hotarat : ,,Eu vorba nu mi-o iau inapoi. Iapa-i peste drum''.

Mult haz a facut voda pe raspunsul razasului si batandu-l iar pe umar

isi aminti de oala cu vin rosu pe care i-o plati comisul la han.

Deznodamint :

Si iata de aceea se mandreste acum Ionita comisul cu roibul sau :

pentru ca se trage din iapa lui voda , care era si ea tot si rancheza

si ea tot la fel speriind o alta Ancuta.

In text se foloseste limbajul popular specific autorului (“Santilie,tusinata, ros, harapnic, ocina,stanjen, coarda, botfor,Alisandru Machidon,pricina”).Personaje: Comisul Ionita, Voda, Iapa-pesonaje principale ; Ancuta, dorobantul, un ostean batran , un ofiter tinerel , om de-a lui Voda – figuranti. Figuri de stil :alternanta ‘’ eu stam aici in acest loc’’