1. Izvorul
noptii
L. Blaga a
trait intre anii 185-161 si a fost unul dintre cei mai mari poeti care inbina
armoniaos in opera sa filosifia si literatura. Geneza poeziei face parte din
volumul de versuri al poetului ‘Poemele luminii’ publicat in 1919. L.Blaga
considera ca iubirea repr. o cale de cunoastere, de descifrare a tainelor
universului. In poezia sa ‘lumina’ este sinonim cu ‘cunoasterea’. Ca gen
apartine genului liric,ca specie este o idila. Tema o constituie iubirea vazuta
ca o cale de cunoastere.titlul se constituie intr-o metafora revelatorie care
sugereaza ‘ochii negrii ai iubitei’. Izvorul de fapt un sent. de iubire pe
care-l traieste poetul.
Op.lirica este opera in care autorul isi
exprima direct ideile,sent.. Discursul liric este alcatuit dintr-o fraza ampla si dintr-o
propr.dezvoltata cu rol de concluzie. Fraza expr. admiratia poetului pentru frumusetea iubitei. Discursul
liric I-a forma unei adresari directe,poetul expr.-usi
admiratia fata de frumusetea persoanei iubite. Acest sent. este
evidentiat si de vocativul care deschide discursul poetic ‘frumoaso’ si care in
acelasi timp sublinieaza o trasatura fizica a persoanei iubite. Cuv. ‘cheie’ al poeziei il
constituie subst. ‘achii’ care apare de 3 ori in poezie pe parcursul poeziei.
Asocierea subst. ‘ochii’ cu adj. ‘negrii’ la gradul superlativ precum si cu
adj. ‘adancii’ care capata in text valoarea subst. are rolul de a amplifica
starea de extaz pe care o traieste poetul la vederea iubitei sale. Enumeratia
‘peste vai’,‘peste munti’ si ‘peste sesuri’ evidentiaza faptul ca frumusetea
iubitei se rasfrange asupra naturii,acesta preluand cateva din atributiile
fiintei iubite. Negrul ochilor iubitei fac din aceasta un adevarat mister care
nu poate fi descifrat decat prin iubire. Ideea de mister este amplificata de
epitetul adverbial ‘tainic’, de subst. provenit din adj. cu functie de apozitie simpla ‘adancii’precum si
de metafora ‘o mare de intuneric’. Vb.dubitativ ‘a parea’ care se constituie
intr-un singur vers sug. faptul ca emotia puternica pe care i-o trezeste
frumusetea iubitei il determina s-o confunde la un moment dat cu intregul
univers incarcat de mistere. Inversiunile prezente in poezie ‘tainic
curge’,‘asa-s de negrii’au menirea de a scoate in evidenta impresia puternica
pe care i-o produce e-ul liric frumusetea iubitei dar si misterul iubirii.
A doua secventa a discursului liric se
constituie intr-o concluzie a versurilor anterioare. Omagiul adus in prima sec.
iubitei atinge acum apogeul fapt subliniat de oximoronul ‘asa-s de negrii/lumina
mea’. Reluarea adj.‘negri’ la superlativul absolut pentru a expr. consecinta pe
care o are asupra e-ului liric,vraja datorata frumusetii ochilor iubitei are in
acelasi timp rolul de a acc. trairea poetului. Prozodia poeziei este in deplin
acord cu ceea ce vrea sa transmita poetul.Avem versuri albe,fara rima cu masura
variabila.Rima interioara realizata cu ajutorul asonantei.Muzicalitatea este
data de pauzele impuse de discursul liric in desfasurarea lui intr-un accent al
versurilor.
2. Emotie de
toamna
Nichita Stanescu este unul dintre marii
poeti romani contemporani.A scris volume
de versuri(Sensul Iubirii).Poezia face parte din vol.(O viziune a sent.).Ca gen
apartine genului liric,iar ca specie este o elegie.Poezia are ca tema o iubire
neimplinita.Op.lirica este opera literara in care autorul isi exprima direct
sent,ideile,convingerile .E-ul liric repr. vocea care expr. anumite sent.
Poezia se deschide cu o propr. constatativa “A venit toamna’care nu
evidentieaza doar instaurarea unui anotimp in nat. ci si un sent. si anume
tristetea datorata destramarii unei iubiri.
Poezia i-a forma unei adresari
directe,poetul se adreseaza iubitei cerandu-i sa incerce sa-i aline suferinta
fapt sugerat de versul ‘acopera-mi inima cu ceva’. Vb. l-a imperativ subliniaza
caracterul de adresare directa ‘acopera’. Subst. ‘umbra’care se repeta de 2 ori
in versul al doilea semnifica absenta iubitei. Poezia se constituie intr-o
confensiune lirica in care isi marturiseste o gama variata de sent.incepand cu
tristetea continuand cu teama si cu speranta intr-o reintoarcere a fiintei
iubite.Versul al IV-lea ‘or sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori’ poate
semnifica dorinta poetului de a se elibera prin zbor,prin inaltare sufleteasca
,de suferinta provocata de pierderea iubitei.‘Zborul pana la nori’ poate sa mai
semnifice si incercarea de transfigurare a suferintei,din plan fizic in plan
artistic,prin creatie.‘Ochiul strain’ este o metafora care sugereaza o alta
relatie de dragoste in care poate fi prinsa iubita,relatie care ii provoaca
e-ului liric spaima si suferinta in acelasi timp.‘Sa se-nchida cu o frunza de
pelin’ este o metafora care semnifica amaraciunea pe care poate sa I-o provoace iubitei,implicarea
intr-o relatie nesincera menita esecului.
Strofa a 2 a aduce in discutie un alt plan,o
alta lume ideala,imaginara al carei obiectil constituie tot iubirea,dar o
iubire ideala pura.Poetul transforma trairile expr.in prima
secv.lirica,teama,tristetea, deziluzia in creatia artistica de cea mai pura
esenta.Versul ‘si-atunci ma apropii de pietre si tac’ subliniaza lipsa
comunicarii.Cel de-al doilea vers a strofei a 2 a ‘iau cuv.si le-nec in mare’
poate sugera pornind de la ideea conform careia cuv. este unitatea de baza a
comunicarii,aceeasi lipsa de comunicare dar si incercarea poetului de a inlatura sensurile lor proprii cunoscute
si de a le imbraca intr-o noua haina,de a le da noi intelesuri mai
profunde.Acest proces nu este altceva decat procesul creatiei.Dragostea mare din
finalul strofei nu repr. decat opera poetica,expresie a gandirii,a trairii,a
sent. poetului.Poetul devine un demiurg capabil sa nasca noi lumi.
Sunt 2 strofe cu nr. inegal de
versuri.Fig.de stil ce predomina este metafora: ‘ochi strain’,‘aripi ascutite
pana la nori’.Ritm variat,rima imperecheata in prima strofa,rima incrucisata in
strofa a doua,masura 7/15s.
3. Lacul
Poezia “Lacul” a fost publicata
in 1.09.1876 in revista “Convorbiri Literare”.Mihai Eminescu a fost cel mai
mare poet roman,apartinand perioadei marilor clasici.In aceasta opera apare
e-ul liric ce repr.vocea care expr anumite sent.Apartine genului liric.Opera
lirica este opera literara in care poetul isi expr. direct
sent.,starile,ideile. Ca specie este o idila cu note de pastel,teme fiind
iubirea vazuta ca un vis,dorinta poetului de a se implini prin iubire. Titlul
este dat de un motiv tipic eminescian, “lacul” constituindu-se ca un element
dominant al cadrului natural in care se desfasoara povestea de dragoste,toate
celelalte elemente raportandu-se la el:trestii, barca,luna,vantul. Lacul nu
repr.doar locul de intalnire al indragostitilor,el se constituie in elementul
care prin frumusetea sa,prinsonoritatile sale melodice sporeste frumusetea si
vraja iubirii. El este martor al framantarilor portului si un prieten si confident
care incearca sa-I atenueze tristetea,dezamagirea.
Discursul
liric este structurat pe 2 planuri si anume unul al naturii si unul al omului.
Poezia se carac. prin simetrie data ca ea se deschide si se inchide cu imagimea
lacului. Prima strofa are un caracter descriptiv,constituindu-se intr-un
pastel. Este un décor tipic eminecian in care regasim motive eminesciene ca
lacul,nuferi,trestii.Natura este personificata ,lacul vibrand de emotie si
nerabdarea poetului “Tresarind in cercuri albe,/El cutrmura o barca.”Natura
este carac.ca fiind ocrotitoare,descrierea lacului sugerand o atmosfera de
vis.Epitetele cromatice “albastru’,‘galben’ sugereaza frumusetea naturii dar
sublinieaza optimismul, increderea poetului pe care acesta o traieste.
Inversiune ‘lacul codrilor albastru, /Nuferi galbeni il incarca’ are rolul de
a accentua. Faptul ca lacul repr. o
coordonata esentiala a decorului in care urmeaza sa se desfasoara ritualul
imaginat de poet.
Strofele a
2,a 3 si a 4 constituie cea de-a doua secventa a discursului liric si au ca
tema visul de iubire de poet. Adverbele ‘parca’ din strofa a 2 alaturat vb.
‘astept’ si ‘ascult’ acc starea de asteptare,de visare care se concretizeaza in
strofele urmatoare. Scrierea cirsiva a pronumelui ‘ea’ in strofa a 2 precum si
neconturarea unui portret fizic sugereaza faptul ca poetul nu vorbeste despre o
pers.anume ci despre iubire, despre iubita,in general neconturarea portretului
arata ca este o dorinta de iubire, de o plasmuire a mintii poetului indragostit
mai mult de imag. iubirii.Vb. la conjunctiv acc. ideea de vis,de dorinta.Strofa
3 prezinta repetarea vb. ‘a scapa’ care sug. intensitatea sentimentala,pe care
le traieste poetul in momentul intalnirii iubitei;fericirea deplina a acestuia.
In ultima strofa cadrul descris
isi pierde din stralucire initiala dovada ca nu mai regasim albul si
galbenul,deoarece si sent. poetului se schimba,locul visarii,bucuriei il I-a
acum tristetea datorat neimplinirii sent. erotic. Rima imperfecta(rimeaza 2-4
si 1-3 nu rimeaza),ritm trohaic,strofa catren,masura 8 silabe.
