Logo referatele carte







TRADITIE SI CONTEMPORANIETATE IN INTERPRETAREA CHIPULUI CHIRITEI IN TEATRELE DIN MOLDOVA






TRADITIE SI CONTEMPORANIETATE IN INTERPRETAREA CHIPULUI CHIRITEI IN TEATRELE DIN MOLDOVA.


"Tipul Chiritei va raminea in repertoriul nostru

Si va fi exploatat cu succes inca mult timp,

Caci este o baie nesecata, asa de exemplu,

Ce-ar pati o Chirita care s-ar intoarce de la Camera?

O Chirita politica? O Chirita dheseftera?

Toate aceste, bine tratate, ar avea succesuri sigure."


[[1]]


V.Alecsandri

1.    Un personaj nou - Cucoana Chirita.

Ctitorul dramaturgiei nationale Vasile Alecsandri la maturizarea talentului a sintetizat din creatiile anterioare un personaj nou - Cucoana Chirita.

Cele doua realizari principale din aceasta serie Chirita in Iasi (1850) si Chirta in Provincie (1852), releva pozitia critica a lui Alecsandri fata de viata sociala a vremii dar si perfectionarea mijloacelor de creatie (constructia decisa a personajelor, precizia replicii, efectele comice[[2]]) pina intr-atit incit personajul principal a ramas legendar.

Chirita este produsul ca apare in urma studierii aprofundate a societatii, ea intruchipeaza o epoca de tranzatie, de trecere de la un mod de viata la altul, cind noul si vechiul se afla in coraporturi foarte complicate, cind apartia sau disparitia unor forme de viata luau infatisari si proportii din cele mai neasteptate si neprevazute.

Intr-o scrisoare catre A.Ubicini, Alexandri mentioneaza - "Societatea noastra e impestritata cu felurite tipuri comice iar defectele si viciile ei formeaza un grup destul de marisor in care sta incuibat o prosteasca afectare de a despretui tot ce este national, limba, obiceiuri, bucurii si insasi Tara Moldovei[[3]] "

Majoritatea comediilor printre care si "Chirita in provincie", "Chirita in Iasi" s.a, Vasile Alecsandri le-a scris pentru Matei M illo, actor care in viziunea dramaturgului era atunci - Singurul om de talent adevarat[[4]]. Matei Millo ocupa un loc de prim plan in istoria artei noastre actoricesti. Refuzind la stilul romantic, emfatic, declamator si patetic arta lui Millo urmarea firescul recitarii si organica scenica a personajului, fundamentind astfel curentul interpretativ realist in teatrul romanesc. Marele sale succese Millo le-a cunoscut atit la Iasi cit si la Bucuresti - in special in comediile, farsele si vodevilurile lui Alecsandri. Critica teatrala de atunci scria despre Millo, ca el este "o amfibie, un cameleon, o fiinta ce-si poate scimba momentan fata, ce-si preface trupul, vorba, glasul si maniera. Cine la vazut in Coana chirita va marturisi ca spre a juca asemene role se cade talent si arta, pe care le aflam in persoana Domnului Millo, carele este sufletul Teatrului National".[[5]]

2.Chirita in teatrele din Republica Moldova

            In arta teatrala a Repblicii Moldova, prima incercare de a interpreta rolul Chiritei a avut loc la teatrul "Vasile Alecsandri" din mun. Balti. In 1957 regizorul Boris Harcenco a montat piesa "Chirita in Iasi", protagonista fiind actrita Veronica Savca. Peste un deceniu, in 1967 acelasi teatru propune spectatorilor "Chirita in provincie" (regizor Anatol Pinzaru) in interpretarea nuantata a artistei emerite din RSSM Paulina Potinga. Teatrul Republican "Luceafarul" a montat de asemenea un spectacol original dupa comedia "Chirita in provincie" regia a fost semnata de regizorul Sandri Ion Scurea. Nemuritoarea Chirita a fost realizata cu deosebit talent de catre marele actor Dumitru Caraciobanu, artist emerit al RSSM, laureat al premiului de stat al RSSM. Ceva mai tirziu a evoluat cu succes in acelasi rol si regizorul acestui spectacol , Sandri Ion Scurea - aritist al poporului din RSSM.

            Din voia intimplarii personajul Chirita apare in scena la doi ani dupa ce au loc schimbari radicale in viata societatii, insasi piesa "Chirita in Iasi" a aparut la doi ani dupa revolutia din 1848. Asa a fost sa fie ca in 1955 sa se sfirseasca perioada teroarei staliniste, iar in 1957 sa apara pe scena teatrului din Balti spectacolul "Chirita in Iasi". Anii 1965, 1967,  1972 sunt ani plini de rocade politice ce duc spre schimbari radicale societatea. In aceasta ordine de idei urmarim aparitia Chiritei in 1967, 1969, 1974. Ultimile doua premiere 1993, 1996 sunt precedate de conflictele armate din 1991 si grevele din 1994. Aceasta ipopteza evident poate fi pusa sub semnul intrebarii, dar totusi asi mentiona ca aceste schimbari tulburatoare au influentat cit de cit viziunea regizorala. Evident ar fi ridicol sa credem ca regizorii asteptau intentionat cite doi ani si numai dupa, montau piesa. In fiecare spectacol simtim influenta timpului. Din premiera in premiera vedem o noua Chirita, care vorbeste altfel decit cea precedenta, care impreuna cu noi se confrunta cu aceleasi probleme si care are deviza sa.

            Asa daranul 1957, or.Balti, tinara trupa a teatrului scoate la lumina rampei spectacolul "Chirita in Iasi" in rolul principal fiind Veronica Savca. Pentru acea perioada aceasta alegere a fost cu adevarat revolutioinara. Emotiile actritei erau justificate, de jocul si fericita alegere a protagonistei depindea soarta intregului spectacolRolul Cucoanei Chirita interpretat timp de un secol si avind ca protagonisti pe cei mai buni interpreti de talia lui Matei Millo, Miluta Gheorghiu, s.a. dicta o prezenta scenica impecabila. Tinara interpreta a reusit sa bucure publicul cu jocul sau de un comic savuros si deschis calea pentru alte Chirite.

            Peste zece ani regizorul Anatol Pinzaru monteaza pe scena Teatrului "Vasdile Alexandri" spectacolul "Chirita in provincie", cu Paulina Potinga in rolul central. Practic toate recenziile aparute in ziarele de pe atunci dictau acelasi gind: "..pentru-orice actrita rolul chiritei este piatra de incercare, deaceea se si cuivine de la bun inceput sa mentionam ca protagonista spectacolului Baltean, artista emerita din Moldova, Paulina Potinga face fata acestei incercari[[6]]". Astea sunt recenziile pozitive asupra spectacolului. In rest critica teatrala era de parerea ca, regizorul Anatol Pinzaru n-a reusit sa-si finiseze munca si sa cizeleze toate componentele pentru acrea un spectacol bine inchegat din punct de vedere artistic. Astfel, muzica, un component foarte important foarte important in acest spectacol, a stirbit cu mult succesul. Corelatia indistructibila artist-muzica-spectator a iesit ca in fabula "Racul, Lebada si Stiuca", scria criticul teatral Gh. Cincilei, scenograful si compozitorul spectacolului, au lucrat fara dare de sine, fara zel.[[7]]        Ma intreb, de ce totusi, cea de a doua a aparitiei a Chiritei n-a constituit un eveniment si a fost criticata. Oare nu din motivul,ca personajul Chirita-a fost jucat de o femee? De ce nu.!? Doar initial rolul a fost conceput pentru un actor in travesti. De ce? Banuiesc ca raspunsul poate fi urmatorul: numai un barbat poate sa evidentieze laturile comiceale unei femei - ori femeia se jeneaza sa dea in vileag neajunsurile sale sau poate asta a fost o intoarcere la vechea traditie ca rolurile de femei sa fie interpretate de barbati? Cine stieIn orice caz in 1969 la Teatrul "Luceafarul" din Chisinau, apare "Chirita in provincie" interpretata de Dumitru Caraciobanu, apoi de Sandri Ion Scurea. Pe atunci tineri si cu elan, dornici de a continua faimoasele traditii a scolii teatrale Sciukin din Moscova. Critica teatrala mentiona ca renumita comedie a lui Alecsandri "Chirita in provincie" a capatat o interpretare cu totul neasteptata. In loc de un spectacol academic, publicul a vazut o reprezentatie de teatru impresionanta, de un comic savuros. Pentru spectatorul de atunci acest spectacol era o adevarata sarbatoare, banuiesc si acum multi spectatori ar dori sa vada acea Chirita, in interpretarea maestrului Dumitru Caraciobanu, care era o Chirita tandra, admirabila, in acelasi timp fiind barbatoasa si dura ca un jandarm, pe alocuri de o ferocitate de-ti ingheta singele in vine.



            Chirita lui Scurea era mai  "feminina", fara a-si pierde prin aceasta, evident, prerogativele unui despotic absolutism "feminin", uneori categoric si fara drept la apel. Trasaturile de caracter odioase si reprobabile ale Chiritei sunt reflectate cu mult simt artistic de catre ambii interpreti prin gesturi si mimica, atitudine si comportari perfect adecvate textului si intentiei de infatisa expresia tipica a inculturii, visurile de noblete, imoralitate, saracia sufleteasca si proasta educatie a copiilor.

            In acest spectacol interpretul principal are prin munca sa un contact cu publicul, pe care nici un dramaturg nu-l are, caci atunci cind dramaturgul scrie, cind creeaza e alaturi de public. Probabil din marea dorinta de a fi aproape de public, regizorul Valeriu Cupcea aduce pe scena Teatrului "A.S.Puschin" o alta Chirita, una deosebita de celelalte. In 1974, actorul Constantin Constantinov realizeaza cel mai reprezintativ rol al sau. Putini au fost acei ce au stiut ca maestrul Constantin Constantinov a purtat prin decenii un vis. Visul de a aduce pe scena teatrala moldoveneasca  o veritabila Chirita. Aceasta dorinta l-a coplesit in 1957 dupa ce il vazu pe renumitul Miluta Gheorghiu in spectacolul trupei Iesene, care venise la Chisinau c-un schimb de turnee. Numai cei care l-au admirat macar o singura data in chipul cucoanei Chirita, vor purta in memorie imaginea adevarata, imposibil de reprodus prin cuvinte.[[8]] I. Stadnicov, mentiona faptul, ca ansamblul actoricesc timp de citeva spectacole a atins apogeul creatiei si a facut ca acest spectacol sa luceasca ca o piatra rara, toti actorii se acomodeaza in timp si spatiu, creind caractere individuale cu o mare forta de tipizare[[9]]. Insa nu putem trece cu vederea faptul, ca uneori actorii antrenati in spectacol puneau accent pe exteriorizarea eroilor, lasind in urma lumea lor interna. Orice epoca trebuie privita in plan istoric. Si aici se impune totalitatea elementelor, ce creeaza epoca data. In aceasta ordine de idei pretentiile principale le inainteaza insasi regizorul Valeriu Cupcea, biciuind actorii pentru pronuntia incorecta a textului.

            In 1993, Teatrul "Eugene Ionesco" prezinta o Chirita in regia maestrului  Petru Vutcareu. De data asta urmarim o Chirita emancipata, a carei slogan urma sa fie "Nu mai pot trai in tara asta!" si iarasi parerile criticilor au fost diferite. Unii elogiau acest spectacol, altii mentionau ca, Chirita nu intra in standardul Ionescian, care pina atunci era promotorul teatrului absurdului. Altii sustineau ca eroina principala in interpretarea actorului Igor Chistol e ridiculizata la maxim, nu mai are nimic sfint in ea, isi ascunde goliciunea sufleteasca dupa fraze pompoase. Dupa prezentarea spectacolului "Chirita in provincie" a trupei ionesciene, uni totusi vor intoarcerea la un spectacol academic, ei nu mai scandeaza - "ce spectacol frumos,in stilul teatrului de bilci". Dar sa nu uitam ca scopul urmarit de Alecsandri a fost anume demascarea "racilelor sociale, batjocorirea moravurilor invechite si satirizarea protipendadei[[10]]".

            Igor Chistol, a avut marele curaj, indrazneala si dorinta fierbinte de a-si asuma un lucru enorm, o munca asidua in intruchiparea Chiritei care fara scrupule scotea in evidenta asa zisa mindrie nationala.

            La 9 aprilie 1996 apare un articol semnat de Alexandru Vicu, care da de stire, ca "De la Iasi renuntind la balon, Chirita facu un voiaj in provincie" la Cahul. Victor Ignat moneaza la Teatrul "B.P.Hasdeu" o alta "Chirita in provincie" cu Ion Furnica in rolul Chiritei. Actorul Ion Furnica a fost sa fie imosibil de invidiat, vorba lui Alexandru Vicu: biata Chirita s-a laut pina acum in luminile atitor rampe si trebuie sa ai destula fermitate si indrazneala pentru a o mai scalda o data. Marea dificultate rezida in faptul, faimosul personaj alecsandrian a fost realizat de atitia "monstri sacri" si din acest motiv multi unii spectatori , involuntar il compara pe Ion Furnica cu Dumitru Caraciobanu, Sndri In Scurea, etc., chiar daca chipul realizat de Ion Furnica in multe mizanscene te furnica. In orice caz in spectacolul trupei Cahulene grotescul este dozat, manifestindu-se un suficient simt al masurii. Insasi Chirita a fost plasmuita fara pretentii deosebite deoarece destule pretentii le are insasi spectacolul. Ion Furnica aidoma lui Constantinov a fost marcat de Chirita lui Caraciobanu, ea fiind mai fiind mai catifelata, mai profunda. [[11]]        

In lumina celor spuse despre prezentarea personajului Chirita pe scenele teatrelor din Moldova, vreau sa mentionez ca acest personaj este o piatra de incercare pentru orice interpret. Cucoana Chirita este un complex intreg de sentimente si probleme, un tip martistic si social, care se cere studiat si infatisat in toata complexitatea si unitatea lui interioara. E interesant sa urmaresti evolutia unui personaj care de fiecare data vine mai altfel decit ieri.

Uite asa i-a fost soarta timp de patru decenii , Chirita incetul cu incetul a calatorit prin Moldova. De la Balti prin Chisinau spre Cahul. Sa speram ca nu este ultima statie.

             

           

           



[1] Din scrisorile lui Vasile  Alecsandri.

[2] Ovidiu Drimba "Istoria Teatrului Universal"

[3] Din scrisorile lui Vasile Alexandri.

[4] Ovidiu Drimba "Istoria Teatrului Universal"

[5] Din scrisorile lui Vasile Alexandri

[6] "Festa unui consiliu" Gh. Cincilei, Tinerimea Moldovei 1967

[7] "Festa unui consiliu" Gh. Cincilei, Tinerimea Moldovei 1967

[8] "Miracolul reintruchiparii ori incercarea de a realiza elogierea unui vis" I.Stadnicov,1974

[9]"Miracolul reintruchiparii ori incercarea de a realiza elogierea unui vis" I.Stadnicov,1974

[10] Din scrisorile lui Vasile Alexandri

[11] "De la Iasi renuntind la balon, Chirita facu un voiaj in provincie" Alexandru Vicu,1996








Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani