Taxe vamale si taxa de timbru - referat





referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre: Taxe vamale si taxa de timbru

EVOLUTIA IMPOZITELOR INDIRECTE IN ROMANIA
IN PERIOADA 1990 – 2004
SI INFLUENTA LOR ASUPRA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

4 .Taxe vamale si taxa de timbru

1. Prezentare generala a impozitelor indirecte
2. Taxa pe valoarea adaugata (T.V.A.)
3. Monopoluri fiscale si accize
4. Taxe vamale si taxa de timbru


Pentru analiza regimului vamal trebuie plecat de la elementul care sta la baza acestuia – taxele vamale; acestea sunt totodata, si instrumente cu ajutorul carora este conturat regimul vamal.
Taxele vamale reprezinta acele prelevari banesti, percepute de stat in momentul in care bunurile trec granitele tarii respective in vederea importului, exportului sau tranzitului.
Trasatura esentiala a acestora este data de faptul ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare. Sistemul veniturilor bugetare reprezinta totalitatea resurselor banesti instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor banesti ale statului. Sistemul impozitelor indirecte cuprinde si taxele vamale, care pot fi definite ca fiind “impozitul indirect pe care trebuie sa-l plateasca negutatorul care introduce marfa straina in Romania sau care exporta din Romania anumite marfuri”.
Deci cel care varsa la autoritatile fiscale suma de bani corespunzatoare nivelului taxelor vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale asupra pre



tului de vanzare a marfurilor si serviciilor, asa incat, taxele vamale sunt suportate in final de cumparator. Aceasta este o forma mediata de prelevare a impozitelor. Platitorul impozitului este importatorul dar impozitul este suportat de catre cumparatori in momentul cumpararii marfii, acesta fiind inclus in pret.
Codul vamal se aplica in mod uniform si nediscriminatoriu pe intreg teritoriul Romaniei. Prevederile cuprinse in prezentul cod se aplica tuturor bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoane fizice sau persoane juridice.
a. Introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor, a mijloacelor de transport si a oricaror alte bunuri este permisa numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
b. La trecerea frontierei de stat, marfurile, mijloacele de transport si orice alte bunuri sunt supuse vamuirii de catre autoritatile vamale.
c. In punctele de control pentru trecerea frontierei de stat si pe teritoriul tarii sunt organizate birouri vamale care functioneaza potrivit legii.

Sistemul institutional al autoritatii vamale

Structura organizatorica a autoritatii vamale

Activitatea autoritatii vamale se exercita prin:
a) Directia Generala a Vamilor;
b) Directiile regionale vamale;
c) Birourile vamale.

Principii de baza pentru aplicarea reglementarilor vamale

Bunurile se introduc sau se scot din tara numai prin birourile vamale. Aceste marfuri sunt supuse operatiunii de vamuire si raman sub supraveghere vamala pana la acordarea liberului de vama.
(1) Bunurile intrate in tara se inscriu, in ordinea sosirii la frontiera, in registrul de evidenta, pe baza documentelor de transport si a celor comerciale.
(2) In lipsa documentelor de insotire, inscrierea marfurilor se face pe baza constatarilor autoritatii vamale sau a altor documente prezentate organelor vamale de catre cei interesati, din care sa rezulte marfurile care urmeaza sa fie supuse vamuirii.
A. Marfurile si bunurile inregistrate, dupa intrarea in tara, sunt indrumate astfel:
a) catre biroul vamal stabilit de autoritatea vamala sau in alt loc desemnat de aceasta;
b) spre o zona libera, cand marfurile sunt destinate acesteia.
B. In caz de forta majora sau de caz fortuit, la schimbarea destinatiei stabilite potrivit alin. (1), transportatorul este obligat sa sesizeze imediat autoritatea vamala, informand totodata despre eventualele pierderi partiale sau totale ale marfurilor.
C. Cand o nava sau o aeronava aflata in situatia prevazuta la alin. (1) este obligata, din motive de forta majora sau de caz fortuit, sa faca o escala sau sa stationeze temporar pe teritoriul Romaniei, transportatorul este obligat sa informeze fara intarziere autoritatea vamala asupra situatiei intervenite, aceasta stabilind masurile de supraveghere a navei sau a aeronavei, precum si a bunurilor transportate de acestea.
Prevederile art. 35 nu se aplica bunurilor apartinand persoanelor fizice, precum si marfurilor aflate la bordul navelor sau al aeronavelor care traverseaza marea teritoriala si apele teritoriale sau spatiul aerian al Romaniei, fara a avea ca destinatie un port sau un aeroport romanesc.

Etape ale operatiunii de vamuire
Operatiuni prealabile vamuirii

Marfurile sosite la vama de destinatie sau la locul stabilit de autoritatea vamala, potrivit art. 35 alin. (1) lit. a), se prezinta autoritatii vamale de catre transportator sau de catre titularul operatiunii comerciale ori de catre reprezentantul acestuia.
(1) Marfurile prezentate biroului sau punctului vamal se afla sub supraveghere vamala pana la stabilirea regimului vamal si intra in depozit necesar cu caracter temporar.
(2) Autoritatea vamala poate cere depozitarului sa constituie o garantie care sa asigure plata drepturilor de import
Marfurile aflate in depozit necesar cu caracter temporar pot fi manipulate numai in scopul conservarii lor in starea initiala, fara sa se modifice caracteristicile sau aspectele tehnice si comerciale.
In cazurile in care, conform legii, autoritatile competente hotarasc distrugerea marfurilor aflate in depozit necesar cu caracter temporar, aceasta operatiune se va efectua pe cheltuiala titularului operatiunii comerciale, sub supravegherea autoritatii vamale.
Marfurile intra in depozitul necesar cu caracter temporar, pe baza unei declaratii sumare.
Declaratia sumara se completeaza de catre depozitar pe formulare-tip si se depune la autoritatea vamala care o inregistreaza in registrul de evidenta.
(1) Marfurile care au facut obiectul declaratiei sumare pot fi transferate numai in cazurile si in locurile stabilite de autoritatea vamala.
(2) In caz fortuit sau de forta majora, care impune de indata transferul, in total sau in parte, al marfii, operatiunea se poate face cu instiintarea ulterioara, in aceeasi zi, a autoritatii vamale.
Autoritatea vamala poate, oricand si in orice imprejurare, sa efectueze controlul marfurilor sau al mijloacelor de transport, cerand descarcarea si dezambalarea marfurilor.
Titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul acestuia este obligat ca, in termen de 30 de zile de la depunerea declaratiei sumare, sa solicite autoritatii vamale plasarea marfurilor sub un regim vamal.

Stabilirea regimului vamal al marfurilor
(1) La introducerea sau la scoaterea din tara a marfurilor prezentate la vama, autoritatea vamala stabileste un regim vamal.
(2) Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfii.
A. Regimurile vamale sunt definitive sau suspensive.
B. Din categoria regimurilor vamale definitive fac parte:
a) importul, care consta in introducerea marfurilor in circuitul economic;
b)exportul, care consta in scoaterea marfurilor din tara;
c)introducerea si scoaterea din tara de bunuri apartinand calatorilor sau altor persoane fizice, necomercianti.
C. Regimurile vamale suspensive sunt urmatoarele:
a) tranzitul marfurilor;
b) antrepozitul marfurilor;
c) perfectionarea activa a marfurilor;
d) transformarea sub control vamal a marfurilor;
e) admiterea temporara a marfurilor;
f) perfectionarea pasiva a marfurilor.

In functie de felul marfurilor si de regimul vamal care poate fi utilizat, Directia Generala a Vamilor poate decide ca numai unele birouri vamale sa fie competente sa procedeze la efectuarea vamuirii. Decizia Directiei Generale a Vamilor se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

Regimurile vamale definitive
Importul
(1) Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic.
(2) La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicand si masurile de politica comerciala.
Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei, care se aproba prin lege.
(1) Tariful vamal de import al Romaniei se elaboreaza pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor.
(2) Taxa vamala este exprimata in procente si se aplica la valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei.

Regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei sunt cele din Conventia internationala a Sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care Romania este parte.
Directia Generala a Vamilor, tinand seama de practica internationala in materie, stabileste regulile specifice aplicabile clasificarii marfurilor prevazute in nomenclatura combinata.
(1) In vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamala constata originea marfurilor importate, pe baza urmatoarelor criterii:
a) marfuri produse in intregime intr-o tara;
b) marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o tara.
(2) Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevazute de reglementarile vamale sau de acordurile ori de conventiile internationale la care Romania este parte.

In aplicarea regimului tarifar preferential, regulile si formalitatile necesare pentru determinarea originii marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.
Valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei.
(1) Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife si comert (G.A.T.T.), incheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979, la care Romania este parte.
(2) La valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse in pret, se includ:
a) cheltuielile de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana;
b) cheltuielile de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe transportului, ale marfurilor din import aferente parcursului extern;
c) costul asigurarii pe parcursul extern.
(3) Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Acest curs de schimb se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.
(4) Atunci cand determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu conditia sa constituie o garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea vamala.
(5) In cazul in care, in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind considerata incheiata.
A. Valoarea in vama se determina si se declara de catre importator, care este obligat sa depuna la biroul vamal o declaratie pentru valoarea in vama, insotita de facturi sau de alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.
B. Declaratia de valoare in vama poate fi depusa si prin reprezentant, in acest caz raspunderea fiind solidara.

(1) In cazul in care nu s-a aplicat un tratament tarifar preferential, deoarece importatorul nu a prezentat certificatul de origine a marfurilor, titularul operatiunii are dreptul sa solicite restituirea taxelor incasate in plus.
(2) Cererea de restituire este acceptata, daca a fost depusa in termenul de valabilitate a certificatului de origine prevazut in acordurile internationale prin care s-a stabilit regimul tarifar preferential la care Romania este parte.
(3) Certificatele de origine a marfurilor, care sunt prezentate autoritatii vamale dupa expirarea termenului la care face trimitere alin. (2), pot fi acceptate, daca titularul operatiunii dovedeste ca nerespectarea termenului este datorata unor circumstante exceptionale.
(4) Autoritatea vamala poate accepta certificatele de origine a marfurilor, daca termenul de prescriptie a datoriilor statului nu a fost implinit, iar marfurile respective au fost prezentate autoritatii vamale si au facut obiectul unei declaratii vamale inainte de expirarea termenului prevazut la alin. (2).
Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import:
a) produsele de pescuit maritim si oceanic si alte produse extrase din marea teritoriala a unei terte tari de navele inmatriculate in Romania si care navigheaza sub pavilion roman;
b) bunurile obtinute din produsele prevazute la lit. a) la bordul unei nave-fabrica ce indeplineste conditiile de inmatriculare in Romania si de navigatie sub pavilion roman.

Exportul
(1) Regimul de export consta in scoaterea definitiva a marfurilor romanesti de pe teritoriul Romaniei.
(2) Sunt admise la export marfurile produse in tara, precum si cele importate anterior, cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii comerciale.
(3) Regulile de clasificare tarifara prevazute la importul de marfuri se aplica si la export.
Exportatorul de marfuri scoase definitiv sau temporar din tara este obligat sa depuna o declaratie vamala de export la biroul vamal in raza caruia se afla sediul exportatorului sau la locul unde marfurile sunt ambalate ori incarcate pentru a fi exportate. In cazuri temeinic justificate, declaratia vamala poate fi depusa si la un birou vamal de frontiera.
La exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale.
Liberul de vama la export se acorda cu conditia ca marfurile in cauza sa paraseasca teritoriul Romaniei in aceeasi stare in care acestea se aflau in momentul inregistrarii declaratiei vamale de export.
(1) Marfurile romanesti, precum si cele straine care au fost indigenate pot fi exportate temporar, in situatia in care urmeaza a fi reintroduse in tara, fara a fi suferit o modificare, cu exceptia uzurii lor normale.
(2) Autoritatea vamala fixeaza un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie reintroduse sau sa primeasca o alta destinatie vamala. Termenul aprobat trebuie sa permita ca scopul utilizarii sa fie realizat.
(3) Autoritatea vamala, cu acordul titularului regimului de export, poate scurta sau, in cazuri exceptionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul initial.

Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice
Calatorii si alte persoane fizice cu domiciliul in tara sau in strainatate pot introduce si scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale ori care ii insotesc, fara a fi supusi taxelor vamale, in conditiile si in limitele stabilite prin hotarare a Guvernului. Aceasta hotarare va tine seama de acordurile si de conventiile internationale la care Romania este parte.
(1) Pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice prevazute in hotararea Guvernului se aplica, la import, tariful vamal de import, iar la export, o taxa vamala unica de 20% aplicata la valoarea in vama.
(2) Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor si a Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba reduceri sau exceptari de la taxele vamale prevazute la alin. (1).
(3) Prin hotarare a Guvernului, prevazuta la art. 88, se vor stabili si normele privind determinarea valorii in vama a bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoanele fizice aflate in situatia mentionata la alin. (1).
Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale.
(1) Regimul vamal suspensiv se solicita in scris de catre titularul operatiunii comerciale. Autoritatea vamala aproba cererea numai in cazul in care poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal suspensiv. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operatiunii.
(2) Prin aprobarea emisa se fixeaza termenul pentru incheierea regimului vamal suspensiv.
(3) Prelungirea termenului pentru incheierea regimului vamal suspensiv se face la cererea expresa si justificata a titularului operatiunii, cu aprobarea autoritatii vamale.
Titularul aprobarii este obligat sa informeze de indata autoritatea vamala asupra oricaror modificari care influenteaza derularea operatiunii sub regimul vamal aprobat.
Autoritatea vamala cere constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor de import ce ar putea fi datorate.
(1) Regimul vamal suspensiv aprobat se incheie atunci cand marfurile primesc un alt regim vamal.
(2) Autoritatea vamala poate dispune, din oficiu, incheierea regimului vamal suspensiv atunci cand titularul nu finalizeaza operatiunile acestui regim in termenul aprobat.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si in cazul produselor compensatoare sau transformate, obtinute in cadrul regimurilor de perfectionare activa sau pasiva si de transformare sub control vamal.
Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului marfurilor si cu acordul autoritatii vamale, drepturile si obligatiile aferente regimului vamal respectiv.

Formarea datoriei vamale
(1) In cazul marfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import, precum si in cazul plasarii marfurilor intr-un regim de admitere temporara cu exonerarea partiala de drepturi de import, datoria vamala ia nastere in momentul inregistrarii declaratiei vamale.
(2) Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate.
(3) Poate fi debitor vamal, solidar cu titularul declaratiei vamale acceptate si inregis



trate, si persoana care, din culpa, a furnizat date nereale, inscrise in acea declaratie, ce au determinat stabilirea incorecta a datoriei vamale.

Garantarea datoriei vamale
(1) Autoritatea vamala are dreptul sa ceara constituirea unei garantii pentru asigurarea platii datoriei vamale.
(2) Garantia se depune de catre debitorul vamal sau, cu acordul autoritatii vamale, de catre o terta persoana.
(3) In cazuri temeinic justificate, pe baza metodologiei elaborate de Directia Generala a Vamilor si aprobata de ministrul finantelor, autoritatea vamala poate acorda scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale.

A. Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala.
B. Garantia baneasca se realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare si titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamala.
(1) Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in care aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia.
(2) In cazul in care acest cuantum nu poate fi determinat, se ia in considerare suma cea mai ridicata a datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire.
I. Autoritatea vamala, la cererea debitorului vamal, poate permite constituirea unei garantii globale care sa asigure plata mai multor datorii vamale.
II. Cuantumul garantiei globale date pentru acoperirea unor datorii vamale a caror suma variaza in timp va asigura, in momentul realizarii acestor datorii, suma totala de incasat.
Atunci cand, in cursul derularii regimului vamal, autoritatea vamala constata ca modalitatea de garantie data nu mai asigura plata datoriei vamale, poate cere constituirea unei alte garantii. In caz de refuz, autoritatea vamala are dreptul sa considere pe cel in cauza ca rau-platnic si sa interzica efectuarea altor operatiuni de vamuire, pana la achitarea datoriilor vamale.
Debitorul vamal poate solicita restituirea garantiei disponibile, dupa ce datoria vamala a fost achitata, sau poate sa consimta ca aceasta sa fie folosita la alta operatiune de vamuire.

Evidenta si plata datoriei vamale
Autoritatea vamala evidentiaza, in registrele contabile sau in alt suport echivalent, drepturile de import si de export rezultate din datoriile vamale, potrivit planului de conturi si metodologiei in vigoare.
(1) Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul acestei datorii prin declaratia vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala.
(2) In cazul unor diferente ulterioare sau in situatia incheierii din oficiu, fara declaratie vamala, a unui regim vamal suspensiv, debitorul vamal ia cunostinta despre acea noua datorie pe baza actului constatator intocmit de autoritatea vamala.
(3) Declaratia vamala si actul constatator sunt titluri executorii care se onoreaza de catre societatea bancara, fara accept, poprire si validare.
Datoria vamala se achita inainte de liberul de vama, in cazul regimurilor vamale definitive, precum si in cazul cand regimul vamal suspensiv se incheie in termen.
Pentru regimul vamal suspensiv care nu se incheie in termen, datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executarea de catre autoritatea vamala a garantiei constituite.
Pentru datoriile vamale constatate ulterior liberului de vama, Directia Generala a Vamilor poate acorda amanari si esalonari de plata in termenul legal de prescriptie, potrivit reglementarilor existente in domeniu.
In cazul marfurilor retinute de autoritatea vamala sau al celor pentru care s-a solicitat restituirea datoriei vamale aferente, achitarea datoriei vamale se suspenda pana la stabilirea definitiva a regimului juridic al acelor marfuri.
Pe baza depunerii in avans, de catre debitorul vamal, a unui depozit la vedere in contul autoritatii vamale, aceasta poate, in limita valorica a acestui depozit, sa incaseze datoriile vamale.
(1) Datoria vamala poate fi achitata si de o terta persoana pentru si in numele debitorului, din dispozitia acestuia.
(2) Debitorul vamal poate sa efectueze oricand plata anticipata a datoriei vamale.
In caz de neachitare a datoriilor vamale la scadenta, autoritatea vamala va folosi toate mijloacele de executare silita, incasand si majorarile de intarziere prevazute de lege.

Datoria vamala se stinge prin:
a) plata acesteia;
b) renuntarea la incasare, atunci cand se constata ca este nedatorata;
c) anularea ca o consecinta a anularii declaratiei vamale;
d) implinirea termenului de prescriptie extinctiva;
e) insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca;
f) confiscarea definitiva a marfurilor;
g) distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea acestora in favoarea statului;
h) distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita fortei majore sau cazului fortuit;
i) scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru partea corespunzatoare procentului de scadere.
In cadrul aplicarii reglementarilor vamale, atunci cand autoritatea vamala emite acte care pot leza drepturile si interesele legitime ale persoanelor fizice sau juridice care efectueaza operatiuni supuse vamuirii, acestea se pot adresa cu plangeri impotriva acelui act.
(1) Plangerea se adreseaza autoritatii vamale care a emis actul prevazut la art. 166, iar aceasta este obligata sa analizeze si sa comunice petitionarului rezultatul.
(2) Autoritatile vamale sesizate cu plangerea sunt obligate sa o solutioneze si sa comunice rezultatul in termen de 30 de zile de la data inregistrarii plangerii.
Persoanele fizice sau juridice care sunt nemultumite de solutionarea plangerii de catre autoritatea vamala se pot adresa cu contestatii la directia regionala vamala ierarhic superioara, in termen de 15 zile de la comunicarea solutionarii plangerii.
(1) La solutionarea contestatiei, directorul directiei regionale vamale va tine seama de avizul emis de o comisie de specialisti, formata din:
a) un consilier juridic al directiei regionale vamale;
b) un specialist in probleme vamale din directia regionala vamala;
c) un specialist in operatiuni de comert exterior, desemnat de presedintele camerei judetene de comert si industrie.
(2) Decizia va fi data in termen de 30 zile de la data inregistrarii contestatiei.
Decizia directorului directiei regionale vamale poate fi contestata la Directia Generala a Vamilor, in termen de 15 zile de la comunicare.
(1) La solutionarea contestatiei, directorul general al Directiei Generale a Vamilor va tine seama de avizul emis de o comisie formata din:
a) un consilier juridic al Directiei Generale a Vamilor;
b) un specialist in probleme vamale din Directia Generala a Vamilor;
c) un reprezentant al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.
(2) Decizia va fi data in termen de 30 de zile de la data inregistrarii contestatiei.
Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor poate fi atacata la instanta de contencios administrativ competenta.
(1) Secretariatul comisiilor va fi asigurat de catre directiile regionale vamale, respectiv de catre Directia Generala a Vamilor.
(2) In bugetul anual al Directiei Generale a Vamilor se vor prevedea, la capitolul "Cheltuieli", sumele necesare platii daunelor civile si a cheltuielilor de judecata.
Taxele de timbru pentru contestatiile si caile de atac in materie vamala sunt de 1% din cuantumul taxelor vamale, dar nu mai putin de 10.000 lei.

Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani si curge de la data acceptarii si inregistrarii declaratiei vamale de import.
Termenele prevazute in prezentul cod si in alte reglementari vamale se calculeaza potrivit normelor prevazute in Codul de procedura civila.
Operatiunile vamale initiate sub regimul prevazut de reglementarile vamale anterioare intrarii in vigoare a prezentului cod se finalizeaza potrivit acelor reglementari.
Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor, va aproba, prin hotarare,Regulamentul de aplicare a Codului vamal, care va intra in vigoare la aceeasi data cu prezentul cod.
In termen de 90 de zile de la publicarea prezentului cod in Monitorul Oficial al Romaniei, Guvernul va prezenta Parlamentului, spre adoptare, legea privind statutul personalului vamal.

Taxe de timbru

“Taxele de timbru reprezinta plata serviciilor prestate ori a lucrarilor efectuate de diferite organe sau institutii de stat care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte, presteaza diferite servicii ori rezolva anumite interese legitime ale partilor”.
Taxele de timbru fac parte din categoria impozitelor indirecte, adica a acelor sume care se fac venit la bugetul de stat percepute la vanzarea anumitor marfuri sau prestarea anumitor servicii. Taxele de timbru se percep de la toti cei care beneficiaza de servicii din categoria celor supuse taxelor de timbru, “independent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora”.
Ca si impozitele, taxele au un caracter obligatoriu si titlu nerambursabil, fiind urmarite in cazul neplatii la termen. Spre deosebire de impozite – care nu presupun existenta unei contraprestatii directe si imediate – taxele sunt plati nemijlocit legate de un anumit serviciu specific, realizat de catre o institutie sau un organ al administratiei de stat, precum si de un notar public sau de organe cu atributii notariale. In majoritatea cazurilor nivelul taxelor este superior marimii costurilor serviciilor prestate de institutiile publice.
Ca urmare, partea care depaseste costul este o prelevare de tip fiscal, asemanatoare aceleia care se manifesta in cazul impozitelor.

Taxele de timbru percepute de notarii publici
Au ca obiect intocmirea urmatoarelor acte notariale:
· Redactarea inscrisurilor cu continut juridic, la solicitarea partilor;
· Autentificarea inscrisurilor redactate de notarul public, de avocat sau personal de catre parte;
· Procedura succesorala notariala;
· Certificarea unor fapte, in cazurile prevazute de lege;
· Legalizarea semnaturilor de pe inscrisuri, a specimenelor de semnatura si a sigiliilor;
· Darea de data certa inscrisurilor prezentate de patri;
· Primirea in depozit a inscrisurilor si documentelor prezentate de parti;
· Actele de protest a cambiilor, biletelor la ordin si cecurilor;
· Legalizarea copiilor de pe inscrisuri;
· Efectuarea si legalizarea traducerilor;
· Eliberarea de duplicate dupa acte notariale pe care le-au intocmit;
· Orice alte operatiuni prevazute de lege.
· In incheierea de constatare a indeplinirii actelor notariale, in afara de alte elemente obligatorii, trebuie mentionata si perceperea taxelor de timbru, precizandu-se cuantumul acestora (vezi Anexe)

Taxele extrajudiciare de timbru
Eliberarea certificatelor de orice fel, altele decat cele eliberate de instante, Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie si de notarii publici, eliberarea sau preschimbarea actelor de identitate, eliberarea permiselor de vanatoare si de pescuit, examinarea conducatorilor de autovehicule in vederea obtinerii permisului de conducere, inmatricularea autovehiculelor si a remorcilor, precum si alte servicii prestate de unele institutii publice sunt supuse taxelor extrajudiciare de timbru.

Stabilirea si aplicarea taxelor extrajudiciare de timbru
Taxele extrajudiciare de timbru, stabilite in sume fixe pe tipuri de servicii prestate, datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, dupa caz, de catre persoanele fizice sau juridice, precum si de catre alti solicitanti ai serviciilor supuse acestor taxe, sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta lege.
Taxele extrajudiciare de timbru se platesc anticipat.

(1) Sunt scutite de taxe extrajudiciare de timbru:
a) eliberarea certificatelor care atesta un fapt sau o situatie decurgand din raporturi de munca, eliberarea certificatelor destinate obtinerii unor drepturi privind asistenta sociala, asigurarile sociale si protectia sociala, unicatele certificatelor eliberate de institutiile de invatamant, certificatele eliberate pentru a servi in armata, scoli, gradinite, crese si in alte asemenea institutii;
b) eliberarea certificatelor originale de stare civila;
c) atestarile in legatura cu primirea unor sume de bani;
d) eliberarea certificatelor, adeverintelor si a oricaror alte inscrisuri medicale, cu exceptia celor folosite in justitie;
e) eliberarea certificatelor medico-legale prin care se atesta decesul;
f) eliberarea certificatelor ca urmare a actiunilor sanitar-veterinare obligatorii si gratuite;
g) inscrierea mentiunilor privind schimbarea domiciliului sau a resedintei in actele de identitate ale minorilor orfani, internati in case de copii;
h) eliberarea unei noi carti de identitate, in cazul schimbarii denumirii localitatilor si/sau a strazilor;
i) examinarea, in vederea obtinerii permisului de conducere auto, a urmatoarelor categorii de persoane: - persoanele cu handicap fizic, pentru obtinerea permisului de conducere valabil pentru autovehiculele din categoriile A, A1, B si B1, adaptate infirmitatii lor; - membrii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare acreditati in Romania, pe baza de reciprocitate;
j) inmatricularea: - autovehiculelor si remorcilor apartinand misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane cu statut diplomatic, care isi desfasoara activitatea in Romania, pe baza de reciprocitate; - autovehiculelor din categoriile A, A1, B si B1, apartinand persoanelor cu handicap fizic, adaptate infirmitatii lor;
k) serviciile, cu exceptia celor prevazute la cap. IV din anexa, prestate la cererea institutiilor publice.
(2) Scutirile de taxe de timbru prevazute in legi speciale pentru serviciile mentionate in anexa la prezenta lege se confirma ca scutiri de taxe extrajudiciare de timbru.
1. Taxele extrajudiciare de timbru se platesc in numerar, prin ordin de plata si, cu exceptia taxei prevazute la cap. V din anexa, prin aplicarea si anularea timbrelor fiscale mobile, pentru taxele de pana la 50.000 lei.
2. Taxele extrajudiciare de timbru vor putea fi incasate si de institutiile care primesc, intocmesc sau elibereaza acte ori presteaza servicii supuse acestor taxe, in conditiile stabilite prin normele metodologice pentru aplicarea prezentei legi.

A. Sumele achitate cu titlu de taxe extrajudiciare de timbru se restituie sau se compenseaza, la cerere, in urmatoarele cazuri:
a) atunci cand taxa platita nu era datorata;
b) atunci cand s-a platit mai mult decat cuantumul legal;
c) atunci cand serviciul nu poate fi prestat.
B. Taxele extrajudiciare de timbru, platite prin aplicarea si anularea timbrelor fiscale mobile, nu se restituie.
(1) Termenele de prescriptie a dreptului de a cere restituirea sau compensarea taxelor extrajudiciare de timbru, precum si a dreptului de a cere executarea silita a creantelor bugetare provenite din taxele extrajudiciare de timbru sunt cele prevazute de legislatia privind executarea creantelor bugetare.
(2) Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxei extrajudiciare de timbru este de 5 ani calculati de la data la care s-a constatat ca aceasta nu a fost achitata.
Prestatorii de servicii supuse taxelor extrajudiciare de timbru au urmatoarele obligatii:
a) sa nu primeasca sau sa nu elibereze acte ori sa presteze servicii fara ca taxa extrajudiciara de timbru, datorata potrivit dispozitiilor legale, sa fi fost achitata;
b) sa vireze, in termen de 10 zile de la data incasarii, la bugetul de stat sau la bugetul local, dupa caz, sumele incasate cu titlu de taxe extrajudiciare de timbru;
c) sa pastreze documentele care atesta indeplinirea obligatiei privind timbrarea si sa conduca evidentele necesare in vederea identificarii actelor, lucrarilor si serviciilor eliberate sau prestate.

Taxele extrajudiciare de timbru, prevazute de prezenta lege, se actualizeaza periodic, in functie de rata inflatiei, prin:
a) hotarare a consiliilor locale, in conditiile stabilite prin legea privind impozitele si taxele locale, pentru taxele extrajudiciare de timbru care constituie venituri la bugetele locale;
c) hotarare a Guvernului, pentru taxele extrajudiciare de timbru care constituie venit la bugetul de stat.







});

Copyright © Contact | Trimite referat