Evaziunea fiscala in Romania-cadru general - referat

Lucrare de diploma: Evaziunea fiscala

Evaziunea fiscala – generalitati
Evaziunea fiscala in Romania-cadru general
Evaziunea si frauda fiscala in cazul Taxei pe Valoarea Adaugata TVA
Combaterea si prevenirea evaziunii fiscale
Concluzii

Evaziunea fiscala in Romania-cadru general

Aprecierile Curtii de Conturi spun ca in 1997 evaziunea fiscala avea un volum de aproximativ 24000mld lei (10% din PIB, 30% din bugetul general consolidat al ststului) , iar in 1998 era de aproximativ 40000mld lei (care reprezenta 10% din PIB si aproximativ 32% din bugetul general consolidat al statului). Concluzia ar fi ca “este in floare evaziunea fiscala. Adevenit pur si simplu un fenomen de masa.”
Saracia din tara e cauza nivelului rudicat al evaziunii fiscale in momentul de fata, economia subterana este egala cu jumatate din PIB. Cele mai importante bariere ale mediului romanesc de afaceri sunt de natura pur economica si nu institutionala, iar perceptiile privind coruptia nu sunt confruntate cu realitatea, ci au tendinta sa fie negative. In plus motivul principal al economiei subterane din Romania il reprezinta evaziunea fiscala . Acestea sunt principalele concluzii ale studiului “Economia informala in Romania” realizat de Centrul Roman de Politici Economice in colaborare cu IRIS Center. Dimensiunea evaziunii fiscale este semnificativa dar, se pare ca este in scadere. Astfel, de exemplu, in cazul TVA cifrele sunt uriase, evaziunea reprezentand 8,8% din PIB la nivelul anului 1998, scazand in

2000 la 5,4%. De asemenea in cazul impozitelor pe munca evaziunea totaliza la nivelul anului1998, aproximativ 2,4% din PIB, mai putin decat in cazul TVA, insa tot cifra insemnata. Deci principalele motive ale economiei subterane in tara noastra sunt cel al evaziunii fiscale mai insemnat, si cel al intensitatii reglementarilor, cu semnificatie relativ mai redusa. Nivelul economiei subterane in anul 2000 a inregistratin 31% din PIB total, fiind echivalent cu 45%din PIB-ul sectorului oficial. Estimarea Institului National pentru Statistica in anul 2000 cuprinde o economie subterana de 21% din PIB total, corespunzand unui procent de 27% din PIB-ul sectorului oficial. Deci “rezultatele sutudiului sunt mai pesimiste decat datele oficiale,dar nu foarte diferite”, a declarat Cornel Tarboaca , unul din coordonatorii materialului. Economia subterana a Romaniei este una de subzistenta, ca “rezultat implicit al nivelului redus de dezvoltare a economiei romanesti”, a mai adaugat Cornel Tarboaca. Acest lucru este ilustrat de faptul ca aproape jumatate, adica 46,5% din economia subterana totala este munca subterana.Tot legat de caracterul de subzistenta a unei parti mari din economia Romaniei este si faptul ca in tara noastra coruptia este cu precadere coruptie de "buzunar". Legat de aceasta tema, Andrene Mucha, consilier reprezentant al problemelor legate de administratie fiscala al trezoreriei SUA, a declarat ca o problema considerabila in desfasurarea afacerilor o reprezinta coruptia. Aceasta trebuie diminuata rectificata insa nu va dispare niciodata; nici in tarile dezvoltate nu a putut fi eradicata. Referitor la eliminarea coruptiei de "buzunar", Cornel Tarboaca a declarat ca "nu se poate face nimic impotriva ei, doar sa ne dezvoltam economic" pentru a fi mai putin afectati. Tot acesta este de parere ca economia subterana este mentinuta la un nivel foarte ridicat de nivelul inalt al saraciei din Romania nu ca singur factor determinant dar ca cel mai important, urmand apoi evaziunea fiscala.

Realizatorii acestui studiu au formulat si cateva recomandari de politica economica, avand ca idee principala faptul ca trebuie sa se faca reforma. Trebuie asigurate stabilitatea macroeconomica si un mediu microeconomic favorabil afacerilor, trebuie restructurate utilitatile publice si accelerate privatizarea si reformele structurale. In privinta pietei muncii trebuie evitate reglementarile excesive in acest domeniu cresterea flexibilitatii acesteia, precum si rationalizarea impozitarii muncii. Trebuie restructurat sistemul de securitate sociala in special cel al asigurarilor sociale precum si impozitarea indirecta in concordanta cu cerintele integrarii europene. Este necesara si simplificarea reglementarilor fiscale, cresterea transparentei si asigurarea stabilitatii acestora, imbunatatirea administrarii si a colectarii impozitelor, precum si rationalizarea reglementarilor si a procedurilor de licentiere. Datele publicate de Institutul National de Statistica (INS) raporteaza o crestere a economiei subterane in Romania de la 21,1% din PIB in 1992 la 67% din PIB in 2000. Din 1996 pana in 2000 a crescut nivelul economiei subterane mai ales in constructii si servicii (transporturi, hoteluri, restaurante, comert si alte servicii). In 2000 contributia industriei la economia subterana a fost de 41% fata de 27,8% la economia reala. Contributia sectorului constructiilor la economia subterana a fost de 8,1% mult mai mare decat cea de 4,5% la economia reala. In contrast cu acestea, sfera serviciilor a contribuit cu 50,9% la economia subterana, fata de 52,6% contributie la economia reala in 2000.

Conform INS subevaluarea produselor pentru diminuarea impozitelor si subevaluarea recompensarii muncii reprezinta cele mai importante elemente ale economiei subterane. Astfel in 2000 acestea au reprezentat 9,8% din PIB, fiind echivalentul a 64,5% din economia subterana din sctorul formal (institutii publice, persoane juridice organizate ca societati) si a 46,4% din totalul economiei subterane. Contributia subevaluarii produselor pentru diminuarea importurilor din sectorul informal (asociatii familiale, liber profesionisti, gospodarii familiare) a crescut de la 64,8% in 1998 la 78,2% in 2000. Cea mai mare utilizare a fortei de munca la negru s-a i

nregistrat in cazul hotelurilor si restaurantelor, 26% din oferta de munca cunoscuta si 36% din cererea cunoscuta de munca, si in cazul altor servicii 26% din oferta de munca cunoscuta si 35% din cererea de munca cunoscuta. In cadrul acestora s-a inregistrat valori mai mari in invatamant (55% din oferta de munca cunoscuta respectiv 122% din cererea de munca cunoscuta) sanatate (47% din oferta de munca cunoscuta si 88% din cererea de munca cunoscuta) si alte servicii colective (37% din oferta de munca cunoscuta si 59% din cererea de munca cunoscuta).
Cateva exemple de evaziune fiscala in Romania:
- Fundatiile, organizatiile, asociatiile nonprofit sunt scutite de plata taxelor vamale pentru donatiile aduse din strainatate. Intre anii 1995-1996 au fost aduse in tara aproximativ 13500 de autovehicule ce urmau a fi folosite pentru donatii. 80% din fundatiile nonprofit erau ilegale si au folosit automobilele in alte scopuri decat cele prezentate la vama. Evaziunea fiscala a fost de 128 miliarde. Evaziunea fiscala la import este mare caci numeroase bunuri sunt scutite de taxele vamale ca de exemplu: ajutoare, donatii, bunuri straine ce devin proprietatea statului, mostre fara valoare comerciala, materiale publicitare. Pentru a fi scutite de taxe trebuie sa fie intrebuintate pentru scopurile pentru care au fost importate caci altfel isi pierd acest privilegiu.
- Preturile de livrare sunt inferioare costurilor produselor livrate astfel accizele sunt calculate in raport cu aceste preturi mai mici. 43% din agentii economici verificati s-au sustras de la plata accizelor pentru alcool si bauturi alcoolice rezultand o evaziune fiscala de 80 de miliarde plus 40 de miliarde majorarile de intarziere.
- In inregistrarea in contabilitate a tuturor sau a unei parti din veniturile realizate.
- Folosirea unor facturi externe falsificate cu preturi mai mici decat cele reale.
- Exista numeroase firme "fantoma".
- Evaziunea fiscala inregistrarta l taxele de timbru pentru activitatea notariala.
- Pentru scutirea de TVA se practica urmatoarele forme de evaziune fiscala: vanzari fara documentatia necesara, omiterea inregistrarii, schimbul de bunuri si/sau servicii intre agenti cu plata redusa sau fara factura, utilizarea de facturi false, erori de inregistrare inocente la prima vedere, aplicarea incorecta a cotei zero.

S-a observat ca in 1999-2000 ca forma de evaziune fiscala s-a preferat eludarea impozitului pe profit ( 33,03% si 45,82%) dar s-au eludat si alte impozite taxe si contributii, s-au desfasurat activitati fara autorizatie legala s-a refuzat achitarea obligatiilor fiscale corect determinate. O alta cauza a evaziunii este necunoasterea legislatiei fiscale dar sunt exploatate la maxim incoerentele si inconsecventele legislatiei fiscale. In anul 2000 cel mai evazionat impozit a fost TVA-ul 5,4% din PIB (de asemenea TVA-ul are cea mai mare pondere din veniturile bugetului de stat).
O cauza a fiscalitatii ridicate in Romania si in strainatate este dubla impunere, fenomen pasibil de intalnit la companiile multinationale si care consta in: veniturile unor astfel de companii sunt impozitate de doua sau mai multe ori. Definitia dublei impuneri este supunerea la impozitare a aceleiasi materii impozabile si pentru aceiasi perioada de timp de catre doua autoritati fiscale diferite. Dubla impunere imbraca doua forme: economica (in cadrul aceluiasi stat - se impoziteaza acelasi venit de mai multe ori) si juridica (aceiasi materie impozabila impozitata de doua sau mai multe ori in diferite state).
Exista si state despre care s-ar putea spune ca incurajeaza frauda fiscala iar un astfel de madel si-ar putea lua si Romania pentru relansare. Aceste state au sisteme extrem de atractive din punct de vedere financiar iar in statul respectiv emigreaza numerosi oameni cu bani. Capacitatea lor intelectuala si de asemenea si posibilitatile lor de investitie sunt mari si aduc o crestere economica sesizabila ce va compensa bugetul de stat mic rezultat in urma sistemului bland de impozitare. Regimul acestor state este defavorizant pentru tarile din care pleaca respectivii specialisti dar situatia economica a Romaniei i-ar putea permite sa riste relatiile cu alte state.