PREVEDEREA EVOLUTIEI SITUATIEI METEOLOGICE LA BORDUL NAVEI MARITIME



Dupa intocmirea hartii sinoptice pe baza mesajului codificat de analiza se trece la intocmirea prognozei. Este bine ca pentru o prognoza sa se foloseasca o serie de harti succesive pentru a urmari in timp evolutia diferitelor procese meteorologice, ceea ce permite aprecierea unde si cu ce viteza se deplaseaza masele de ser cald sau rece, anticiclonii si depresiunile, fronturile si, ca atare, stabilirea pozitiile lor ulterioare.
Prima regula in prognoza este aceea ca vremea in vecinatatea navei va fi aproximativ la fel in urmatoarele 24 de ore sau mai mult, daca nava nu trece aproape sau printr-un front sau depresiune. Aceasta eventualitate poate fi dedusa din informatiile despre pozitia, viteza si directia miscarii fronturilor si sistemelor de presiune si observatii¬le proprii. Atata timp cat nava se mentine in aceeasi masa de aer, vremea pe mare nu se schimba. Cu cat diferenta intre cele doua mase de aer este mai mare, cu atat schimbarea vremii este mai puternica la trecerea dintr-o masa de aer in alta si cu atat mai rea este vremea de-a lungul zonei frontale.
Observatiile asupra norilor intreprinse de ofiterul de cart se impun a fi conjugate cu observarea presiunii atmosferice inregistrata de barograf, cu incercarea de a determina tendinta barica pentru perioada urmatoare, cu observarea starii marii, indeosebi a valurilor de hula a caror inaltime si directie pot da indicatii pretioase cu privire la directia furtunii si la distanta dintre nava si centrul ei.
Aceste observatii urmeaza a fi conjugate cu prognoza meteo pentru regiunea respectiva din buletinele meteorologice emise de statiile radio.
La intocmirea prognozelor trebuie avute in vedere unele particularitati ale formelor reliefului baric astfel:
- depresiunile se deplaseaza pe directia care uneste centrul
lor cu centrul tendintei de scadere a presiunii, iar
anticiclonii pe directia ce uneste centrul lor cu
centrul tendintei de crestere a presiunii atmosferice;
- daca depresiunile si anticiclonii sant asimetrici, traiectoriile lor se abat In directia axei mari;
- depresiunile secundare se deplaseaza ocolind depresiunile
principale in sens invers acelor de ceasornic, iar
anticiclonii mici ocolesc anticiclonul de baza in sensul
acelor de ceasornic;
- depresiunile se deplaseaza de-a lungul izotermelor, lasand temperaturile joase la stanga;
- centrul anticiclonului se deplaseaza in acea directie in care temperatura scade mai repede;
- depresiunile se adancesc, respectiv se umplu, daca in
centrul lor se observa tendinte negative, respectiv pozitive
ale presiunii, iar anticiclonii se intaresc, respectiv
slabesc, caci in centrul lor se observa tendinte pozitive
respectiv negative ale presiunii atmosferice;
- depresiunea se adanceste daca in sectorul cald tendinta
presiunii este negativa si se umple cand tendinta este
pozitiva.
Pe langa materialul sinoptic pot fi folosite
si o serie de reguli pe baza carora sa se aprecieze evolutia
viitoare a vremii, astfel:
- deplasarea norilor de la est sau nord aduce timp
anticiclonic, pe cand deplasarea de la vest sau sud
aduce timp ciclonic;
- daca directia de deplasare a norilor este abatuta la
stanga fata de directia vantului de la sol, este de
asteptat timp anticiclonic;
- miscarea vizibila a norilor in directia inversa directiei (sensului) vantului de la sol indica o apropiere rapida a frontului rece, cu vant puternic si precipitatii;
- daca doua straturi de nori inferiori se deplaseaza pe directii perpendiculare, vremea se va strica si vantul se va intari;
- daca norii aflati la diferite inaltimi se deplaseaza in, aceeasi directie si sens, nebulozitatea va creste, dar fara ploaie si cu vant moderat. Daca, dimpotriva, se deplaseaza in directii diferite, vremea devine instabila si vantul puternic;
- cer senin si vant slab seara indica o vreme frumoasa pentru a doua zi;
- daca, atunci cand presiunea atmosferica este in scadere, curba barografului are convexitatea in sus, vantul se va intari, iar daca are convexitatea in jos, va slabi;
- daca atunci cand presiunea atmosferica este in crestere, curba barografului are convexitatea in jos, vantul se va intari iar daca are convexitatea in sus, va slabi;
- daca, dupa o ploaie indelungata, vantul se intareste, se poate astepta la o imbunatatire rapida a vremii;
- cresterea temperaturii seara si noaptea indica o
inrautatire a vremii in urmatoarele 6 la12 ore;
- ploaia sau ninsoarea intensa dimineata cu vant puternic indica vreme rea in tot cursului zilei;
- ploaia puternica noaptea cu vant slab indica vreme buna pentru toata ziua;
- ceata cu grosime mica, care apare dupa apusul soarelui
si se mentine pana dupa rasaritul soarelui, indica vant
slab pentru toata ziua, dar, daca se imprastie inainte
de rasaritul Soarelui, indica un timp ciclonic;
- daca, pe timp de ceata, incepe ploaia, ceata se intareste iar la incetare ploii ceata se ridica sau slabeste mult.
- ceata este mai probabila dupa o zi senina decat dupa O zi noroasa;
- pe vanturi de nord ceata este mai putin probabila;
- mirajul indica o schimbare a vremii datorita variatiei gradientului. termic vertical in straturile inferioare ale atmosferei;
- daca presiunea este cu 4 mb. sau mai mult sub media pentru momentul respectiv (valorile medii se scot din cartile pilot) si scade in continuare, probabilitatea ca a doua zi sa fie vreme buna sau cu vanturi slabe este foarte mica pentru ca scaderea presiunii inseamna vreme instabila si intensificarea vantului;
- daca presiunea este cu 4 mb. sau mai mult peste media locului si momentului respectiv si continua sa creasca sau este stationara, probabilitatea este redusa ca in urmatoarele 12 de ore vremea sa se deterioreze; acest interval se mareste la 24 ore daca presiunea este cu 8 mb. mai mare decat normal.
Presiunea atmosferica in crestere indica, de obicei, imbunatatirea vremii, iar scaderea, deteriorarea. Daca aceste variatii sant rapide, consecintele sant de scurta durata pentru ca nava este, probabil, aproape de traiectoria unei depresiuni in spatele ei in primul caz si in fata ei in cel de al doilea.

Daca presiunea atmosferica scade incet, dar continuu fata de presiunea normala, nava se indeparteaza de un anticiclon si se apropie de o depresiune. Viteza cu care scade presiunea nu da indicatii cu privire la forta vantului care urmeaza sa fie intalnit deoarece nava se poate indrepta spre o depresiu¬ne sau poate merge cu ea si, deci, functie de situatia, viteza de variatie a presiunii difera. De asemenea, in cazul unei ocluziuni viteza acesteia este mai mica decat a depresiunii, dar vremea poate fi la fel de rea.
Pentru a urmari mai usor si continuu valorile presiunii masurate cu barograful in raport cu cele normale, pe hartia barografului se va trasa inainte de folosire, cu o culoare distincta, o linie reprezentand valorile normale ale presiunii atmosferice pentru un interval de timp. Este necesar ca barograful sa fie verificat periodic.
Zona latitudinilor medii este o regiune de conflict a maselor de aer, unde temperaturile pot contrasta puternic de la o zi la alta. Cum depresiunile trec continuu prin aceasta zona, vremea buna numai rareori se prelungeste, in timp ce furtunile, in special iarna si partile de nord si vest ale zonei, sant numeroase.
Pe partea vestica a Oceanului Atlanticului si Pacificului este foarte frig iarna, cu vanturi predominant nord - vestice, in timp ce pe partea estica vanturile de sud - vest mentin o vreme moderata, intrerupta numai ocazional de o vreme deosebit de rece cand vanturile sant din nord si est.
Prognoza este singura cale satisfacatoare pentru obtinerea de date referitoare la vremea de maine in aceasta zona.
In emisfera nordica regiunea de formare a depresiunilor este o zona alungita orientata de la sud - vest la nord - est, in nord - estul Filipinelor, in Oceanul Pacific si in nord - estul Insulelor Bahamas in Oceanul Atlantic, unde se intalnesc mase de aer polar- continental cu mase de aer tropical-maritim. Adesea mai apare o zona secundara nu departe in vestul si nordul Insulelor Hawai in timpul iernii. Aceste depresiuni au o directie, in majoritatea cazurilor, nord - est intensificandu - se in timp si largindu - si aria cu vanturi puternice. Cand depresiunea atinge sud-estul Groenlandei, cele mai multe au trecut de intensitatea maxima si incep sa ocluzeze descrescand in viteza. In Oceanul Pacific depresiunile ating intensitatea maxima cand trec pe la sud de Insulele Kurile si peninsula Kamceatka si se umplu in zona Insulelor Aleutine.
In perioada de iarna navele in drum spre, sau dinspre porturile americane, situate la nord de latitudinea de 45°N vor intalni cu siguranta o depresiune barica, dar coborand spre sud, riscul de intalnire scade, pentru ca in zona Capului St.Vicente probabilitatea sa fie foarte mica. In Golful Biscaya, desi cu proasta reputatie, probabilitatea de furtuna este mai mica decat oriunde in nordul si nord-vestul Oceanului Atlanticului.
Anticiclonii se resping astfel ca, daca apare un anticiclon langa Islanda, anticiclonul Azorelor se va retrage spre sud la o distanta de circa 1500.2000 mile marine, lasand o zona mai larga la discretia depresiunilor barice, care vor patrunde astfel, in vestul si sud-vestul Europei. In emisfera nordica nucleele de presiune inalta (anticicloni tineri) sunt produse de presiunile inalte din Siberia si Canada, (mai redus) si impinse spre est, la intervale de timp, astfel incat sa refaca (intareasca) anticiclonii de deasupra oceanului, care se deplaseaza spre ele, le inghit si revin la pozitiile lor anterioare. Datorita deplasarii spre est cu viteze de 20.30 Nd. acesti anticicloni aduc perioade scurte de vreme frumoasa peste zonele deasupra carora trec.
In emisfera sudica exista un proces aproape continuu de curgere a depresiunilor barice in directia est sau sud-est intre latitudinile 300S si 600S, iar vanturile de la sud de 35°S (30°S iarna) sant cel mai adesea dintre directiile nord-vest si sud-vest.
In Atlanticul de Nord zonele cu apa rece din largul Labradorului, Newfoundland, Grand Bank, nord-estul Islandei, largul coastelor estice ale Groenlandei si, primavara si inceputul verii, in estul Canadei, sunt cetoase. Vizibilitatea slaba apare in special la inceputul vremii calde, vara datorita contrastului mare intre temperatura apei si cea a aerului.
In Pacific zonele cu cea mai densa ceata sunt largul coastelor estice ale Chinei, Japoniei la nord de 35°S, linga Insulele Kurile si Aleutine.
Emisfera sudica este mai putin afectata de ceata. Oricum ceata si vizibilitatea redusa, in ambele emisfere, sunt asociate maselor de aer tropical maritim.
Gheata (pack-ice, ice-floes) este o amenintare pentru navigatia in zonele Newfoundland si Labrador din decem¬brie pana in aprilie, in nordul Japoniei si de-a lungul coastelor estice ale Asiei din ianuarie pana in martie. Aisbergurile sunt un pericol si mai mare in zona Grand Bank. Este recomandat a se evita zona de la nord de 40°N si vest de 40°W. Garda de Coasta americana mentine o patrula a gheturilor care avizeaza navele din zona.
Hula este o caracteristica a acestor latitu¬dini iarna, in special in jumatatea de est a oceanelor datorita puternicelor vanturi de nord-vest si vest in spatele depresiunilor. Hula, ca val ramas dupa ce vantul care l-a format a incetat sa mai bata, este ariergarda furtunii si, in acest caz, nu poate ajuta in prognoza. Sunt, insa si situatii cand hula, vizibila cu ochiul liber precede vremea rea: in cazul unei furtuni tropicale pentru ca viteza furtunii este mai mica decat a vantului si in cazul unei ocluziuni care se misca incet si spre care se indreapta nava.
Norii cirrus cu putine exceptii prevestesc inrautatirea vremii. Regula este valabila mai ales in Marea Mediterana. Cand norii Cirrus si Cirrocumulus nu sunt imediat urmati de vreme rea ei dau un "avertisment de furtuna" cu cel putin 12 ore inainte.
Oricum cel mai folositor ghid sant norii care preced un front cald sau o ocluziune cand apar secvential si au evolutii tipice.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu