INFORMAREA HIDROMETEOROLOGICA



In sprijinul navigatiei si al activitatilor tehnologice maritime, alaturi de documentarea climatologica din spatiul oceanic, un rol important il reprezinta informarea meteo-oceanografica in clar si codificata ceea ce intr-un sens global conduce la conceptul de asigurare hidrometeorologica maritima (AHMM).


17.6.1 Informare hidrometeorologica in clar

Informarea in clar consta in receptionarea la bordul navei a buletinelor meteo si al avizelor de furtuna. Aceste mesaje isi ating scopul de informare a navigatorilor asupra situatiei meteorologice din zona sau din zonele invecinate, ele ajutand la interpretarea mai precisa a hartilor sinoptice.
Aceste mesaje contin urmatoarele parti:
- prezenta sau lipsa furtunii in zona;
- contextul meteo - sinoptic general: prezenta si evolutia centrelor de maxima presiune (H) si a perturbatiilor barice de joasa presiune (L), precum si unele relatii privind conditiile de vreme la trecerea fronturilor atmosferice corelate depresiunilor barice extratropicale;
- prognoza meteo pentru un anumit interval de timp (gradul de nebulozitate, precipitatii atmosferice, vizibilitate, fenomene periculoase pe mare, starea marii); furtuna pe mare este apreciata dupa forta vantului (Gale warning): 8-9° Bf.; Storm Warning: 10° Bf.; Tropical Cyclone: > 11° - 17° Bf.).
Receptia buletinelor/avizelor meteorologice se realizeaza la bordul navelor prin radio sau telex de banda ingusta, pe frecventa unica de 518 KHz (sistem Navtex).

17.6.2 Informarea hidrometeo - climatologica

Alaturi de documentarea hidrografica si hidrometeorologica marina, asigurarea meteo - oceanografica la bordul navei se realizeaza prin receptia radio a buletinelor si avizelor de furtuna in clar, a mesajelor hidrometeorologice codificate, precum si prin datele receptionate in sistemul radiofacsimil.
In pregatirea unei activitati tehnologice maritime intr-un anume bazin oceanic se recomanda studierea atenta a documentatiei de profil, atat sub raport hidrografic (batimetric, natura fundului, adancimi periculoase) cat si sub aspect meteorologic si hidrologic marin (valuri medii, limite de variatie, procese fizice si fenomene periculoase).

17.6.3 Informarea hidrometeorologica codificata

Informarea codificata se face in codurile SYNOP si SHIP. Din ratiuni de operativitate si de limbaj universal - comun indeosebi in activitatile meteorologice ce folosesc sisteme de informare sub forma unor mesaje codificate - telegrame cifrate, care contin intr-un spatiu restrans un volum important de informatii. Date care intra in continutul de baza al hartilor meteo si hidrosinoptice, iar o parte servesc exclusiv asistentei meteo-oceanografice in sprijinul navigatiei maritime.
Prin informare codificata se intelege diferite tipuri de mesaje cifrate, care contin date meteorologice, in unele cazuri si de hidrologie marina, organizate in grupe de cinci simboluri/cifre, intr-o ordine prestabilita.
Principalele denumiri de coduri si continutul lor general sunt:
- SYNOP (FM 12 IX) - date reale de la statiile de uscat si de coasta;
- SHIP (FM 13 IX) - date reale in puncte de coordonate indicate exclusiv din spatiul maritim;
- MAFOR (FM 61 IV) - date de prognoza meteohidrologica pentru anumite raioane maritime;
- IAC FLEET (FM 46 IV) - codificare prin coordonate geografice, ceea ce permite pe aceasta baza sa se intocmeasca o harta meteo - sinoptica simplificata (de analiza sau de prognoza).
Codurile SYNOP si SHIP stau la baza intocmirii hartilor sinoptice si meteo (se intocmesc din 6 in 6 ore). Mesajele de avertisment se transmit cand vantul are viteza mai mare de 11 m/s, vizibilitatea este sub 500 m si gradul de agitatie al marii este 5° Bf.

Codul SHIP

Acest tip de codificare constituie continutul de baza al hartilor sinoptice, exclusiv din spatiul oceanic. Codul SHIP reprezinta un mesaj hidrometeorologic complex, codificat, cu date reale pentru un anumit punct din mare. Este organizat pe structura codului meteorologic universal SYNOP, avand in plus precizari si elemente privind coordonatele punctului, drumul si viteza navei, temperatura marii, elementele valurilor de hula, fenomene de inghet.

Codul SYNOP este de forma:
BBXX YYGGiW 99LaLaLa QcLoLoLoLo iRixhVV Nddff 1SnTTT 2Sn Td Td Td 4PPPP 5appp 6RRRtR 7wwW1W2 8NhCLCMCH 222DsVs 0SnTwTwTw 2PwPwHwHw 3dw1dw1dw2dw2 4Pw1Pw1Hw1Hw1 5Pw2Pw2Hw2Hw2 6IsEsEsES ICE ciSibiDiZi

unde:
- BBXX - este indicativul codului
- YY reprezinta data zilei cand s-a facut observatia
- GG reprezinta ora de observatie UTC
- iW este indicator de vant care prezinta modul cum a fost determinata viteza vantului si unitatea de masura (0 = vant estimat, exprimat in m/s; 1 = vant masurat cu anemometru, exprimat in m/s; 3 = vant estimat, exprimat in noduri; 4 = vant masurat cu anemometru, exprimat in noduri).
99LaLaLa - latitudinea punctului in care s-a facut observatia
99 - cifra de control
LaLaLa - latitudinea punctului, cu precizie de zecime de grad, primele doua cifre pentru valoare intreaga, ultima cifra pentru zecimea de grad
QcLoLoLoLo - cuadrantul globului si longitudinea punctului in care
s-a facut observatia
Qc - indica emisfera nordica, sudica, vestica si estica:
1 - latitudine nordica si longitudine estica
2 - latitudine sudica si longitudine estica
5 - latitudine sudica si longitudine vestica
7 - latitudine nordica si longitudine vestica
LoLoLoLo - longitudinea punctului in care s-a facut
observatia; primele trei cifre reprezinta valoarea intreaga in
grade, iar ultima cifra zecimea de grad
iRixhVV - grupa privind existenta precipitatiilor, prezenta grupei de fenomene meteo, plafonul norilor, vizibilitatea atmosferica pe orizontala
iR - indicator referitor la precipitatii:
1,2 - precipitatii incluse,
3 - precipitatii omise,
4 - nu sunt date disponibile,
ix - indicator de includere sau de omitere a grupei de
fenomene
h - plafonul norilor (inaltimea la care se gaseste baza norilor):
pentru h = 0 < 50 m
1 50 -100 m
2 100 -200 m
3 200 -300 m
4 300 - 600 m
5 600 -1000 m
6 1000 -1500 m
7 1500 -2000 m
8 2000 -2500 m
9 > 2500 m, sau nu sunt nori sub 2500 m
V V distanta de vizibilitate pe orizontala la suprafata marii:
pentru VV = 90 < 50 m
91 50.200 m
92 200.500 m
93 500.1000 m
94 1.2 km
95 2.4 km =2 M
96 4.l0 km = 5M
97 10.20 km = 10 M
98 20.50 km = 20 M
99 > 50 km > 20 M
Nddff - grupa pentru date referitoare la gradul de acoperire a cerului cu nori, directia si viteza vantului real:
N nebulozitatea totala (gradul de acoperire al cerului se
exprima in optimi):
pentru N = 0 - cer senin;1 = 1/8; 2 = 2/8; 3 = 3/8; 4 =
4/8; 5 =5/8, 6 = 6/8; 7 = 7/8; 8 - cer complet acoperit; 9 -
cer invizibil;
dd - directia vantului real exprimata in decagrade, codificata
cu cifre de la 00 la 36, unde 00 - calm si 36 - 3550.0040; 99 vant variabil
ff - viteza vantului real in m/s, sau noduri, functie de indicatia
din grupa de inceput iw
1SnTTT - valoarea temperaturii aerului la precizie de zecime de grad:
1 - cifra de control
Sn - semnul temperaturii, (0 = semnul este pozitiv; 1 = semnul
este negativ);
TTT - valoarea temperaturii aerului cu precizie de zecime de
grad
2SnTd TdTd - valoarea temperaturii punctului de roua:
2 - cifra de control
Sn - semnul temperaturii
TdTdTdTd - temperatura punctului de roua
4PPPP - valoarea presiunii atmosferice la la nivelul marii
4 - cifra de control
PPPP valoarea presiunii atmosferice cu precizie de
zecime de mb
5appp - tendinta barica, adica variatia presiunii atmosferice in ultimele trei ore:
5 - cifra de control;
a - tendinta barica a presiunii in ultimele 3 h
0,1,2,3 - tendinta in crestere
4 - tendinta stationara
5,6,7,8 - tendinta in scadere
ppp - valoarea tendintei barice in ultimele trei ore cu precizie
de zecime de milibari, ultima cifra reprezentand zecimea de
milibar
6RRRtR - precipitatiile; se transmite numai in cazul in care iR, la inceputul mesajului este codificat cu cifrele 1 sau 2:
6 - cifra de control
RRR - cantitatea de precipitatii ce a cazut in cursul perioadei ce a precedat transmisia in mm; se codifica in cifre de la 000 la 999
tR - durata perioadei in care au cazut precipitatiile:
1 - perioada de sase ore
2 - perioada de 12 ore
7wwW1W2 - fenomene meteo din momentul observatiei:
7 - cifra de control
ww - fenomenele meteo din momentul observatiei
pentru ww = 0 - 29 - fenomene fara precipitatii in ora
precedenta
30 - 39 - furtuna de praf, nisip sau viscol
40 - 49 - aer cetos sau ceata, vizibilitate sub ½ M
50 - 59 - burnita
60 - 69 - ploaie, dar nu in averse
70 - 79 - lapovita si ninsoare, dar nu in averse
80 - 90 - averse, de la 80 la 84 - de ploaie, de la 85 la
90 - de lapovita sau ninsoare
91-99 - fenomene orajoase (furtuna cu descarcari
electrice)
W1 - fenomene petrecute cu 3 - 6 ore inainte de observatie
pentru W1 = 0 - cer senin,
1 - cer variabil
2 - cer complet acoperit
3 - furtuna de praf, transport zapada
4 - ceata sau pacla
5 - burnita
6 - ploaie
7 - ninsoare
8 - aversa
9 - furtuna cu descarcari electrice
8NhCLCMCH - formatiunile noroase:
8 - cifra de control
Nh - nebulozitatea norilor inferiori; se codifica la fel ca si
nebulozitatea totala de la inceputul mesajului (N), in optimi
CL - tipul de nori inferiori sau cu dezvoltare verticala; se
codifica cu cifre de la 0 la 9
0 - nu sunt nori inferiori
1 - Cumulus Cu, cu extindere mica verticala
2 - Cumulus cu extindere medie sau mare, cu
protuberante
3 - Cumulonimbus Cb, nefibros, slab dezvoltat
4 - Stratocumulus Sc formati prin extinderea norilor Cumulus
5 - Stratocumulus bine individualizati
6 - Stratus St in straturi mai mult sau mai putin continui
7 - Stratus fractus St fr de vreme rea
8 - Cumulus si stratocumulus cu baza la diferite niveluri
9 - Cumulonimbus de furtuna, puternic dezvoltati
CM - tipul de nori mijlocii; aici se incadreaza si norii
Nimbostratus a caror baza se afla de obicei la inaltimea de
peste 2500 m; se codifica cu cifre de la 0 la 9
0 - nu sunt nori inferiori
1 - Altostratus As usor semitransparenti
2 - Nimbostratus Ns
3 -, 4, 5, 6,7, 8, 9 - diferite tipuri de dori Altocumulus Ac
CH - tipul de nori superiori
0 - nu sunt nori superiori
1, 2, 3, 4 - diferire tipuri de nori Cirrus
5, 6, 7, 8 - diferite tipuri de nori Cirrostratus
9 - Cirrocumulus Cc
222DsVs - drumul si viteza navei ce transmite mesajul si care precede transmiterea datelor oceanografice
222 - cifra de control
Ds - drumul adevarat al navei, din ultimele trei ore ce preced
observatia
0 - nava in deriva, ancora
1 - NE
2 - E
3 - SE
4 - S
5 - SW
6 - W
7 - NW
8 - N
9 - diferite directii
Vs - viteza navei in noduri, din ultimele trei ore ce preced
observatia
0 - nava in deriva, la ancora
1 - 1.5 nd
2 - 6.10 nd
3 - 11.15 nd
4 - 16.20 nd
5 - 21.25 nd
6 - 26.30 nd
7 - 31.35 nd
8 - 36.40 nd
9 - mai mare de 40 nd
0SnTwTwTw
2PwPwHwHw
3dw1dw1dw2dw2
4Pw1Pw1Hw1Hw1
5Pw2Pw2Hw2Hw2
6IsEsEsES
ICE ciSibiDiZi

Codul Mafor

Este un cod international adoptat de O.M.M. si se foloseste in transmiterea buletinelor meteo pentru nave, cand nu se poate transmite unul in limba engleza.
Numele de cod MAFOR este folosit ca prefix la mesaj indicand ca este vorba despre o prognoza pentru nave; daca se transmit mai multe mesaje odata, prefixul va aparea o singura data la inceputul mesajului colectiv.
Mesajul cu indicativul Mafor cuprinde intr-o ordine prestabilita prognoza urmatoarelor elemente hidrometeorologice:
- directia si forta vantului;
- fenomene meteorologice,
- vizibilitatea;
- starea de agitatie a marii;
- temperaturile extreme ale aerului;
- elementele valurilor.
Codul este format din cinci grupe a cinci simboluri fiecare avand forma:
yyG1G1 OAAAam, 1GDFmW1, 2VSTxTn, 3DKPWHWHW

yyG1G1: reprezinta data si ora de incepere a intervalului de prognoza. Nu se repeta pentru in cazul unui buletin meteo care contine prognozele pentru cateva zone (AAA).

Semnificatia codului
0,1,2,3, - indicatori de grup
OAAAaN: pot fi inlocuite cu numele zonei la care se refera prognoza:
AAA - reprezinta numarul raionului maritim;
am - indicator pentru o parte a zonei maritime (codificat 0 - 9):
0 - intreaga zona AAA;
1 - cadranul de NE al zonei AAA;
2 - jumatatea de E a zonei AAA;
3 - cadranul SE al zonei AAA;
4 - jumatatea de S a zonei AAA;
5 - cadranul SW al zonei AAA;
6 - jumatatea de W a zonei AAA;

7 - cadranul NW al zonei AAA;
8 - jumatatea de N a zonei AAA;
9 - restul zonei;
Grupele 1GDFmW1, (2VSTxTn), (3DKPWHWHW) pot fi repetate de cate ori este necesar pentru a descrie schimbarile conditiilor meteo prognozate intr-o regiune. Primul grup 1GDFmW1 in care G = 8 si urmatoarele grupe, daca se folosesc, se refera la prevederea vremii incepand cu ora data in grupa yyG1G1 si continuand cat indica G. Urmatorul grup1GDFmW1 da perioada de timp pentru care este valabila prognoza data, incepand cu expirarea perioadei date de grupul prededent 1GDFmW1 (G = 8).
Orice grupare 1GDFmW1, (2VSTxTn), (3DKPWHWHW) (G = 8) poate fi urmata de un grup1GDFmW1(G = 9) descriind un fenomen prevazut sa apara ocazinal in aceasta zona.
G - reprezinta perioada de timp acoperita de prognoza (codificat 0-9);
D - reprezinta directia vantului (codificat 0 - 9):
Directia din care bate vantul:
0 - calm; 5 - SW;
1 - NE; 6 - W;
3 - SE; 7 - NW;
4 - S; 8 - N;
9 - variabil (pentru codul 0);
- confuz (pentru codul Dk);
Fm- reprezinta prognoza la forta vantului in grade Bf. (codificat 0 - 9):
0 - 0.3 Bf; 5 - 8 Bf;
1 - 4 Bf; 6 - 9 Bf;
3 - 6 Bf; 7 - 10 Bf;
4 - 7 Bf; 8 - 11 Bf;
9 - 12 Bf;
W1 - codificat 0-9.
2VSTxTn:
V - reprezinta vizibilitatea pe mare (codificat 0 - 9);
S - reprezinta starea de agitatie a marii (gradul marii, codificat 0-9);
TxTn - reprezinta temperaturile extreme ale aerului (codificat 0 - 9).
3DKPWHWHW
DK - reprezinta directia hulei, codificarea identica cu directia vantului:
PW- reprezinta perioada valurilor de hula (codificat 0 - 9);
HWHW - reprezinta inaltimea valului la o precizie de ± 0,5 m (codificat in doua cifre).
O - situatia sinoptica in zona de prognoza la inceputul perioadei:
1 - prognoza valabila trei ore;
2 - prognoza valabila sase ore;
3 - prognoza valabila noua ore.
Grupele 2VSTxTn3DKPWHWHW sunt optionale.
Fiecare element din prognoza este aproximativ si trebuie privit ca o valoare medie probabila.

Codul FM 46 IV

Mesajele transmise in codul FM 46 IV sunt prognoze pentru intervalul urmator si insotite de analiza hartilor sinoptice FM 46 IV, asigura informatiile necesare alegerii drumului optim.
Codul este de forma:

10001 33388 0YYGcGc
65556 33388 0YYGcGc 000GpGp

99900
BPtcPP QLaLaLoLo mdsdsfsfs

000gpgp 9PtPcPP QLaLaLoLo
sau
000gpgp 7PtPcPP QLaLaLoLo mdsdsfsfs

99911
66FtFiFc QLaLaLoLo QLaLaLoLo ....mdsdsfsfs

000gpgp 69PtPcPP QLaLaLoLo
sau
000gpgp 67PtPcPP QLaLaLoLo..... mdsdsfsfs

99922
444PPP QLaLaLoLo QLaLaLoLo......
99944
987wsws QLaLaLoLo QLaLaLoLo......

99955
(55TtTiTc) (555PP) QLaLaLoLo QLaLaLoLo..mdsdsfsfs

88800
77e2uu (9dwdwPwPw) QLaLaLoLo (9dwdwPwPw)
QLaLaLoLo..... ......

000gpgp 79e2uu (9dwdwPwPw) QLaLaLoLo
(9dwdwPwPw) QLaLaLoLo ......
sau
000gpgp 76e2uu (9dwdwPwPw) QLaLaLoLo
(9dwdwPwPw) QLaLaLoLo ...... ....... (00C100)

77744...................... 44777
19191

Decodificarea grupelor individuale

10001 grup indicand ca urmeaza o analiza meteo
65556 grup indicand ca urmeaza o prognoza meteo
333x1x1 grup indicand zona de pe glob in care se gaseste
punctul sau punctele care se dau in continuare
00 - emisfera nordica - punct LaLaLoLok
11 - emisfera sudica
22 - zona ecuatoriala
88 - punct LaLaLoLo
LaLa - latitudinea rotunjita la cel mai apropiat grad
LoLo - longitudinea rotunjita la cel mai apropiat grad (peste 100 se omite cifra 1)
k - se adauga 1/20 la latitudine sau longitudine
0 - LaLaLoLo
0 - 990 E
1 - se aduna ½ la LaLa
2 - idem LoLo
sau
3 - idem LaLaLoLo
100 -1800W
4 - grade intregi
5 - LaLaLoLo
0 - 990 W
6 - se aduna ½ LaLa
7 - idem LoLo
sau
8 - idem LaLaLoLo
100 - 1800E
9 - grade intregi

Q - zona octant in care se gaseste punctul 0
0 0 - 900W
1 90 -1800W latitudini nordice
2 180 - 900 E
3 90 - 000 E
5 0 - 900 W
6 90 - 1800 W
7 180 - 900E latitudini sudice
8 90 -000 E
Cand se foloseste forma LaLaLoLo grupul 33300 si 33311 desemneaza emisfera apropiata. Cand se foloseste grupul 33322 pentru zone ecuatoriale, latitudinile sudice de la 0 - 300 S sunt indicate prin scadere din 100.

0YYGcGc - grupul zi - ora (GMT) pentru momentul observatiilor
sau YY - ziua din luna
GcGc - ora (GMT) observatiei

000GpGp - GpGp - numarul de ore de adunat la GcGc pentru a obtine ora la care se da prognoza

999bb - grup indicand subiectul analizei
00 - presiunea atmosferica
11 - fronturi atmosferice
22 - izobare
33 - mase de aer
44 - zone meteo
55 - sistem tropical
66 - norii

8 PtPcPp - grup caracterizand presiunea atmosferica
Pt - tipul sistemului de presiune
0 - joasa, sistem complex
1 - joasa
2 - depresiune secundara
3 - talveg depresionar
4 - unda
5 - inalta
6 - zona de presiune uniforma
7 - dorsala
8 - sa barica
9 - furtuna tropicala
Pc - evolutia sistemului de presiune atmosferica
0 - nici o specificatie
1 - joasa in umplere sau inalta in scadere
2 - schimbari mici
3 - joasa in adancime sau inalta in crestere
4 - sistem complex
5 - se suspecteaza existenta sau formarea unui sistem de presiune
6 - se umple sau slabeste fara sa dispara
7 - crestere generala a presiunii
8 - scadere generala a presiunii
9 - situatie neclara
Aceste caracteristici se refera la sistemul de presiune din pozitia indicata de grupul de pozitie care urmeaza imediat dupa grupul cu cifrele indicatoare 7,8 sau 9. Cifra 7 indica faptul ca observatia este cu GpGp ore dupa GcGc, iar cifra 9 inainte de GcGc. In cazul prognozei GpGp se va aduna sau scadea din GpGp + GcGc.

PP - presiunea atmosferica in mb intregi (9 sau 10 sunt omise). Pentru H sau L este presiunea din centru. De - a lungul unei dorsale este presiunea cea mai inalta, iar de -a lungul unui talveg este presiunea cea mai joasa.

mdsdsfsfs grup indicand miscarea subiectului analizei:
m - caracteristica miscarii
0 - nici o specificatie
1 - stationar;
2 - schimbari mici;
3 - devenind stationara;
4 - in retragere;
5 - curbare spre stanga;
6 - recurbare;
7 - accelerare;
8 - curbare spre dreapta;
9 - se presupune o recurbare
Caracterizarea miscarii se refera la subiectul analizei in pozitia data de grupul sau grupele precedente.
dsds - directia adevarata de deplasare in zeci si unitati de grad, catre care sistemul sau frontul este in miscare (00 - nu se misca, 99 - directie necunoscuta)
fsfs - viteza in noduri a sistemului sau frontului

000GpGp - grup indicand ora informatiilor suplimentare
99911 - urmeaza sistem frontal
66FtFiFc - sistem frontal
69FtFiFc Ft - tipul frontului:
0 - front cvasistationar la suprafata
1 - front cvasistationar in straturi mai inalte
2 - front cald la suprafata
3 - front cald in straturile mai inalte
4 - front rece la suprafata
5 - front rece in straturile mai inalte
6 - front oclusiv
7 - linie instabila
8 - front intertropical (preferabil sa se foloseasca sectia tropicala a mesajului)
9 - linie convergenta
Fi - intensitatea frontului:
0 - nici o specificatie
1 - slab in scadere
2 - slab, schimbari mici sau deloc
3 - slab, in crestere
4 - moderat, in descrestere
5 - moderat, schimbari mici sau deloc
6 - moderat, in crestere
7 - puternic, in descrestere
8 - puternic, schimbari mici sau deloc
9 - puternic, in crestere
Fc - caracterul frontului:
0 - nici o specificatie
1 - zona cu activitate frontala in descrestere
2 - zona frontala cu activitate frontala cu schimbari mici
3 - zona cu activitate frontala in crestere
4 - front intertropical (a se folosi sectia intertropicala a mesajului)
5 - se suspecteaza existenta sau formarea unui front
6 - front cvasistationar
7 - front ondulat
8 - front difuz
9 - pozitie nesigura

99922 - urmeaza izobarele
44PPP - valorile presiunii atmosferice
PPP - presiunea atmosferica in mb.; la presiuni mai mari de 1000 mb. se omite cifra 1
99944 - grup indicand situatia vremii in zona
987 wsws - grup indicand situatia vremii
wsws - situatia vremii in zona
00 - zona cu hula puternica
11 - vant puternic (forta 6 -7 Bf)
22 - nori la inaltime medie
33 - nori la inaltime joasa
44 - vizibilitate slaba
55 - furtuna (vant forta 8 si mai mare Bf)
66 - precipitatii continui
77 - vant in rafale
88 - ploi torentiale
99 - furtuna cu descarcari electrice
99955 - urmeaza un sistem tropical
55TtTiTc - sistem tropical
Tt - tipul circulatiei tropicale:
0 - zona de convergenta intertropicala
1 - linie intrerupta
2 - linie sau zona de convergenta
3 - axa zonei calmurilor tropicale
4 - talveg in zona vanturilor de vest
5 - talveg in zona vanturilor de est
6 - zona depresionara
7 - val
8 - linie sau zona de divergenta
9 - circulatie ciclonica tropicala
Ti - intensitatea sistemului tropical:
0 - nici o specificatie
1 - slaba in descrestere
2 - slaba, schimbari mici sau deloc
3 - slaba, in crestere
4 - moderata, in descrestere
5 - moderata, schimbari mici sau deloc
6 - moderata, in crestere
7 - puternica, in descrestere
8 - puternica, schimbari mici sau deloc
9 - puternica, in crestere
(tabelul de mai jos de foloseste cand T = 9)
0 - forta 10
1 - forta 11
2 - forta 12 (64.71 nd)
3 - forta 12 (72.80 nd)
4 - forta 12 (peste 81 nd)
5 - forta 5
6 - forta 6
7 - forta 7
8 - forta 8
9 - forta 9
Valoarea lui Ti cand Tc = 9 indica cea mai mare forta a vantului in sectorul ciclonic respectiv, sau in cazul prognozei cel mai puternic vant prognozat pentru ora prognozei.
Tc - caracterul sistemului tropical:
0 - nici o specificatie
1 - difuz
2 - foarte bine definit
3 - cvasistationar
4 - existenta sigura
5 - existenta nesigura
6 - se suspecteaza formarea
7 - pozitie sigura
8 - pozitie nesigura
9 - miscare nesigura

55PPP - valoarea presiunii atmosferice in centrul sistemului tropical
88800 - grup indicand temperatura apei de mare si valurile
77e2uu - tipul valului si unitatea de masura a inaltimii valului
79e2uu
e2 - tipul de izolinie (linie de egala valoare a subiectilor de mai jos)
76e2uu
0 - val de maree (uu in m)
1 - hula (uu in m)
2 - val nedeterminat
3 - directia valului (uu in grade)
4 - perioada valului (uu in secunde)
5 - 8 rezerva
9 - temperatura apei (uu in grade C)
9dwdwPwPw - directia si perioada valului; pozitia definita de
QLaLaLoLo identice cu dsds (00 - stationar, 99 - variabil, confuz, necunoscut)
PwPw - perioada valului (in secunde)
000c100 - grup indicand gradul de incredere in caracterizarea
subiectului
c1: 0 - nici o specificatie
1 - cu siguranta
5 - nesiguranta
8 - foarte indoielnic
77744 - inceput de masaj in clar
44777 - sfarsit de masaj in clar
19191 - mesaj meteo terminat
Observatii:
- fiecare sectie de analiza sau prognoza poate fi repetata de cate ori este nevoie;
- completarea in clar a mesajului poate fi facuta oriunde cu conditia sa fie precedata si urmata de grupele cheie;
- sistemele de presiune sunt date da la vest la est; fronturile se dau, pe cat posibil, de la vest la est;
- intr-o depresiune se da intai punctul central, apoi punctele izobarelor in sens ciclonic;
- intr-un anticiclon in sens (ordine) anticiclonic;
- grupul indicand sistemele de presiune poate fi dat de doua ori, iar cele indicand punctele de pe fronturi si izobare numai o data;
- daca un sistem de presiune este alungit, sau deschis, se vor da doua sau mai multe puncte in plus pentru a arata axa sistemului; primul punct si valoarea presiunii atmosferice se refera la vertexul curbei, iar viteza, directia, ritmul schimbarii si caracteristica miscarii se refera la axa sistemului;
- grupul indicand miscarea se refera la portiunea centrala a subiectului analizat in ultima pozitie indicata;
- masajele codificate se pot receptiona o data sau de doua ori pe zi, functie de programul statiei de emisie.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu