Logo referatele carte



Contabilitatea capitalurilor



. Delimitarea si structurile privind capitalurile
I. Cantabilitatea capitalurilor proprii
II. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
III. Contabilitatea datoriilor pe termen lung

IV. capitalurile exprima sursele de finantare cu caracter stabil ale valorilor economice constituite ca activ patrimonial al intreprinderii (?). determinativul "stabil" marcheaza prezenta acestor surse la dispozitia intreprinderii pe o perioada mai mare de un an, se mai numesc si capitaluri permanente. Luand in considerare modul de constituire financiara, se grupeaza in:
5. capitaluri proprii - se constituie prin aportul proprietarilor, prin autofinantare si din alte surse financiare nerambursabile. Structura capitalurilor proprii este redata in conturile din clasele 10 - 12.
6. provizioane pentru riscuri si cheltuieli - sunt fonduri constituite la inchiderea exercitiului financiar pe seama cheltuielilor (prin autofinantarea si sunt destinate finantarii pierderilor si cheltuielilor probabile si exigibile in viitor, certe, dar nedeterminate ca volum). Componentele sunt redate in grupa 15.
7. datoriile pe termen lung -exprima resurse financiare straine puse la dispozitia intreprinderii de terte persoane pe termen mediu (1-5 ani) si pe termen lung (peste 5 ani). Componentele sunt redate in grupa 16.
Nota: Cele trei categorii de capital mentionate formeaza la un loc capitalul permanent al intreprinderii. Capitalul permanent nu se confunda cu pasivul bilantului. Pasivul este mai cuprinzator, in sensul ca include si alte elemente cum ar fi - datoriile pe termen scurt, pasivele de regularizare si asimilate.
II. Contabilitatea capitalurilor proprii
2. Contabilitatea capitalului social
3. Contabilitatea primelor de capital
4. Contabilitatea rezervelor din reevaluare
5. Contabilitatea rezervelor
6. Contabilitatea rezultatului reportat
7. Contabilitatea subventiilor pentru investitii
Nota: Subventiile pentru investitii (131) figureaza in planul de conturi in categoria conturilor de capital. Ele au fost raportate pani acum drep capitaluri proprii. Potrivit standardelor internationale, tinand cont de natura lor, ele sunt raportate in bilant ca venituri in avans.
8. Contabilitatea capitalului social : este partea principala a capitalului propriu. Se constituie la infiintarea intreprinderii, ca o conditie a existentei si functionarii acesteia, constitutia fiind realizata prin aportul propietarilor. Fiind un capital investit, reprezinta creante reziduale - la lichidarea intreprinderii sunt achitate mai intai obligatiile fata de creditori si numai ceea ce ramane revine actionarilor. Initial capitalul social se determina ca marime la infiintarea intreprinderii, si apoi se modifica in sensul cresterii capitalului sau reducerii capitallui, fiecare modificare facandu-se pe diferite cai.
In principiu capitalul social se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala inscrisa pe actiunile sau pe partile sociale in calitate lor de titluri de valoare. Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calculul si evidenta distinctiva a primelor de capital. Intrucat actionarii sunt titulari de valori negociabile, in sistemul de gestionare a intreprinderii, valorii nominale i se asociaza si alte categorii de valori:
g. valoarea de piata = este valoarea de vanzare-cumprare a actiuniilor, stabilita de regula rpin negociere la bursa de valori. In stransa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala este pretul de emisiune al actiunilor - trebuie platit de persoanele care subscriu actiunile in momentul emiterii lor, poate fi egal, mai mare sau mai mic decat valoarea nominala.
h. Valoarea de rentabilitate = este valoarea bazata pe rezultatele financiare ale intreprinderii si care imbraca doua forme:
d. valoarea financiara - exprima echivalentul corespondent capitalizarii dividentului anual pe actiune la o rata medie a dobanzii de plata. Se calculeaza ca raport intre dividentul distribuit pe o actiune si rats medie a dobanzii pe piata. Exepmlu: divident/actiune= 1000 lei
r medie= 20%
val. financiara = 1000 lei/ 20%= 5000 lei
. valoarea de randament - valoarea dividentului + a profitului net pe o actiune, care se pot capitaliza la o rata medie a dobanzii de piata.
Exemplu: divident= 1000 lei
pr.net/act.= 2000 lei
dobanda medie= 20%
valoarea de randament= (1000 lei+2000lei)/ 20% = 6000 lei.
c. valorea patrimoniala = este valoarea calculata pornind de la situatia patrimoniala evidentiata in bilant. Se disting 3 forme:
. valoarea contabila (valoarea bilantiera) - raportul intre activul net contabil si numarul de actiuni, in care activul net contabil este egal cu A real - datoriile.
. valoarea intrinseca - se calculeaza intre activul net intrinsec si numarul de actiuni, unde activul net intrinsec este egal cu activul net contabil minus provizioanele pentru riscuri si cheltuieli nejustificate minus capitalul subscris nevarsat.
. valoarea de lichidare - cea care rezulta din vanzarea fortata a intreprinderii intr-un interval limitat.
Contituirea capitalului social se face la infiintarea intreprinderii, cand, prin legislatie, prin statutul societatii si prin contractul de societate trebuie indeplinite anumite conditii. Principalele prevederi legale (legea 31/1990 republicata, privind societatile comerciale) sunt:
. marimea capitalului social
. numarul de actionari sau asociati
. valoarea nominala minima a actiunilor sau partilor sociale
. felul si structura aporturilor
. dat constituirii si datele varsarii ulterioare a capitalului subscris.
Toate aceste prevederi se diferentiaza dupa forma juridica a intreprinderii (SA, SRL).
Conturile specifice utilizate la constituire - 101, 456.
Exemplu: La 01.01.n se constituie societatea pe actiuni X prin subsciptie publica, capitalul subscris 6 milioane, divizat in 6000 de actiuni cu valoare nominala de 1000 de lei (considerata egala cu pretul de emisiune). Structura capitalului subscris: aport in numerar = 4000 actiuni, aport in natura = 2000 de actiuni, din care 1500 de actiuni pentru constructii si 500 de actiuni pentru marfuri. Incasarea aportului, aportul in numerar se incaseaza:50% la subscriere si 50% la 01.06.n. aportul in natura se aduge integral la subsciere.
Operatiunile contabile la 01.01.n:
1. subscrierea capitalului
456= 1011 6 milioane (6000 actiuni*1000 lei/actiune= 6000000)
2. a. Incasarea primei transe in numerar
5121= 456 2 milioane (4000 actiuni* 1000 lei/actiune* 50%=2000000)
b. inregistrarea aportului adus in natura
% =456 2000000
212 1500000
371 500000
3. schimbarea formei capitalului (nevarsat in varsat)
1011= 1012 4000000
4. 01.06.n - se incaseaza transa a II-a pentru restul actiunilor subscrise in numerar
5121= 456 2000000
5. schimbarea formei capitalui
1011= 1012 2000000
456 - creanta fata de actionari, se lichideaza in doua momente (01.01 si 01.06), creanta dispare.
1011 - se transforma in doua momente in capital varsat
Bilant
A B
5121 - 4 000 000 lei 1012 - 6 000 000 lei
212 - 1 500 000 lei
371 - 500 000 lei
T.A - 6 000 000 lei T.P. - 6 000 000 lei

Caz general de constituire a capitalului social
La constituirea capitalului se intalnesc doua cazuri practice:
1. actionarii efectueaza varsamantul transelor urmatoare cu antarziere

2. actionarii se afla in stare de dificultate financiara.

CURS 4
1. Actionarii efectueaza varsaminte cu intarziere: legea prevede ca pentru perioada de intarziere ei sa suporte dobanda calculata de intreprindere si daunele produse de nedepunerea capitalului. Dobanda se calculeaza in functie de valoarea capitalului nedepus, de numarul de zile de intarziere si de procentul de dobanda practicat de banca comerciala unde intreprindere are deschis contul. Dobanda se constituie pentru intreprindere ca venit financiar, contabilizat in contul 768 (alte venituri financiare.....). Daunele se calculeaza in functie de indici adoptati de fiecare intreprindere, cel mai des utilizat fiind rentabilitatea capitalului social. Daunele calculate se contabilizeaza ca venit din exploatare, in contul 758 (alt venituri din exploatare).
Continuare aplicatia din cursul 3: Consideram ca toti actionarii care au subscris actiuni noi, efectueaza al doilea varsamant la 1.09.n, cu o intarziere de 3 luni si ca pentru aceasta s-au calculat dobanzi de 100000 lei si daune de 50000 lei.

La 1.09.n incasarea celei de-a doua transe se contabilizeaza prin operatiile:

a. 5121 = % 2150000
456 2000000 (4000 actiuni*1000lei/actiune*50%)
768 100000
758 50000
b. 1011 = 1012 2000000

2. Actionarii se afla in stare de dificultate financiara, adica nu maui pot efectua varsarea transelor urmatoare. Legea 31/1990 prevede ca mai intai ei trebuie sa fie somati public, prin intermediul unei publicatii de mare audienta si daca nu depun capitalul actiunile lor sa fie anulate si sa se emita spre vanzare actiuni noi, in acelasi numar, fiecare purtand numarul actiunii vechi. Ele vor fi emise la un pret de emisie egal, mai mic sau mai mare decat valoarea nominala. Diferenta dintre valoarea actiunilor noi incasate si retinerile reprezentand varsamintele neefectuate de vechii actionari, dobanzile calculate si cheltuielile de publicitate si de reclama la care se adauga daunele societatii se restituie vechilor actionari. Si in acest caz dobanzile si cheltuielile de publicitate se contabilizeaza ca venituri financiare, respectiv din exploatare.
Continuare aplicatia din cursul 3: Cosideram ca la 1.06.n toti actionarii care au subscris actiuni noi in numerar se afla in stare de dificultate financiara. Actiunile lor sunt anulate si sunt emise actiuni noi: pretu de emisie=1020 lei, care s-au incasat la 1.09.n. dobanda este de 100000 lei si cheltuielile de publicitate+daune=50000 lei

Operatiunile la 1.09.n:

i. incasare pret de emisie
5121 = 456 4080000 (4000 actiuni*1020)
b. modificarea formei capitalului social
1011 = 1012 2000000 (4000 actiuni*1000lei/actiune*50%)
c. regularizare cu vechii actionari
. incasari din noile actiuni: 4080000
. retineri
- varsaminte neefectuate: 2000000
- dobanzi: 100000
- cheltuieli publicitate+daune: 5000
total 2150000
. diferenta de restituit vechilor actionari:
4080000-21500000=1930000

* 456 = % 150000
768 100000
758 50000
* retituire catre vechii actionari:
456 = 5121 1930000
Vechii actionari au depus la 1.01.n 2 milioane de lei si au incast la 1.09.n 1930000 lei, deci au pierdut 70000 de lei.



Cresterea de capital social
Considerente: obtinerea de resurse noi pentru finatarea investitiilor si pentru consolidarea situatiei financiare a intreprinderii.
Exista 3 cai de creste:
10. emiterea de actiuni noi pentru aporturi in numerar sau in natura;
11. incorporarea sau capitalizarea rezervelor, primelor de capital sau a profitului in masa capitalului social;
12. conversia unui angajament financiar in capital social.

1. emiterea de actiuni noi pentru aporturi:
a. in numerar: Actiunile noi pentru crsterea de capital in numerar se emit la un pret de vanzare - pret de emisie situat de regula intre valoarea nominala si valoarea contabila a actiunilor.
Valoarea nominala: partea din capitalul social corepunzatoare unei actiuni, calculata ca raport intre valoarea capitalului social si numarul actiunilor.
Valoarea contabila: partea din capitalul propriu corespunzatoare unei actiuni, calculata ca raport intre valoarea capitalului propriu si numarul actiunilor.
Intotdeauna valoarea contabila a unei actiuni este mai mare decat valoarea nominala, deoarece capitalul propriu este mai mare decat capitalul social.
Situarea pretului de emisie intre aceste doua valori are 2 motivatii:
. necesitatea incasarii de catre intreprindere cel putin a sumelor care sa acopere dreptul de proprietate conferit cumparatorului.
. atragerea deponentilor pentru cresterea de capital, utilizand un pret de vanzare inferior valorii contabile
Diferenta dintre pretul de emisie si valoarea nominala a actiunii poarta denumirea de prima de emisiune, care prezinta urmatoarele particularitati:
. apartine in mod nediferentiat tuturor actionarilor;
. se incaseaza in intregime cu ocazia primului varsamant sau la subscriere.
La contabilizarea cresterii de capital prin emisiune de actiuni noi cu aport in numerar avem 2 cazuri:
. pretul de emisie este egal cu valoarea nominala, caz in caze operatiile contabile sunt similare constituirii capitalului social.

Continuare aplicatia din cursul 3: Are loc o crestere de capital prin emisiunea unei actiuni, avand pretul de emisiune de 1200 lei si valoarea nominala de 1000 de lei, prima de emisiune este 200 de lei. Incasarea se face in doua transe: 50% la subscriere si 50% transa a doua.
Transa I:
- subscrierea 456 = % 1200
1011 1000
1041 200
- incasarea a 50% din valoarea nominala + 100% prima de emisiune
5121 = 456 700
- modificarea formai capitalului
1011 = 1012 500
Transa II
- incasarea ultimilor 50%
5121 = 456 500
- modificarea formai capitalului
1011 = 1012 500
Problema principala este cea a protectiei vechilor actionari. Aceasta se realizeaza prin atribuirea acestora unor titluri de valoare - drepturi preferentiale de subscriere (DS), care se ataseaza actiunilor. DS-ul exprima pierderea de valoare a unei actiuni, datorata cresterii numarului de actiuni. Pierderea se explica prin faptul ca noile actiuni se emit la un pret inferior valorii contabile a vechilor actiuni. Pentru compensarea acestei piederi vechii actionari primesc pentru fiecare actiune posedata un DS. Astfel ei nu realizeaza nici un castig, nici o pierdere. Ei beneficiaza totusi de un capital social mai mare, care le poate aduce dividente mai mari in cazul obtinerii de profit.
DS= valoarea nominala - valoarea contabila
Nota: valoarea calculata pentru un DS are un carcter teoretic, deoarece aceste titluri de valoare, fiind negociabile, sunt tranzactionate la bursa de marfuri, astfel incat nivelul DS-ului este dat de raportul cerere-oferta.
Odata cu DS-ul se calculeaza si paritatea de emisiune, calculata ca raport intre numarul de actiuni noi si numarul de actiuni vechi, ea exprimand cate actiuni vechi revin la una noua.
Exemplu: Societatea X isi creste capitalul social prin emisiunea a 1500 de actiuni noi, valoarea de emisie fiind egala cu valoarea nominala, adica 1000lei/actiune. Inainte de majorarea societatea avea capitalul social de 6 milioane de lei, rezerve de 1200000 lei si un numar de 6000 de actiuni. Situatia capitalului si valoarea contabila a actiunilor inainte si dupa majorare se prezinta astfel:

    

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani