Cercetare privind percepţia locuitorilor cartierului Mănăştur referat






Cercetare privind percepţia locuitorilor cartierului Mănăştur referitor la construirea unei noi zone de locuit în partea sudică a Mănăşturului

În capitolele precedente ale lucrării de faţă am analizat cât este de important să se ţină cont de reglementările urbanistice referitoare la construirea unei zone de locuinţe, cât de semnificativ este să acordăm o mai mare atenţie suprafeţelor de spaţiu verde cât şi pădurilor dar şi cât de important este rolul administraţie publice locale în vederea unei dezvoltări urbane planificate şi nu haotice.
Dat fiind subiectul atât de controversat la ora actuală, am dorit să aflu cum percep oamenii construirea unui nou cartier rezidenţial în zona Mănăştur Sud, reducerea suprafeţei de spaţiu verde dintr-o zonă atât de necesară municipiului Cluj -Napoca, cât sunt de mulţumiţi de amploarea dezvoltării urbane şi care este opinia lor vizavi de locuinţele deja construite din această zonă.
Subiecţii chestionaţi sunt locuitori ai cartierului Mănăştur, care locuiesc în vecinătatea zonei Mănăştur Sud şi sunt în număr de 50. Consider că sunt cei mai în măsură să-şi exprime opinia dat fiind faptul că locuiesc în zonă şi au cunoştinţe legate de acea parte a cartierului.
Ca şi metodă de cercetare am folosit sondajul de opinie, folosit pe scară largă în astfel de chestiuni, iar eşantionarea a fost aleatorie, întreaga populaţie din acea zonă având şanse egale să-şi spună părerea. Persoanele chestionate au vârste cuprinse între 15 şi 61 de ani, fiind cu siguranţă destul de reprezentativi pentru scopul cercetării.
Instrumentul de bază folosit pentru sondajul de opinie este chestionarul. Astfel chestionarul în cauză este format din 20 de întrebări, atât întrebări cu caracter general care să nu şocheze sau să provoace suspiciuni, cât şi întrebări de cunoştinţe, de opinie şi de identificare. Din punct de vedere al formei întrebărilor acestea au fost atât închise, deschise dar şi mixte, fiind relevante pentru subiectul studiat.
Cercetarea propriu-zisă constă în testarea mai multor ipoteze legate de chestiunea în cauză. Operaţionalizarea datelor a fost făcută în programul SPSS, prin care s-a văzut dacă ipotezele se validează sau nu.

Ipotezele de la care se pleacă în cercetare sunt următoarele:

1. Locuitorii cartierului Mănăştur nu sunt mulţumiţi de amploarea pe care a luat-o dezvoltarea urbană a municipiului Cluj -Napoca.
2. Locuitorii cartierului Mănăştur nu agrează construirea unei zone rezidenţiale în partea sudică a cartierului.
3. Locuitorii consideră că spaţiul pe care urmează să se construiască cartierul rezidenţial ar fi trebuit să-şi păstreze destinaţia iniţială din PUG-ul (Planul Urbanistic General) al municipiului Cluj-Napoca şi anume aceea de spaţiu de agrement.
4. Locuitorii cartierului Mănăştur consideră că locuinţele deja construite în partea sudică nu respectă aspectul zonei înconjurătoare.
5. Din perspectiva locuitorilor, acţiunile Comisiei Tehnice de Urbanism sunt ineficiente.
6. Locuitorii consideră că ar trebui să se ţină cont de părerea lor în ceea ce priveşte acest aspect atât de controversat la ora actuală: construirea de locuinţe în această zonă.

Ipoteza 1: Locuitorii cartierului Mănăştur nu sunt mulţumiţi de amploarea pe care a luat-o dezvoltarea urbană a municipiului Cluj -Napoca.



Deşi de câţiva ani asistăm la o dezvoltare haotică a oraşului nostru, în mod special în privinţa construcţiilor, cu toate acestea 52% dintre cei chestionaţi sunt mulţumiţi de amploarea luată de acest segment ( 12% sunt foarte mulţumiţi, iar 40% mulţumiţi). Cei mai puţin mulţumiţi sunt în proporţie de 42% dintre care 26% nu sunt foarte mulţumiţi, iar 16% nu sunt mulţumiţi deloc. Există şi o parte nesemnificativă de 6% care "nu ştiu/nu răspund".
Motivele celor nemulţumiţi sunt, în mod special, dezvoltarea haotică a oraşului, nerespectarea reglementărilor urbanistice şi ineficienţa administraţiei publice de-a rezolva problemele acestui sector. Cuantificând aceste date putem observa că această ipoteză nu se validează deoarece majoritatea locuitorilor cartierului Mănăştur sunt mulţumiţi de dezvoltarea urbană.



Ipoteza 2: Locuitorii cartierului Mănăştur nu agrează construirea unei zone rezidenţiale în partea sudică a cartierului.



Cuantificând rezultatele obţinute putem observa că 19 persoane din total sunt de acord cu construirea unui nou cartier rezidenţial (16 dintre ei susţin că sunt de acord în timp ce doar 3 aprobă categoric construcţia) iar 23 nu sunt de acord (13 nu sunt de acord şi 10 susţin categoric acest lucru). Deşi ipoteza se validează, diferenţa dintre respondenţii care au răspuns afirmativ şi cei care au răspuns negativ la această întrebare nu este semnificativă.
Demn de luat în seamă este şi numărul celor care nu se pronunţă asupra acestei chestiuni (8). Astfel de persoane ori sunt indiferenţi la ceea ce se întâmplă în jurul lor, ori au considerat că răspunsul lor îi va putea afecta în vreun fel ori nu s-au putut exprima din cauza faptului că sunt obişnuiţi ca părerea lor să nu conteze în astfel de chestiuni. Cu toate acestea când au fost întrebaţi care ar dori să fie destinaţia spaţiului respectiv cei mai mulţi au răspuns că ar dori să fie "spaţiu de agrement". În acest sens tendinţa locuitorilor este să nu agreeze construirea unui nou cartier rezidenţial.
Motivele cel mai des invocate de respondenţi au fost: reducerea spaţiului verde, supraaglomerarea acelei zone de construcţii şi defrişarea unei părţi din pădure. Gândindu-ne cât de aglomerat e cartierul Mănăştur, cu siguranţă pierderea acestei perdele verzi a Clujului este resimţită de majoritatea oamenilor. Încă o zonă de locuit construită ar însemna supraaglomerare iar o parte de pădure defrişată ar însemna mai puţin aer curat de respirat.

Ipoteza 3: Locuitorii consideră că spaţiul pe care urmează să se construiască cartierul rezidenţial ar fi trebuit să-şi păstreze destinaţia iniţială din PUG-ul (Planul Urbanistic General) al municipiului Cluj-Napoca şi anume aceea de spaţiu de agrement.



Din cele declarate de cei chestionaţi rezultă că : 30 de persoane consideră că destinaţia spaţiului în cauză este de zonă de agrement, în timp ce jumătate de 15 persoane consideră ca ar putea fi cartier rezidenţial. Cei care au răspuns "altceva", s-au gândit la o zonă amenajată în care oamenii se pot relaxa, doar o singură persoană considerând că ar trebui să se construiască un bussiness center. Cele 2 persoane care au răspuns "nu ştiu/nu răspund" posibil să nu aibă nici o părere sau pur şi simplu să nu fie interesate de tema în cauză.
Răspunsurile la această întrebare clarifică mult mai bine ceea ce doreşte majoritatea locuitorilor cartierului Mănăştur: ca destinaţia zonei Mănăştur Sud să fie de spaţiu de agrement. Această dorinţă e cu atât mai mare cu cât observăm că oraşul nostru este deficitar la capitolul suprafeţe de spaţiu verde. În plus dispariţia treptată a suprafeţelor însemnate de spaţiu verde cât şi dispariţia unei părţi din pădure are consecinţe negative pe termen lung. Într-un oraş din ce în ce mai aglomerat atât din punct de vedere al construcţiilor cât şi a maşinilor, într-un oraş din ce în ce mai poluat, mai agasant, zonele de spaţiu verde sunt o oază de puritate, de linişte, de relaxare, de sănătate. Ţinând cont de aceste aspecte putem vorbi într-adevăr de principiul dezvoltării durabile.



Ipoteza 4: Locuitorii cartierului Mănăştur consideră că locuinţele deja construite în partea sudică nu respectă aspectul zonei înconjurătoare.








În ceea ce priveşte chestiunea în cauză, aşa cum putem observa analizând tabelul există un procentaj asemănător respondeţilor care au răspuns negativ (că locuinţele deja construite nu respectă aspectul zonei înconjuratoare) de 44% şi respondenţii care au răspuns că respectă doar parţial aspectul zonei de 46%. Majoritatea locuitorilor consideră că locuinţele deja construite nu respectă aspectul zonei înconjurătoare, ceea ce demonstrează că ipoteza de la care am pornit se validează.




Întrebaţi fiind care ar lipsurile acelei zone deja construite 38% dintre respondenţi au răspuns că spaţiile verzi, 14% reţeaua stradală deficitară, iar 10% distanţa mică dintre locuinţe şi aspectul exterior necorespunzător. Din această cauză majoritatea subiecţilor au afirmat că zona de locuit deja construită nu respectă aspectul înconjurător.
În oraşul nostru se observă tot mai mult cum noile zone rezidenţiale sunt atât de departe de a respecta unele reglementări urbanistice care ţin mai mult de bun simţ decât de estetică. Atât timp cât fiecare persoană îşi pune în aplicare viziunile referitoare la construirea unei case, nerespectând direcţia stilistică a zonei în care este amplasat terenul, nu putem vorbi despre un oraş de talie europeană.
Din analiza acestor date am observat că, locuitorii cartierului Mănăştur consideră că această zonă are câteva lacune. Întrebaţi fiind la punctul 12 din chestionar ( vezi anexa 1) referitor la aspectele cele mai importante care ar trebui luate în considerare în construirea unei zone de locuit, subiecţii în cauză au făcut o clasificare a celor mai semnificative şi vitale elemente care trebuie avute în vedere. Astfel în urma centralizării răspunsurilor, cele mai importante aspecte pentru majoritatea persoanelor, au fost: existenţa utilităţilor (apă, gaz, canalizare, electricitate); existenţa spaţiilor verzi şi a unei reţele stradale bine puse la punct. Pe un plan secundar se situează existenţa unor suficiente locuri de parcare; respectarea distanţei minime dintre locuinţe şi materialul din care e construită locuinţa. Un alt aspect demn de luat în considerare ar fi orientarea construcţiilor spre partea însorită, înălţimea acestora şi aspectul exterior. Cel mai puţin important element în opinia acestora ar fi compartimentarea locuinţelor.
Prin această clasificare locuitorii cartierului Mănăştur, arată care sunt elementele cele mai semnificative pentru ca zona de locuit să fie funcţională şi să ofere un cadru propice vieţii.


Ipoteza 5: Din perspectiva locuitorilor, acţiunile Comisiei Tehnice de Urbanism sunt ineficiente.





Comisia Tehnică de Urbanism din cadrul primăriei are competenţe de avizare, expertizare tehnică şi consultanţă în domeniul construcţiilor, având un rol deosebit de important în dezvoltarea urbană planificată.
Cu toate acestea locuitorii cartierului Mănăştur nu consideră că acest departament se achită de obligaţiile ce-i revin, astfel 48% dintre respondenţi consideră acţiunile întreprinse până acum de Comisie ca fiind ineficiente şi chiar foarte ineficiente ( 26% ineficiente şi 22% foarte ineficiente). În cealaltă parte sunt alţi cetăţeni care consideră acţiunile Comisiei eficiente 26% şi 6% foarte eficiente. Un număr destul de mare (20%) de respondenţi au răspuns "nu ştiu/nu răspund", şi aceasta din cauză că, probabil mulţi nu şi-au format o opinie referitor la acest departament şi preferă să fie pe un tărâm neutru.
Se poate observa destul de clar din desen că această ipoteză se validează, dat fiind faptul că jumătate din cei chestionaţi consideră acţiunile Comisie Tehnice de Urbanism ca fiind ineficiente. Nu este greu să ne dăm seama de acest lucru, numai dacă aruncăm o privire înspre acea parte a cartierului Mănăştur. Majoritatea construcţiilor sunt dispuse într-un mod haotic, neplanificat şi cu toate acestea Comisia continuă să dea avize favorabile de construcţie.

Ipoteza 6: Locuitorii consideră că ar trebui să se ţină cont de părerea lor în ceea ce priveşte acest aspect atât de controversat la ora actuală: construirea de locuinţe în această zonă.












Putem vorbi despre eficienţa administraţiei publice locale atât timp cât serveşte interesului public şi satisface nevoile cetăţenilor. Însă se pune o altfel de problemă. Dacă nu analizezi părerea cetăţenilor să şti ce probleme au, care le este opinia cu privire la anumite aspecte care-i vizează în mod direct sau indirect, mai putem vorbi de satisfacerea interesul public?!
Unele persoane ar dori să se implice mai mult în viaţa comunităţii, să se facă auzite, însă de cele mai multe ori părerea lor nu le este luată în seamă decătre autorităţi. Jumătate din locuitorii cartierului Mănăştur chestionaţi ( 50%) consideră că ar trebui să se ţină cont de opinia lor, în cazul de faţă: construcţia uui complex de locuinţe în această zonă. Faptul că au răspuns categoric da poate fi perceput ca şi cum ar fi foarte important să se realizeze acest lucru de către autorităţile pulice. 36% din persoane doresc să se ţină cont de părerea lor însă numai în aspectele delicate, ceea ce înseamnă că se implică doar parţial în rezolvarea problemelor comunităţii. Un procent destul de mic 8% sunt acele persoane care se bazează în totalitate pe deciziile administraţiei publice, chiar dacă uneori nu sunt cele mai inspirate. Deoarece majoritatea persoanelor au răspuns afirmativ la această întrebare ipoteza se validează.
Consider că proiectul avizat de Comisia Tehnică de Urbanism cu privire la construirea unei noi zone de locuit în partea sudică a cartierului Mănăştur, trebuia supus consultării populaţiei, în special a persoanelor care locuiesc în acea zonă deoarece sunt vizate în mod direct.

Întrebare 17 din chestionar (vezi anexa 1) avea în vedere unele sugestii sau îmbunătăţiri pe care locuitorii cartierului le-ar aduce urbanismului în oraşul nostru. În urma analizei datelor majoritatea celor chestionaţi au amintit câteva aspecte, care la prima vedere se observă în oraşul nostru. Astfel subiecţii consideră că cele mai importante îmbunătăţiri ar fi: amenajarea mai multor suprafeţe de spaţiu verde, atenţie mai mare acordării de autorizaţii de construcţii, alcătuirea planurilor de urbanism locale şi generale şi respectarea acestora, creşterea puterii decizionale a cetăţenilor, renovarea clădirilor vechi şi modernizarea reţelei de circulaţie. Când subiecţii au răspuns la această întrebare au avut în vedere în principal lucrurile care sunt deficitare în oraşul nostru şi cărora trebuie acordată o atenţie sporită.

În urma centralizării datelor şi a interpretării lor, mi-am făcut o idee mai bună asupra subiectului dezbătut în lucrarea de faţă şi a opiniei oamenilor referitor la acesta. Aşa cum am observat părerile oamenilor sunt împărţite, însă cu toate acestea ipotezele de la care am pornit s-au validat, mai puţin una. Locuitorii cartierului Mănăştur nu agrează ideea construirii unui cartier rezidenţial în partea sudică; ar dori ca destinaţia spaţiului respectiv să fie acela de spaţiu de agrement; consideră că acţiunile Comisiei Tehnice de Urbanism sunt ineficiente; locuinţele deja construite nu respectă aspectul zonei înconjurătoare şi ar dori să se ţină cont şi de părearea lor în ceea ce priveşte construirea de locuinţe în această zonă.
Deşi în general oamenii sunt mulţumiţi de amploarea pe care a luat-o dezvoltarea urbană în oraşul nostru, consideră că Serviciul de Urbanism, care are un rol esenţial în acest domeniu, nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin.
Reducerea suprafeţei de spaţiu verde cât şi defrişările care au loc pentru a se construi, afectează viaţa tuturor şi aceasta într-o mare măsură. Mai puţine spaţii verzi în timp ce gradul de poluare creşte considerabil cu siguranţă va avea efecte negative pe termen lung. Într-un oraş de talia Clujul, tot mai sufocant pe zi ce trece este nevoie de natură pentru a se păstra aerul curat şi proaspăt, este nevoie de spaţii de joacă, de locuri în care să putem ieşi la iarbă verde, să putem simţi doar pentru câteva momente natura cât mai aproape de noi, departe de "coloşii" de betoane. În acest sens majoritatea persoanelor chestionate şi-au exprimat opinia să se stopeze construcţiile în zona Făget.
Opiniile majorităţii locuitorilor cartierului Mănăştur, nu sunt altceva decât realitatea pe care o vede fiecare dintre noi. Ar trebui să fim insensibili sau pur şi simplu să nu ne pese, ca să nu vedem ceea ce se întâmplă în jurul nostru.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani