Politica in domeniul vizelor referat







Sectiunea I. Cerinte esentiale privind intrarea pe teritoriul partilor contractante in vedere unei sederi care nu depaseste 3 luni

La 7 decembrie 2001 s-a anuntat oficial libera circulatie. La Bruxelles, Consiliul Ministrilor de Justitie si Afaceri interne al Uniunii a decis in unanimitate, ca incepand cu 1 ianuarie 2002 sa se renunte la regimul vizelor pentru cetatenii romani care calatoresc in spatiul Schengen. Aceasta dispozitie a intrat in vigoare dupa publicarea in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.
In momentul incheierii Tratatului de la Amsterdam a fost adoptat un Protocol de integrare a acquis-ului Schengen in cadrul UE, "menit sa includa anumite acorduri si reguli mentionate in cadrul UE".
Conform art. 73 j Consiliul va adopta:
"(1) Masuri care, in conformitate cu art. 7a, sa asigure absenta oricarui control al persoanelor, indiferent daca acestia sunt cetateni ai Uniunii sau ai unor terte state, atunci cand traverseaza frontierele interioare;
(2) Masuri privind traversaea frontierelor exterioare, care sa stabileasca:
a) standarde si proceduri care sa fie aplicate statelor membre privind efectuarea controlului persoanelor la respectivele frontiere;
b) reguli de acordare a vizei pentru sederi de cel mult trei luni, cuprinzand:
i) lista statelor terte ai caror cetateni trebuie sa fie in posesia vizei de traversare a frontierelor exterioare, si ale acelora ai caror cetateni sunt scutiti de aceasta cerinta;
ii) procedurile si conditiile de acordare a vizei de catre statele membre;
iii) un format unitar pentru vize;
iv) reguli pentru o viza unitara."

Articolul 2 din acest Protocol mentioneaza ca "de la data intrarii in vigoare a Tratatului de la Amsterdam, acquis-ul Schengen, inclusiv deciziile Comitetului Executiv creat prin Acordurile de la Schengen care au fost adoptate inaintea acestei date vor fi imediat aplicabile celor 13 state membre mentionate in articolul 1, fara a incalca prevederile paragrafului 2 al acestui articol. De la aceasta data, Consiliul se inlocuieste prin Comitetul Executiv mentionat".
Mai mult paragraful urmator afirma clar ca "atat timp cat masurile referitoare la cele de mai sus nu au fost luate si fara incalcarea art. 5(2), prevederile si deciziile care alcatuiesc acquis-ul Schengen vor fi considerate documente bazate pe Titlul VI al Tratatului UE".
Aceasta inseamna ca atat timp cat UE, pe baza deciziilor Consiliului, va avea propriile reguli si proceduri, prevederile Acordurilor de la Schengen se vor aplica.
Cata vreme libera circulatie este pusa in discutie, referirea la dimensiunile drepturilor omului nu poate fi evitata, caci art. 13 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului prevede:
"1. Orice persoana are dreptul la libera circulatie si la rezidenta in interiorul frontierelor fiecarui stat.
2. Orice persoana are dreptul sa paraseasca orice tara, inclusiv pe a sa proprie, si sa se intoraca in tara sa."
La randul sau, art. 12 din Pactul international privind drepturile civile si politice stabileste ca:
"1. Orice persoana care se afla legal pe teritoriul unui stat va avea pe acel teritoriu, dreptul la libera circulatie si libertatea de a-si alege resedinta.
2. Orice persoana va fi libera sa paraseasca orice tara, inclusiv pe a sa."
Singurele restrictii admise in exercitarea acestui drept se refera la protejarea securitatii nationale, la ordinea publica, la sanatatea si morala publica, la drepturile altor persoane.
Este evident ca atunci cand este vorba despre libertatea de circulatie, aceste documente plaseaza responsabilitatea respectarii acestui drept pe umerii statului in care persoana traieste deja sau in care isi are resedinta.
De aceea este foarte dificil a se invoca dimensiunea drepturilor omului atunci cand i se cere unei tari sa accepte intrarea fara nici o restrictie a unei persoane care nu este cetatean al acelei tari sau nu-si are resedinta pe acel teritoriu. Desigur, ca restrictiile trebuie sa fie rezonabile, in caz contrar fiind limitata nu numai exercitarea dreptului, ci dreptul ca atare fiind amenintat.




In acelasi timp, exista o tendinta generala, mai ales in randul tarilor prospere, de a limita pe cat posibil, sansa unor persoane din terte state de a intra pe teritoriul lor, iar multi considera ca nu este exagerat sa se afirme ca spatiul Schengen tradeaza tendinta de a deveni o fortareata Schengen.

Sectiunea a II-a. Pozitia Romaniei fata de politica in domeniul vizelor

Romania a facut progrese semnificative in alinierea la politica de vize a UE.
Conditiile si criteriile de obtinere a vizei au fost specificate in normele metodologice de implementare a Legii privind regimul strainilor in Romania nr. 123/ 2001 (Hotararea Guvernului nr. 476/ 2001) si in instructiunile comune ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, publicate in 29 mai 2001.
Recomandarile pe termen scurt si mediu in alinierea la politica de vize a UE, catre Romania, sunt ca aceasta trebuie sa continue actiunile in special in vederea introducerii obligativitatii vizei pentru tarile cu un inalt potential de migratie.
"Desi, de facto, Instructiunile Consulare romane, concorda cu Instructiunile Consulare comune, implementarea de iure a acestora se va face in momentul aderarii" .
In ceea ce priveste capacitatea administrativa de implementare a politicii in domeniul vizelor, in Romania, este asigurata de Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Administratiei si Internelor.
Toate cererile de viza sunt trimise de misiunile diplomatice Centrului National pentru Vize care ia decizia finala asupra eliberarii vizei, cererile cetatenilor tarilor cu tendinte de migrare fiind trimise pentru o verificare suplimentara Directiei pentru Straini si Probleme de Migratie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

Sectiunea a III-a. Acte necesare pentru a calatori in spatiul Schengen

Tari care apartin spatiului Schengen : Germania, Franta, Luxemburg, Olanda, Spania, Austria, Belgia, Portugalia, Grecia, Italia, Elvetia, Suedia, Finlanda , Norvegia, Danemarca.
Pentru a putea calatori in aceste tari ce apartin spatiului Schengen sunt necesare urmatoarele acte:
1. Invitatie tradusa in limba romana si legalizata sau voucher - pentru destinatia finala;
2. Bilet de transport dus - intors sau cartea verde a masinii cu care se pleaca;
3. Asigurarea medicala - valabila pentru perioada sejurului.
Suma minima in valuta liber convertibila trebuie sa fie propotionala cu durata sejurului (dar nu mai putin de 5 zile). Dovada sumei necesare se face prin bani la vedere (cash), cecuri de calatorie sau carti de credit pentru conturi in valuta, precum si prin alte garantii financiare (vaucher, scrisoare de garantie sau angajament de sponsorizare, garantie legala din partea unei banci sau ordine de plata valabile) → 100 Euro pentru fiecare zi in spatiul Schengen.
In situatia in care se constata ca nu sunt indeplinite aceste conditii, seful punctului vamal roman poate dispune intreruperea calatoriei persoanei si nepermiterea iesirii ei din tara.
Nu trebuie sa faca dovada existentei sumei minime in valuta (exceptii):
- Cetatenii romani care pleaca in strainatate pentru tratament medical, simpozioane, conferinte, studii, manifestari cultural - sportive, in situatia imbolnavirii sau a decesului unei rude din strainatate, precum si in alte situatii justificate. In ultimul caz se vor prezenta documente justificative din care sa rezulte scopul calatoriei si asigurarea financiara a acestuia.
- Fac exceptie de la obligativitatea detinerii sumei si minorul sub 14 ani, inscris in pasaportul parintilor, minorul care se deplaseaza la parintii aflati in strainatate, cetatenii romani cu angajament de munca in strainatate, indiferent de durata deplasarii, precum si cei care merg in statele vecine, in baza permisului de mic de trafic sau de trecere simplificata, eliberat de autoritatile de frontiera.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani