Randamentul scolar. Succesul si insuccesul scolar referat






Semnificatiile conceptelor de: randament scolar, succes scolar si insucces scolar



Randamentul scolar

Randamentul scolar exprima eficienta procesului de predare-invatare la un moment dat si la sfarsitul perioadei de scolarizare a unui ciclu, grad, profil sau forma de invatamant, fiind evidentiat de estimarea raportului dintre rezultatul didactic ideal (si necesar) proiectat in documentele scolare si rezultatul didactic obtinut in pregatirea tinerilor.
Randamentul scolar se stabileste prin actul didactic al evaluarii activitatii scolare si al personalitatii elevilor (studentilor) in interactiune. El este evidentiat, in primul rand, de evaluarea pregatirii teoretice si practice a tinerilor, ca urmare a aprecierii raportului dintre continutul invatamantului (curricu-lum), oglindit in documentele scolare oficiale (planuri de invatamant, programe analitice si manuale) si cunostintele (inclusiv capacitatile) teoretice si practice dobandite de elevi (studenti).
Sub aspect cantitativ acest raport variaza de la 0,1 la . Atunci cand acest raport este de 1, rezulta un randament scolar pozitiv maxim, obiectivat in note de 10 (se fac aprecieri numai in sistemul de notare l-l0). Se considera ca este un randament scolar optim in toate cazurile in care raportul este intre 0,7 si 1, adica atunci cand elevii (studentii) obtin note intre 7 si . Atunci cand raportul este de 0,5 si 0,6, obiectivat in note de 5 si 6, se considera ca, desi sunt note de promovare, randamentul scolar este mediocru. Atunci cand raportul variaza de la 0,1 la 0,4, adica elevii (studentii) nu au obtinut note de promovare, deci note de la l- 4, randamentul scolar este negativ, nefavorabil, nesatisfacator.
Este posibil ca raportul dintre continutul invatamantului si cunostintele elevilor (studentilor) sa fie mai mare de ? Realitatea arata ca este posibil ca acest raport sa fie mai mare de . Acesta poate fi constatat de profesori in cazul in care unii elevi (studenti) au dobandit un surplus de cunostinte teoretice si practice fata de prevederile oficiale ale documentelor scolare. Acest surplus informational si actionai provine din unele informatii suplimentare oferite de profesori, din studierea de catre unii elevi (studenti) a unei bibliografii suplimentare si din efectuarea unor experimente personale, precum si din calitatea deosebita a personalitatii lor. Acestia sunt, indeosebi, elevii (studentii) supradotati.

Pana la elaborarea unui sistem de notare, care sa poata valorifica si o astfel de pregatire superioara prevederilor oficiale, profesorii si managerii educationali au indatorirea educativa de a evidentia, aprecia si recompensa tinerii studiosi cu astfel de rezultate scolare deosebite, de exceptie, prin mijloace speciale (diplome, premii, excursii si concursuri, competitii pe plan intern si international, propunerea de a promova doi ani intr-un an etc).
in al doilea rand, randamentul scolar este evidentiat de evaluarea personalitatii elevilor (studentilor) sub toate dimensiunile ei. in afara de dimensiunea intelectuala, evidentiata in mare masura prin note la invatatura, randamentul scolar priveste si evaluarea capacitatilor psihice - felul memoriei, imaginatiei, gandirii, coeficientul de inteligenta etc, calitatile profesionale si moral-civice, spiritul de independenta, initiativa si creativitate, motivatiile, aptitudinile, aspiratiile etc, iar dupa absolvirea scolii (facultatii) si calitatile si eficienta integrarii socioprofesionale etc. Unele calitati ale personalitatii elevilor, si mai ales sub raport moral-civic pot fi apreciate prin note la purtare. Randamentul scolar privind valoarea si calitatea personalitatii necesita un sistem complex de evaluare, care se poate realiza cu ajutorul unui sistem de teste, cum sunt cele de inteligenta, de aptitudini, de interese, de creativitate si indeosebi metode si teste psihoso-ciometrice.

Succesul scolar



Succesul scolar reprezinta alternativa pozitiva, favorabila, optima a randamentului scolar, denumita si reusita scolara. Succesul scolar este dat, in primul rand, de o pregatire teoretica si practica inalta si eficienta a elevilor (studentilor). in aceasta ipostaza el se exprima prin: note mari, de la 7 la 10 (in sistemul de notare de la 1 - 10) obtinute de elevi si studenti, precum si prin activitati practice, tehnico-stiintifice, culturale, artistice de calitate etc, prin premii obtinute la concursurile scolare (studentesti) interne si internationale etc. in al doilea rand, succesul scolar este evidentiat prin calitatile superioare ale personalitatii elevilor (studentilor), cum ar fi: capacitati intelectuale elevate (memorie logica, gandire abstracta si creativa, imaginatie bogata si creativa, spirit de observatie, coeficient mare de inteligenta (peste 100) etc); aptitudini si inclinatii deosebite, spirit de independenta, initiativa si competitie loiala, capacitate de adaptare scolara si sociala, capacitate de autoinstructie, autodepasire si de autoevaluare, motivatii si aspiratii superioare fata de invatatura si viata, trasaturi etice si sociale valoroase, comportament demn, civilizat etc, iar la absolvirea scolii (facultatii) - calitati de integrare socioprofesionala eficienta si creativa.

Insuccesul scolar



Insuccesul scolar reprezinta alternativa negativa, nefavorabila a randamentului scolar, fiind denumita si nereusita scolara sau esec scolar, reprezentat de notele de la 1 la . Facand analiza pe coordonate asemanatoare succesului scolar, el evidentiaza rezultatele slabe la invatatura si insuficienta a dimensiunilor personalitatii elevilor (studentilor), care pot fi exprimate in: capacitati intelectuale si etico-civice slab dezvoltate, indisciplina si abateri comportamentale, lipsa de motivatie, de interes si de aspiratii privind invatatura si viitorul lor de viata, inadaptabilitate scolara si sociala etc, iar la absolvirea scolii (facultatii), lipsa calitatilor de integrare socioprofesionala, urmata, uneori, de alienare (instrainare) profesionala.
Trebuie avut in vedere faptul ca randamentul scolar mediocru, reprezentat de notele de 5 si 6 obtinute de elevi (studenti) este in fond un rezultat relativ slab, desi ofera promovabilitate. La integrarea socioprofesionala ne putem intreba care vor fi rezultatele celor care au promovat si absolvit scoala (facultatea) cu note de 5 si ? Credem ca nu gresim in a afirma ca rezultatele vor fi slabe. Desigur, vor fi si unele exceptii, dar acestea nu diminueaza aprecierea generala asupra pregatirii mediocre. De aceea, specialistii din domeniul educatiei, printre care si cei ai UNESCO, apreciaza ca notele de 5 si 6 obtinute de unii elevi (studenti) inseamna, in ultima instanta, semiesec scolar.
Aprecierea defavorabila asupra pregatirii, obiectivata prin note de 5 si 6, este cu atat mai valabila cu cat nota 5 este data uneori la limita, rotunjindu-se media aritmetica in favoarea elevului (studentului). Astfel medii de 4,50 - 4,95 devin 5 (cinci)! Acest caz ne arata in mod evident ca notele la limita sunt foarte aproape de esecul scolar!

Strategii si conditii de promovare a succesului scolar



Acestea sunt, in principal, de tripla natura, in interactiune:
a) familiala;
b) psihosociofiziologica;
c) pedagogica.
a) Strategii si conditii ale succesului scolar de natura familiala. Printre cele mai deosebite se pot mentiona:
- prezenta activa a unui grup familial inchegat;
- relatii familiale bazate pe indrumare si exigente instructiv-educative, pe cooperare, intelegere, respect si ajutor reciproc;
- preocuparea constanta a parintilor pentru educatia elevata a copiilor elevi (si chiar a studentilor), pentru o comportare demna, civilizata in familie si in
afara ei;
- antrenarea copiilor-elevi (studenti) la indeplinirea anumitor activitati gospodaresti si de alta natura, care insa sa nu duca la diminuarea preocuparilor lor pentru invatatura;
- conditii favorabile de viata, de hrana, imbracaminte, incaltaminte, igiena,
sanatate etc;
- conditii favorabile de invatatura si cultura - loc de studiu, surse de informata - manuale, indrumare, culegeri de probleme etc, inclusiv rechizitele necesare;
- conditii de folosire activa si profitabila a timpului liber;
- stimularea spiritului de independenta si initiativa, inlaturandu-se tutelarea sau autoritarismul fata de copii-elevi (studenti);
- sprijin in rezolvarea unor dificultati la invatatura, inclusiv prin meditatii, fara sa se ajunga la supraincarcare;
- indrumare in alegerea anturajului copiilor, care sa-i fereasca de influente negative si de abateri de la conduita demna, civilizata, si de la neglijarea scolii;
- relatii si contacte nemijlocite ale parintilor cu scoala, cu profesorii, cu profesorul diriginte indeosebi, pentru a cunoaste exigentele acestora si a contribui la indeplinirea lor, mai ales a celor legate de invatatura, de folosirea timpului liber, de orientare scolara si profesionala etc.
b) Strategii si conditii de natura psihosociofiziologica ale succesului scolar
Printre cele mai importante se pot evidentia:
- asigurarea unui organism bine dezvoltat, sanatos, puternic si echilibrat; daca situatiile o cer, tratarea medicala corespunzatoare a unor eventuale deficiente senzoriale, motorii etc. si a unor eventuale boli ale sistemelor organismului, cu asigurarea conditiilor de igiena etc;
- asigurarea unui psihic normal, echilibrat, capabil sa dezvolte o activitate intelectuala, afectiva, volitiva etc, favorabila unei activitati de invatare elevate si eficiente; daca este cazul, realizarea tratamentului medical si a psihoterapiei corespunzatoare in vederea inlaturarii unor tulburari nervoase si psihice, cum ar fi unele eventuale stari de impulsivitate, de inadaptabilitate scolara si sociala, de singuratate sau a unor eventuale tulburari comportamentale, cum sunt psihozele (ideile fixe, obsesiile) etc;
- asigurarea unor relatii interumane si sociale valoroase.
c) Strategii si conditii de natura pedagogica ale succesului scolar
Strategiile si conditiile pedagogice sunt numeroase. Printre cele mai importante se pot enumera:
- calitatea organizarii scolare la toate nivelurile (clasa de elevi, grupa de studenti, scoala, facultate, universitate, inspectoratele scolare, Ministerul Educatiei si Cercetarii etc);
- calitatea si modernitatea continutului invatamantului (curricumului) si al documentelor scolare in care se obiectiveaza (planuri de invatamant, programe analitice, manuale scolare etc);
- calitatea profesorilor, in sensul posedarii de catre acestia a unei inalte si eficiente pregatiri de specialitate, generale, pedagogice, metodice, moral-civice etc, pe baza careia sa se manifeste o deosebita maiestrie pedagogica si un elevat si dinamic tact pedagogic;
- o moderna si completa baza tehnico-materiala necesara activitatii instructiv-educative, in care sa-si gaseasca locul mijloacele informatice;
- folosirea de strategii didactice moderne, care sa determine caracterul activ-participativ si euristic al elevilor (studentilor) in actul invatarii si sa asigure legarea teoriei de practica si accesibilitatea cunostintelor, fara coborarea nivelului stiintific prevazut de documente;
- concomitent cu o tratare frontala a elevilor (studentilor), sa fie prezenta activ si permanent si o tratare individuala si diferentiata a acestora, urmarindu-se valorificarea la inalt nivel de performanta a posibilitatilor individuale ale tinerilor (capacitati intelectuale, aptitudini, interese, aspiratii etc.) sporind atentia fata de cei supradotati;
- tratarea in cat mai mare masura a elevilor, si cu atat mai mult a studentilor, ca subiecti ai educatiei, transformandu-i in proprii lor educatori, capabili de auto-instructie, autoevaluare si de manifestare a feedbackului;
- cooperare sistematica intre profesorii diferitelor discipline de invatamant ce se interconditioneaza, asigurarea unitatii de notare, a evitarii paralelismelor suparatoare si a supraincarcarii elevilor (studentilor);
- relatii democratice intre elevi, intre profesori si elevi, intre profesorul diriginte si elevii clasei, intre conducerea unitatii de invatamant si elevi (studenti), dezvoltandu-se concomitent indrumarea si exigenta corecte, normale, cu cooperarea si consilieratul, cu intelegerea, respectul si ajutorul reciproc;
- dezvoltarea unor grupuri scolare (studentesti) inchegate, capabile de a se manifesta ca factori educativi;
- asigurarea unei valoroase si reale orientari, eventual reorientari scolare si profesionale a elevilor, iar pentru studenti, dezvoltarea dragostei si devotamentului fata de profesia aleasa sau in care se pregatesc ca viitori specialisti;
- formarea convingerilor pentru obtinerea unei pregatiri de inalta performanta, pentru autodepasire, eliminandu-se in cat mai mare masura si chiar in totalitate masurile coercitive;




- realizarea unei obiectivitati si a unei coerente evaluari a rezultatelor scolare si interiorizarea acestei evaluari pentru educarea capacitatii de autoevaluare;
- organizarea de competitii scolare (studentesti) interne si internationale, cu antrenarea a cat mai multi elevi (studenti);
- formarea in timpul scolii (facultatii) a capacitatilor necesare integrarii so-cioprofesionale eficiente si creative;
- contributia mass-media si a altor factori educativi (societati comerciale, asociatii de tineret, culturale etc.) in sustinerea rolului invatamantului, a necesitatii sporirii eforturilor pentru obtinerea unei pregatiri de calitate de catre toti cei aflati pe bancile scolilor (facultatilor);
- aprecierea favorabila a societatii fata de invatamant, pe care-l considera ca un domeniu de prioritate nationala si sociala, precum si certitudinea ca absolventul va gasi un loc de munca corespunzator, dupa terminarea scolii (facultatii).

Cauzele insuccesului scolar.
Strategiile si conditiile prevenirii si eliminarii lui



Cauzele insuccesului scolar

Ele sunt in mare masura situatiile opuse strategiilor si conditiilor care favorizeaza succesul scolar. Enumerarea cauzelor esecului scolar, cu sublinierea specificului lor este necesara pentru ca factorii educativi si elevii (studentii) sa le constientizeze, observand influentele negative in pregatirea si in formarea personalitatii lor.
Cauzele insuccesului scolar sunt de tripla natura: a) familiala; b) psihosocio-
fiziologica si c) pedagogica.

a) Cauzele de natura familiala ale insuccesului scolar.
Printre aceste cauze se pot evidentia:
- familiile dezorganizate, in care sotii traiesc in acelasi spatiu, dar ca si cum ar fi persoane straine, deoarece nu se inteleg si nu se respecta, unul din soti lipsind adesea de acasa, despartirea lor fiind neoficiala, ceea ce creeaza tensiuni in relatiile cu copiii, pe unul dintre ei nemaiinteresandu-l problemele familiei, educatia copiilor lor;
- familiile dezorganizate, in care sotii s-au despartit oficial prin divort, educatia copiilor adesea este lasata numai in seama unui sot, celui caruia i s-a incredintat copilul minor, celalalt fost sot (sotie) rezumandu-se de multe ori numai la darea unei pensii alimentare, iar in unele cazuri frustrand copilul si de aceasta;
- lipsa conditiilor necesare vietii (hrana, imbracaminte, incaltaminte, spatiu de locuit etc);
- lipsa conditiilor de invatatura, cum ar fi lipsa spatiului de studiu, a cartilor, rechizitelor si chiar a linistii, datorita tensiunilor si certurilor dintre soti;
- comportarea autoritara a unor parinti fata de copiii lor, cu aplicarea de restrictii si sanctiuni exagerate, care provoaca inhibari si teama;
- lipsa controlului unor parinti asupra activitatii scolare si a celei extrascolare, care-i determina pe unii elevi sa nu invete, sa se ocupe de altceva, mergand pana la vagabondaj si abandon scolar, iar uneori pana la infractiuni;
- lipsa legaturii unor parinti cu scoala, cu profesorii, cu profesorul diriginte indeosebi, ceea ce ii face pe parinti sa nu cunoasca indatoririle copiilor lor, elevi, sa nu sprijine scoala in indeplinirea misiunii sale;
- exigentele exagerate ale unor parinti, care cer copiilor lor, elevi, rezultate la invatatura peste posibilitatile lor reale, supraincarcandu-i cu sarcini scolare suplimentare, cu meditatii indeosebi, ceea ce poate sa le produca tulburari nervoase si psihice;
- lipsa preocuparii unor parinti fata de orientarea scolara si profesionala a copiilor lor, elevi, sau directionarea fortata spre anumite scoli si profesii, care nu corespund posibilitatilor reale si dorintelor copiilor lor, si aceasta fiind o cauza a esecului scolar sau a unei realizari scolare la limita si altele.

b) Cauzele de natura fiziopsihosociologica ale insuccesului scolar
Printre cele mai importante se pot mentiona urmatoarele grupe de cauze ale esecului scolar, in interactiune:
- tulburarile fiziologice, cum sunt cele senzoriale, indeosebi auditive si vizuale, maladiile unor sisteme ale organismului specifice varstelor copilariei, cum sunt unele boli cardiace, biliare, digestive, endocrine etc. si indeosebi ale sistemului nervos sau unele modificari firesti ale dezvoltarii la aceste varste, cum sunt cele legate de dentitie, de glandele sexuale, mai ales la pubertate etc, lipsa conditiilor de dezvoltare fizica (hrana, educatie fizica, odihna, igiena etc.) si altele;
- tulburarile psihice si de comportament, care pot fi de natura nevrotica, mentala, afectiva, volitiva si caracteriala, in cadrul carora pot sa se manifeste psihozele (obsesiile, fobiile, ideile fixe etc), anumite tendinte, actiuni si ganduri refulate, care greveaza subconstientul si inconstientul elevului (studentului) respectiv, sau anumite stari de instabilitate, excitabihtale, impulsivitate ori chiar negativismul psihic, care-l fac pe elevui (studentul) in cauza sa nu mai raspunda la solicitarile agentilor psihosocioeducationali, sau sa reactioneze invers sensurilor pozitive ale solicitarilor acestora si altele;
- tulburari psihosociale, care pot fi conflicte cu normele etice si sociale, ca urmare a tulburarilor relatiilor sociale si interpersonale in cadrul grupului social din care face parte (familie, grup scolar etc), care sa se manifeste ca insatisfactie psihosociala, obiectivata in inadaptabilitate familiala, scolara, sociala in general.

c) Cauzele de natura pedagogica ale insuccesului scolar
Printre cele mai importante se pot enumera urmatoarele cauze:
- calitatea necorespunzatoare a organizarii scolare la anumite niveluri (clasa, scoala etc);
- continutul invatamantului (curriculum) necorespunzator cu exigentele contemporane ale progresului stiintifico-tehnic, cultural etc, cu cerintele particularitatilor de varsta, cu profilul scolii etc;
- pregatirea necorespunzatoare a profesorilor din punctul de vedere al specialitatii si din cel pedagogico-metodic;
- baza tehnico-materiala si didactica (mijloacele de invatamant) necorespunzatoare;
- metodologia didactica pasiva si neadecvata unei participari active si euristice a elevilor (studentilor) in procesul instructiv-educativ;
- tratarea globala si numai ca obiect al educatiei, ceea ce franeaza dezvoltarea performantelor scolare pe baza de capacitati, aptitudini, interese, aspiratii ale elevilor (studentilor);
- lipsa de cooperare dintre profesori, ceea ce poate duce la paralelisme de continuturi suparatoare, la supraincarcarea elevilor (studentilor) etc;
- relatii de tutelare, chiar nedemocratice, autoritariste fata de elevi (studenti) care-i jignesc si le indeparteaza interesul fata de invatatura;
- existenta unui grup scolar neunitar, neinchegat, dezorganizat, care se manifesta ca un factor negativ fata de invatatura si educatia elevilor (studentilor);
- orientarea scolara si profesionala necorespunzatoare, care determina dezinteres sau preocupari la limita fata de pregatirea scolara si profesionala;
- evaluarea subiectiva, incorecta a rezultatelor scolare, care nedreptateste pe elevi (studenti) -si-i demobilizeaza la invatatura;
- insuficienta contributie a mass-media si a altor factori educativi (societatile comerciale, institutiile culturale, asociatiile de tineret si de alta natura cu preocupari educationale etc.) in sustinerea rolului scolii, in constientizarea tineretului fata de necesitatea pregatirii lor de calitate etc;
- lipsa preocuparilor socioeducative de dezvoltare a calitatilor necesare integrarii eficiente socioprofesionale la absolvirea scolii (facultatii), pentru evitarea alienarii profesionale;
- insuficienta apreciere si sprijinul limitat pentru dezvoltarea invatamantului, ca domeniu social prioritar, din partea factorilor de decizie la nivel macrosocial, precum si neasigurarea conditiilor gasirii unui loc de munca corespunzator pregatirii scolare si profesionale la absolvirea scolii (facultatii) constituie cauze ale realizarii la limita a pregatirii si chiar a esecului scolar, deoarece elevii (studentii) nu au certitudinea implinirii aspiratiilor lor etc.

Strategiile si conditiile prevenirii si eliminarii insuccesului scolar



Strategiile si conditiile favorabile prevenirii si eliminarii insuccesului scolar se stabilesc, in mare masura, in functie de cauzele nereusitei scolare (universitare), ele reiterand caracteristicile strategiilor si conditiilor obtinerii succesului scolar. Ele se stabilesc in stransa legatura cu cele trei naturi ale cauzelor: familiala, psihosociofiziologica si pedagogica.
Pentru orientarea factorilor educativi in gasirea strategiilor si conditiilor de prevenire si eliminare a insuccesului scolar se va da cate un exemplu de fiecare natura a cauzelor.
a) Daca lipsa unei legaturi a parintilor cu scoala, cu profesorii este o cauza familiala importanta a nereusitei scolare, atunci eforturile factorilor educativi se vor indrepta spre a convinge parintii sa tina sistematic legatura cu scoala, cu profesorii, indeosebi cu profesorul diriginte, pentru ca impreuna sa contribuie la prevenirea si eliminarea nereusitei scolare a copiilor lor, asigurand astfel promovarea succesului scolar.
b) In ipostaza cauzelor de natura psihosociofiziologica, cum sunt tulburarile nervoase si psihosociale, printre strategiile de prevenire sau eliminare a insuccesului scolar, trebuie avuta in vedere psihoterapia, care asigura un sistem de metode si masuri psihosociopedagogice terapeutice. Psihoterapia foloseste urmatoarele metode si procedee mai importante: persuasiunea, sugestiile, procedeele catarsice, hipnoza, analiza conflictelor psihice si constientizarea efectelor subconstiente si inconstiente. Metodologia psihoterapeutica se realizeaza prin comunicarea si relatiile interumane directe dintre educator (psiholog, terapeut) si subiect (elev sau student), in cadrul carora se imbina procedeele de comunicare verbale cu cele nonverbale indeosebi, cum sunt impresionarea sugestiva, gesturile, faptele, mijloacele intuitive si explicatia simpla si directa, la obiect si altele.
c) In situatia existentei cauzelor de natura pedagogica, cum ar fi cele determinate de strategiile didactice pasive si neadecvate specialitatii si varstei elevilor, solutia de optimizare a procesului didactic, care sa previna si sa elimine esecul scolar, consta in gasirea si folosirea unor strategii didactice activ-par-ticipative si euristice, cum ar fi problematizarea, modelarea, studiul de caz, experimentul, exercitiile teoretico-aplicative in clasa, laborator etc, care sa faca din elev (student), intr-o masura cat mai mare, subiect al educatiei, propriul sau educator.
Exemplificarile de mai sus (a, b, c) pot fi extrapolate la gasirea strategiilor si solutiilor de inlaturare ale tuturor cauzelor esecului scolar.
Pentru optimizarea actului didactic, in contextul caruia sa se previna ori sa se elimine esecul scolar si sa se dezvolte succesul scolar, factorii educativi, profesorul indeosebi, in afara de calitatile ce-i definesc personalitatea, trebuie sa dovedeasca si sa respecte cateva conditii specifice, printre care se pot enumera: manifestarea unei conceptii optimiste fata de educatie, in sensul ca fiecare elev (student) normal, pus in conditii favorabile de dezvoltare si educatie, poate deveni un succes scolar; dragoste si daruire fata de elevi (studenti), in sensul de a fi parintii lor spirituali, caci fara iubire si daruire fata de tanara generatie studioasa nu se poate realiza un act pedagogic de valoare si eficient; maiestrie pedagogica si tact pedagogic; constientizarea copilului, elevului si chiar a studentului fata de posibilitatile sale reale, de aspectele pozitive sau negative ale activitatii si comportarii sale, transformandu-l intr-un partener al procesului instructiv-educativ, in cadrul caruia sa se imbine indrumarea si exigentele normale, cu cooperarea, consilieratul, raspunderea personala fata de actele sale, respectul si ajutorul reciproc.
Desigur, atunci cand s-au folosit strategiile adecvate si valoroase pentru obtinerea succesului scolar si nu s-a reusit, atunci, in mod firesc trebuie procedat in consecinta, in sensul ca elevii (studentii) care se mentin cu o situatie scolara la limita sau in nereusita scolara, sa fie indreptati spre acele scoli sau activitati profesionale ce corespund posibilitatilor lor limitate de pregatire scolara.
O astfel de atitudine fata de pregatirea elevilor si studentilor si chiar a profesorilor este in conformitate cu exigentele si aprecierile ce se fac de specialisti pe plan mondial: „Daca ei nu-si pot ridica nivelul de pregatire - spunea Frederico Mayor - fostul Director General al UNESCO - trebuie sa se ocupe de altceva, invatamantul contemporan trebuie sa se bazeze pe calitate. Este necesar ca in cazul unor elevi, studenti si profesori mediocri sa se lupte pentru ridicarea lor calitativa sau sa fie scosi din aceasta activitate".
invatamantul romanesc, ca domeniu de prioritate nationala si sociala, cu sprijinul factorilor de decizie la nivel macrosocial, trebuie sa procedeze in asa fel incat sa ridice calitatea pregatirii elevilor si studentilor la nivelul standardelor europene si mondiale, asigurand, fara echivoc, recunoasterea internationala a diplomelor de studii acordate de scolile si universitatile de stat si particulare.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani