INFRACŢIUNILE CONTRA VIEŢII referat






OMORUL(art. 174 C. pen.)
1. Conţinutul legal:
"Uciderea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseşte."
2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- generic - este format din relaţiile sociale care privesc apararea persoanei privita sub totalitatea atributelor sale ;
- special - este format din relaţiile sociale care apara viaţa tuturor persoanelor;
- material - corpul persoanei aflat în viaţa. Acesta nu trebuie sa se confunde cu subiectul pasiv care este persoana în viaţa.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - orice persoana care răspunde penal. Participaţia este posibila în toate formele sale.
- subiectul pasiv - este persoana ucisa.

3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectiva:
- elementul material - se poate realiza printr-o acţiune sau inacţiune:sugrumare, lovire, taiere, otravire, împuşcare, înţepare, electrocutare, neadministrarea de hrana sau medicamente, neacordarea primului ajutor, asmuţirea unui caine, folosirea unei reptine, etc. Se poate observa ca omorul se poate savârşii direct sau indirect. De asemenea, faptuitorul poate folosi şi anumite instrumente: cuţit, topor, lama, substanţe otravitoare, etc.
- urmarea imediata - moartea persoanei. Daca aceasta nu se produce va fi tentativa.
- legatura de cauzalitate - ea trebuie sa se stabileasca între acţiunea faptuitorului şi urmarea imediata.
3B. Latura subiectiva:
- forma de vinovaţie - intenţie directa sau indirecta. Ea se va stabili în funcţie de modul cum a acţionat faptuitorul şi de instrumentele pe care le-a folosit.
- mobilul - ura, gelozia. Interesul material schimba încadrarea juridica (art. 175 C. pen.). Lipsa acestuia poate releva inexistenţa discernamântului. El arata totodata periculozitatea infractorului.
- scopul - suprimarea vieţii persoanei. Acesta ajuta de cele mai multe ori la individualizarea pedepsei.

4. Forme. Sancţiuni:
FORME:
1. actele preparatorii - deşi posibile nu se pedepsesc (procurarea unui cuţit);
2. tentativa - se pedepseşte (îndreptarea cuţitului înspre inima unei persoane);
3. fapt consumat - momentul producerii morţi.
SANCŢIUNI:
- închisoarea de la 10 la 20 de ani şi
- interzicerea unor drepturi.

OMORUL CALIFICAT(art. 175 C. pen.)
1. Conţinutul legal:
"Omorul savârşit în vreuna din urmatoarele împrejurari:
a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) asupra soţului sau unei rude apropiate;
d) profitând de starea de neputinţa a victimei de a se apara;
e) prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane;
f) în legatura cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei;
g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse;
h) pentru a înlesni sau a ascunde savârşirea altei infracţiuni;
i) în public;
se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseşte."
Omorul calificat implica aceleaşi caracteristici ca şi omorul simplu, cu deosebirea ca primul prezinta unele circumstanţe care îi sporesc periculozitatea. Pentru explicaţiile privind obiectul, subiecţii, latura obiectiva şi subiectiva trimitem la infracţiunea de omor. În continuare vom analiza numai cazurile în care omorul poate fi calificat.
a. cu premeditare:
Premeditarea presupune o gândire anticipata asupra unei activitaţi viitoare. În accepţiunea legii penale, premeditarea presupune ceva mai mult decât o gândire anticipata. Ea consta în trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotarârii de a savârşii omorul şi pâna în momentul executarii infracţiunii. Acest interval de timp nu este expres prevazut de lege, fiind lasat la aprecierea instanţei.
Premeditarea mai presupune şi savârşirea unor acte de pregatire, de natura sa întareasca hotarârea de a savârşi infracţiunea şi totodata sa-i faciliteze executarea acesteia (procurarea unui cuţit sau a unei cantitaţi de otrava, urmarirea victimei).
Aceasa implica aşadar o chibzuinţa, sânge rece, stapânire de sine. În cazul în care o persoana procura instrumente autorului în vederea savârşirii omorului, acesta va raspunde pentru complicitate la infracţiunea de omor calificat.
b. din interes material:
Acesta constituie un mobil de factura egoista, care îi confera faptei un pericol mai mare. Interesul material se poate înfaţişa ca un avantaj sau beneficiu de natura materiala cum ar fi: bani, bunuri, titluri de valoare, dobândirea unei moşteniri, stingerea unor datorii sau obţinerea altor avantaje. Nu intereseaza valoarea avantajelor sau bunurilor care pot fi obţinute. Este important ca aceste avantaje sa fi constituit mobilul crimei.




Savârşirea omorului din interes material, este o circumstanţa personala, deoarece priveşte latura subiectiva a infracţiunii, nefiind transmisibila şi celorlalţi participanţi.
c. asupra soţului sau unei rude apropiate:
Omorul savârşit în astfel de cazuri este mai grav deoarece victima mizând pe afectivitatea dintre el şi autor nu-şi ia masuri de aparare, ceea ce poate sa înlesneasca savârşirea infracţiunii. În acest caz subiectul pasiv este calificat. Calitatea de soţ rezulta numai dintr-o casatorie legal îngheiata;fiind scos din aceasta sfera concubinajul. Desparţirea în fapt a soţilor nu are relevanţa.
Prin rude apropiate se înţeleg ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie potrivit legii, astfel de rude. Nu intereseaza gradul de rudenie în linie ascendenta şi descendenta. Copiii adoptaţi au calitatea de rude apropiate faţa de adoptator. Adopţia cu efecte depline nu permite sa opereze agravanta între înfiat şi ascendentul sau natural sau fratele sau de sânge.
d. profitând de starea de neputinţa a victimei de a se apara:
Agravanta se justifica prin aceea ca, omorul astfel savârşit este mai uşor de consumat. Sunt în neputinţa de a se apara persoanele care sufera o infirmitate fizica sau psihica, cele de vârsta frageda sau cele de vârsta înaintata.
Starea de neputinţa trebuie sa fie anterioara savârşirii faptei şi nu sa fie provocata de autor. A profita de starea de neputinţa a victimei, presupune cunoaşterea de catre faptuitor a condiţiei precare a victimei şi hotarârea acestuia de a se folosi de aceasta stare pentru a o ucide.
Fapta prezinta un grad de pericol social mai grav din punct de vedere obiectiv (neputinţa victimei), cât şi din punct de vedere subiectiv (perversitatea faptuitorului care a ucis profitând de aceasta împrejurare).
e. prin mijloace care pun în pericol viaţa mai multor persoane:
Omorul savârşit în astfel de situaţii este mai grav, deoarece cu cât sunt mai multe victime cu atât fapta este mai periculoasa. Se îndeplineşte aceasta agravanta când autorul foloseşte pentru savârşirea infracţiunii metode ca: bombe, gaze, incendii, armament.
Aceasta agravanta poate sa reiasa din mijloacele folosite de autor, dar şi din împrejurarile în care se comite fapta (într-o sala de curs).
f. în legatura cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei:
Aceasta circumstanţa are în vedere, de regula, omorul care se comite dintr-un sentiment de nemulţumire sau de razbunare pentru modul în care victima, în cadrul îndatoririlor de serviciu, a satisfacut interesele ori pretenţiile autorului. Exista aceasta circumstanţa şi atunci când autorul ucide pentru a împiedica victima sa-şi exercite atribuţiile de serviciu.
În cazul în care victima îndeplineşte o funcţie importanta pe linie de stat sau politica, fapta se încadreaza în art. 160 C. pen. daca îndeplineşte şi celelalte condiţii.
g. pentru a se sustrege ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire, arestare ori de la executarea unei pedepse:
Pericolul sporit al omorului savârşit în astfel de situaţii decurge din scopul urmarit de faptuitor. De ex. autorul comite un omor pentru a nu fi tras la raspundere penala. Nu se aplica aceasta agavanta în cazul în care urmarirea nu a început.
h. pentru a înlesni sau a ascunde savârşirea altei infracţiuni:
Pentru existenţa acestei agravante este necesara şi suficienta dovada scopului urmarit, indiferent daca acest scop s-a realizat sau nu. De ex. fapta autorului care, urmarind sa aiba raport sexual cu victima, nu a oprit maşina la insistenţele acesteia, determinând-o astfel sa sara din maşina, accidentându-se mortal. În speţa nu este relevant ca inculpatul n-a reuşit sa consume violul, hotarâtor fiind scopul urmarit, şi anume, împiedicarea victimei de a se salva.
Acest text de lege se refera şi la tentativa, nu numai la infracţiunile consumate. În cazul în care scopul s-a realizat, va exista un concurs de infracţiuni.
i. în public:
Omorul savârşit într-o asemenea împrejurare evidenţiaza o periculozitate sporita a faptuitorului, iar fapta are un mare ecou social, determinând o nesiguranţa publica. Prin loc public se înţeleg situaţiile prevazute în art. 152 C. pen.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani