loading...

Muntii rodnei referat





Muntii Rodnei se afla in partea nordica a Transilvaniei. Apartin grupei nordice a Carpatilor Orientali, in cadrul caruia impreuna cu muntii Oasului, Gutaiului, Tiblesului, Suhardului, Bargaului precum si cu muntii Maramuresului constituie grupa vestica a lantului muntos.



Peisaj si relief

Muntii Rodnei reprezinta una din cele mai impunatoare masive din lantul Carpatilor, fiind cel mai inalt masiv al Carpatilor Orientali. Din aceasta zona a Carpatilor Orientali numai in muntii Rodnei gasim „ochiuri de mare" stralucitoare si limpezi, precum si vai caracteristice geluite de sloiuri de gheata. Zonele calcaroase gazduiesc imense si spectaculoase pesteri, locuri mult frecventate si de speologi straini. Cursurile repezi de apa cu numeroase cascade sporesc cu mult atractivitatea turistica a peisajului montan. Cele mai indragite partii de schi din zona se gasesc in Muntii Rodnei, cea ce face ca zona muntoasa sa fie des frecventata si iarna.

Masivul este de fapt un horst suprainaltat caracterizat printr-o asimetrie pronuntata. Versantele nordice sunt abrupte si scurte, in schimb cele sudice sunt mai domoale si lungi. Aceasta este explicatia faptului ca dinspre nord, din partea Maramuresului accesul este mult mai rapid pana la creasta principala si zonele alpine al masivului, decat dinspre sud, dinspre Ardeal. Muntii Rodnei se prezinta cu o creasta principala foarte bine conturata, care are legaturi in directia est-vest cu crestele muntilor vecini. Creasta principala masurata intre pasul Setref (817 m) [A2] si pasul Rotunda (1271 m) [L4] in linie dreapta are 45 km. Mai mult de jumatate din traseul crestei principale are un caracter alpin, pe mai multi kilometri avand altitudini de peste 2000 m. Dea lungul crestei principale se ridica numeroase varfuri piramidale, a caror diferenta de nivel fata de inseuarile crestei este de 200-250m.

Varful cel mai inalt al masivului nu se gaseste pe creasta principala, ci pe o creasta secundara, care se intinde spre nord cu un caracter pronuntat alpin. Numele varfului cu inaltimea de 2303 m este Pietrosu [E2]. Acest varf este totodata cel mai inalt pisc din Carpatii Orientali, inca cel putin cinci varfuri din Muntii Rodnei depasesc cota de 2200 metri (Ineu, Ineut, Rebra, Rebra Mica si Grohotu), precum si alte sase varfuri depasesc 2100 metri: Puzdrele, Buhaescu Mare, Aniesul Mare, Gargalau, Omului, Varful Rosu.

Din punct de vedere morfologic si orografic Muntii Rodnei s-au impartit in trei compartimente: Ineu, Pietrosu si Batrana. Pietrosu ca forma centrala de relief se aseaza intre saua Batrana si saua Galatului si cuprinde zona cea mai inalta. Compartimentul Ineu constituie partea estica a masivului care culmineaza in varful piramidal cu acelasi nume la o inaltime de 2282 metri. Compartimentul Batrana este cel mai coborat din punct de vedere al altitudinii si cuprinde platforma Batranei la o inaltime de 1600-l700 m.

Cele mai caracteristice trasaturi ale reliefului Muntilor Rodnei sunt formele de relief create de eroziunea ghetarilor, care in alte parti ale Carpatilor Orientali nu s-au format in aceasta masura. In deosebi pe partea nordica se aliniaza paralel intre ele vai glaciare, cu lungimi diferite, dar in care lungimea ghetarilor nu a depasit nici cu ocazia celor mai pronuntate raciri 3-4 km. In cateva cazuri, intre circurile glaciare s-au format creste ascutite, cele mai caracteristice se gasesc prin imprejurimile Pietrosului [E2] si ale Ineului [J4].



Pesteri

Masivul este renumit prin existenta numeroaselor pesteri spectaculoase si de dimensiuni apreciabile, care totodata constituie rezervatii naturale, accesul fiind posibil numai cu autorizatie.

Pestera Izvorul Tausoarelor [C6-7]: Multa vreme, cu denivelarea sa de 461,6 m era considerata ca pestera cu cea mai mare denivelare din Romania. Lungimea totala a galeriilor depaseste 16 km. Pestera a fost descoperita de invatatorul localnic Leon Barfe in anul 1955, cartografierea si explorarea pesteri a durat mai multe decenii. In galeriile subterane se intalnesc patru paraie, cursul carora se termina intr-un sifon de nepatruns. Formatiunile carstice clasice sunt mai putin intalnite dar sunt mai frecvente cristalele de gips.

Pestera Jgheabul lui Zalion [C5]: Lungimea totala este de 4513 m, cu o diferenta de nivel de 303 m. Intrarea in pestera se gaseste in valea Paraul Orbului, afluent al paraului Telcisor la altitudinea de 830 m. Este pestera cel mai greu accesibila din Muntii Rodnei datorita diferentelor de nivel mari si galeriilor inguste. Galeriile sunt bogate in diferite forme carstice.

Pestera Cobasel [J6]: Se gaseste in partea sud-estica a masivului, in valea paraului Cobasel la 6 km nord de localitatea Sant. Nici din punct de vedere a lungimii de 570 m si a diferentei de nivel (30 m) nu face parte din categoria pesterilor mari. Apartine acelor putine forme carstice de adancime care s-au format in straturi geologice foarte vechi, precambriene, in calcare cristaline. Trebuie sa amintim coralitele care s-au format intr-un numar semnificativ indeosebi in apropierea capetelor de galerii.

Pestera Izei [D3]: Este singura pestera mai mare care se gaseste in compartimentul nordic al masivului. A luat nastere in rocile calcaroase eocene in piciorul muntos nordic al crestei Batrana, mai precis in partea superioara a vaii Magurii la o altitudine de 1250 m. De a lungul galeriilor cu o lungime totala de 2440 m, a caror portiuni importante sunt active si la ora actuala s-au format numeroase cascade. Cea mai inalta cadere de apa are o inaltime de 15 m. Pestera este accesibila numai cu echipament specific speologic.

Grota Zanelor[E5]: Lungimea totala a galeriilor cunoscute est de 4368 m si are o diferenta de nivel de 112 m. Galeriile inguste si formate pe mai multe nivele urmaresc preponderent diaclaze si au putine forme carstice. Pestera este greu accesibila si necesita echipament adecvat si experienta in domeniu.

Pestera Baia lui Schneider [15]: Pestera era vestita prin varietatea si raritatea formelor carstice din aragonit, din pacate aceste formatiuni au fost distruse in mare parte de maini raufacatoare. Pentru vizitarea galeriilor lungi de 490 m sunt suficiente numai surse de lumina.



Structura geologica

Din punct de vedere geologic Muntii Rodnei fac parte din lantul central al Carpatilor Orientali, format din roci cristaline si metamorfice. Spre vest se gasesc munti de origine vulcanica iar la est lanturi muntoase cutate din roci sedimentare.

Cea mai mare parte a Muntilor Rodnei este alcatuita din roci metamorfice, fiind limitat la nord de falia Dragos Voda, iar la sud de falia Somes, acestea separand zona de rocile sedimentare ale bazinelor inconjuratoare. Rocile metamorfice se impart in trei mari grupe: seriile Bretila, Rebra si Repedea. In compozitia acestora gasim: gnais, micasisturi, amfibolite, cuartite, sisturi cloritoase si grafitice, calcar cristalin. Roci recristalizate de provenienta vulcanica apar in toate cele trei serii ale rocilor cristaline: metagabrouri, metatufe. In afara de acestea mai apar, in deosebi in zonele sudice urmele activitatilor vulcanice din neogen, ca riolite, dacite, andezite si in cantitati neinsemnate bazalte. Miezul central cristalin al Muntilor Rodnei este inconjurat de roci sedimentare. Dintre acestea cele mai frecvent intalnite sunt: calcare, conglomerate, gresii, marne, formatiuni argilo-gresoase.



Hidrografia

Cea mai mare parte a paraielordin Muntii Rodnei ajung in Tisa, cele sudice prin cel mai mare rau al Transilvaniei de Nord, Somesul Mare, iar cele nordice prin Viseu si Iza. Cateva paraie din zona nord-estica formeaza afluenti al raului Bistrita Aurie, care deja apartine bazinului hidrografic al Siretului.

In apropierea pasului Rotunda de pe versantul sudic al Muntilor Rodnei izvorasc cativa afluenti importanti ai Somesului Mare, cum ar fi: Paraul Cobasel, Izvorul Vinului, Aniesul, Cormaia, Rebra, Gersa, Salva. Viseul izvoreste sub pasul Setref. Afluentii mai importanti din partea Muntilor Rodnei sunt: Fantana, Negoiescu, Repedea, Pietroasa, precum si paraul Dragos. Iza aduna apele din extremitatea nord-vestica, din zona cuprinsa intre pasul Setref si pasul Pietrii. Zona de izvoare gazduieste un izvor carstic cu debit mare de apa. zona este rezervatie naturala. Raul Bistrita Aurie izvoreste din lacul cu apa limpede cu acelasi nume aflat pe versantul nordic al Gargalaului. Afluentii importanti dinspre Muntii Rodnei sunt paraul Putreda, Tomnatecul Mare si Tomnatecul Mic, Bila si Lala. Ultimile doua paraie pornesc de sub varful Ineu la nord-vest respectiv la nord-est de acesta.



Cascade

Cascada Cailor [H2-3]: Se afla pe versantul nordic al Pietrei Rele pe firul paraului Fantana la 4 km de Statiunea Borsa, unde apa navaleste de la 80 m inaltime.

Cascada Buhaescu Mare [F3]: se gaseste pe firul paraului cu acelasi nume, sub Piatra Buboiului si are o inaltime de 20 m.

Cascada Puzdra [G3]: Se gaseste pe paraul care izvoreste sub varful Puzdra, si are o inaltime de 20 m.

Cascada Verde [E2]: Se afla pe cursul superior al paraului Dragos, in valea Izvorul Verde, este o cascada in trepte.

Se mai gasesc numeroase alte cascade mai mici sau mai mari de-a lungul apelor repezi cum sunt cele de pe paraul Pietroasa, Rebra, Cormaia, Aniesu Mare, Aniesu Mic, Izvorul Bailor.



Lacuri

In masivul Rodnei se gasesc in jur de 25 de lacuri permanente mai mari. Majoritatea lacurilor au origina glaciara. In general se gasesc la altitudini cuprinse intre 1800-l900 m, si fiecare se aseaza in spatele morenelor formate de ghetari, intrucat ghetari mai dezvoltati s-au format in partea nordica a masivului si lacurile glaciare se gasesc la nord de creasta principala.

Cel mai mare iezer glaciar al Muntilor Rodnei est lacul Lala Mare [J4] cu o suprafata de 0,56 hectare si cu adancimea de 1,6 m. Lacul Iezer [EF2] are o suprafata mai mica (0,34 hectare), dar are adancime mai mare, 2,1 m. Din punct de vedere al adancimilor recordul il detine cel de-al doilea dintre Taurile Buhaescului, numarat de sus, unde s-a masurat adancimea de 5,2 m. In valea Buhaescului in afara lacului amintit mai sunt 3 lacuri mai mici [E3].

Mai multe lacuri, mai mici sau mai mari se gasesc in circurile glaciare parabolice din vaile Negoiescu, Bistrita Aurie, Putreda, Izvorul Repede si Bila. Iubitorii drumetiei pot numara in valea Negoiescu Mare 7, iar in valea Cimpoioasa 6 lacuri mai mici.

In apropierea crestei muntelui, precum si pe versantul sudic se gasesc lacuri mai mici, dar acestea au origine periglaciara, sau s-au format in urma alunecarilor de teren. Din aceasta categorie putem aminti Taul Izei (Muced) [D3] aflat in apropierea izvorului Izei, Taul Corongisului [H4] aflat la est de varful Corongis, lacul temporar La Carti [F3—4] aflat sub varful Repedea, sau numeroase lacuri mici situate intre saua Galatului si saua Gargalaului.



Ape minerale

Zona muntilor Rodnei este deosebit de bogata in ape minerale. Marea majoritate a izvoarelor sunt amplasate pe perimetrul sudic al masivului de a lungul faliilor, unde putem observa si activitati postvulcanice. Apele minerale sunt bogate in bioxid de carbon, fier, magneziu, potasiu, clor, calciu si alti ioni care sunt benefici in tratarea diverselor boli gastrice, neurologice sau locomotori. Sangeorzi Bai este centrul balnear al zonei unde pana nu de mult s-a imbuteliat apa minerala Hebe. Alte izvoare de ape minerale se gasesc in Rodna, Valea Vinului, Anies, Parva, langa Romuli (Zavoaiele Borcutului), precum si in partea nordica a masivului in apropierea Statiunii Borsa si a pasului Prislop.



Clima

Pozitia geografica a Muntilor Rodnei (47-48 grade latitudine nordica), directia vest-estica a crestei principale, precum si altitudinea determina clima zonei. Ea este temperat continentala, cu influente atlantice si cu caracter alpin.

Din punct de vedere al temperaturilor medii anuale partea nordica este mai racoroasa cu un grad fata de cea sudica. Valorile medii anuale oscileaza larg, diferentiate in functie de altitudine. In zona crestelor, inalte valorile medii sunt negative, de exemplu la inaltimea de 2300 metri este de -l,3 °C. La altitudinea de 2000 metri atinge punctul de inghet, iar la altitudinea de 1790 m unde se afla statia meteo Iezer temperatura medie anuala este de 1,4 °C. La piciorul masivului si pe versantul sudic aceasta valoare variaza intre 6-7 °C.

Precipitatiile medii anuale in zonele mai inalte ale muntelui sunt de 1200-l400 mm, dar aceasta valoare sufera fluctuatii importante in cursul anilor. Cantitatile cele mai mari de precipitatii se masoara in zona limitei padurilor, de aici valorile descresc in ambele directii. La piciorul masivului se masoara 750-800 mm de precipitatii, preponderent ploi. Cea mai mare parte a precipitatiilor cad vara sub forma de ploaie, precipitatiile mixte de toamna-primavara sunt si ele abundente. Cea mai mare cantitate de apa provine din ploile lunii iunie, cea ce se justifica prin multimea fronturilor atmosferice. Luna februarie este cea mai saraca in precipitatii, evident in ninsori. Numarul zilelor cu precipitati dintr-un an este in medie de 150 de zile pe versantul sudic, iar pe cel nordic 120-l30 de zile. Prima ninsoare de regula apare la sfarsitul lunii septembrie, inceputul lui octombrie. Numarul zilelor cu zapada este in jur de 160-200. Datorita grosimii mari a stratului de zapada, sau a topirii brusce a zapezii pe versantele abrupte la altitudini mai mari in lunile februarie, martie si aprilie apare pericolul avalanselor. In vaile orientate catre nord, la peste 1700 m altitudine zapada se topeste la mijlocul sau sfarsitul lunii iunie.

Vanturile sunt frecvente, mai ales in locurile larg deschise. Directia dominanta a vanturilor este vestica. Viteza medie este de 3,5-4,5 m/sec. Vanturile puternice au o viteza mai mare de 35 m/sec. Luna februarie este cea mai vanturoasa iar lunile iunie si iulie sunt cele mai calme.

Cea mai ideala perioada pentru excursii este sfarsitul verii, inceputul toamnei, cand soarele straluceste inca puternic si precipitatiile sunt putine. De regula si in luna mai pot fi perioade cu mult soare, dar trebuie tinut cont de faptul ca mari suprafete sunt acoperite cu zapada.



Vegetatia


Vegetatia bogata si variata este asemanatoare cu vegetatia celorlalte zone montane din Romania. Etajele de vegetatie din Carpatii Orientali pot fi regasite cel mai bine in Muntii Rodnei. Padurile de stejar se gasesc la o altitudine de 760-800 m. Fagul isi ocupa locul la 800-l300 m. Coniferele devin dominante la peste 1200 m, dar in zonele mai reci coboara si pana la 800 m. Rareori ele urca pana la 1600 m unde alterneaza cu tufisuri de jneapan. La aceasta altitudine mai intalnim zambru, larice, tisa si mesteacan pitic. La altitudinea cuprinsa intre 1700 si 1950 m tufarisurile sunt alcatuite din jneapan, ienupar, afin si merisor de munte. Nivelele cele mai inalte si zona inconjuratoare culmilor sunt acoperite cu pajisti alpine. Din pacate acest covor natural in multe parti nu se mai regaseste din cauza defrisarilor si a extinderii pasunilor.

Ochii turistilor sunt impresionati de covorul multicolor oferit de florile alpine. Putem gasi aici ciubotica cucului alpina (Primula minima), clopotelul de munte (Campanula carpatica), vulturica (Hieracium alpinum), rusulita (Hieracium aurantiacum), sisinei de munte (Pulsatilla alba), schinuta (Phyteuma wagneri), bulbucul de munte (Trollius europaeus), argintica (Dryas octopetala), degetarutul (Soldanella carpatica). Panselutele alpine (Viola alpina) reprezinta un exemplu de adaptare la vara foarte scurta. Floarea de colt (Leontopodium alpinum) si piciorul cocosului alpin (Ranunculus alpestris) cresc in regiunile calcaroase. Garofita alpina (Dianthus gelidus) este o floare endemica a Carpatilor. Smardarul (Rhododendron myrtifolium) infloreste in luna iunie la altitudinile de peste 1700 metri. Opaita Muntilor Rodnei (Lychnis nivalis) este o floare endemica in acesti munti. Tot ca o planta noua de aici, subendemica, a fost descrisa Saussurea porcii, care din pacate nu se mai gaseste pe teritoriul Muntilor Rodnei din cauza suprapasunatului si, desigur, a indiferentei cu care a fost tratata in timp de specialistii ce ar fi trebuit sa ia masurile de protectie adecvate.



Fauna

Fauna muntilor Rodnei este asemanatoare cu fauna celorlalte regiuni din Carpati. Dintre animalele rapitoare intalnim frecvent vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos). Foarte rar putem intalni rasul (Lynx lynx), care de altfel este animal ocrotit. Numarul cerbilor (Cervus elephus montanus) este in continua scadere. In padurile montane gasim intr-un numar relativ mare mistreti (Sus scrofa atilla) si caprioare (Capreolus capreolus).

Capra neagra (Rupicapra rupicapra) in Muntii Rodnei era prezenta, dar la inceputul secolului XX a fost vanat si ultimul exemplar. Repopularea teritoriului cu capra neagra a inceput in anul . Dupa aceasta incercare nereusita intre anii 1964-l970 s-a reusit repopularea ei, astfel ca in anii 1980 numarul lor s-a ridicat la peste 300 de exemplare. In zilele noastre numarul lor a scazut alarmant din cauza braconajului practicat, ajungand iarasi pe cale de disparitie.

In anul 1973 imprejurimile Pietrosului Rodnei au fost populate cu marmote (Marmota marmota) aduse din Alpii Francezi. In regiunile stancoase sau paduroase mai putem intalni jder (Martes martes) sau jder de piatra (Martes fonia).

Dintre pasarile ocrotite gasim ierunca (Tetrastes bonasia), cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix) precum si cocosul de munte (Tetrao urogallus). Dintre pasarile rapitoare putem vedea uliul (Acapiter gentilis). uliul pasarar (Accipiter nisus), sorecarul comun (Buteo buteo), acvila de munte (Aquila chrysaetos), soimul (Falco peregrinus).

In paraurile cu ape limpezi traiesc pastravi (Salmo trutta fario), lostrite (Hucho hucho). Cea mai reprezentativa dintre reptile este vipera (Vipera berus). Serpii sunt reprezentati si de catre sarpele de alun (Coronella austriaca). Dintre amfibieni putem aminti salamandra (Salamandra salamandra) si tritonul de munte (Triturus alpestris), fiind prezent si tritonul lui Montandon (Triturus montandoni), care este endemic pentru Carpatii Orientali si Padurosi.



Protectia mediului - Parcul National Muntii Rodnei

Prima rezervatie naturala a fost infiintata in anul 1932 in jurul varfului Pietrosu, care la ora actuala ocupa o suprafata de 3300 ha, astfel punand sub protectie flora variata aflata intre altitudinile de 750 si 2303 metri, precum si specii de animale rare cum sunt: capra neagra, cerbul, ursul, marmota, rasul, acvila de munte, cocosul de munte, cocosul de mesteacan. Pe teritoriul rezervatiei se gasesc cele mai frumoase iezere glaciare ca lacul Iezer, Taurile Buhaescului. Teritoriul ocrotit in jurul Pietrosului a fost declarat in 1980 Rezervatie a Biosferei din cadrul programului UNESCO numit „Omul si Biosfera" (Man and the Biosphere)

In afara de aceasta au fost infiintate numeroase alte rezervatii cu hotarari judetene sau nationale. O parte din acestea sunt rezervatii peisagistice sau cu caracter mixt (Valea Cormaia, Mihaiasa, Rotunda-Preluci, Bila-Lala, Piatra Rea), o alta parte reprezinta interes speologic sau morfologic (Izvorul Albastru al Izei, complexul carstic Tausoare-Zalion, pestera Cobasel), dar mai exista si rezervatii botanice, ca de exemplu Poiana Narciselor de pe Muntele Saca.

Pe baza Legii 5/2000 se infiinteaza Parcul National Muntii Rodnei, care in afara judetului Maramures s-ar extinde si in judetele Bistrita-Nasaud si Suceava, ingloband 46 399 ha de teren. Zona centrala a parcului national constituie Rezervatia Stiintifica Pietrosu Rodnei, unde accesul este permis numai cu autorizatie de intrare elaborate de catre ocoalele silvice.



Monumente istorice, muzee

Rodna - ruinele manastirii dominicane [17]. Prima biserica a localitatii miniere a fost ridicata in secolul XII de colonisti sasi, si a fost distrusa in 1241 de invazia tatarilor. Pe parcursul anilor a fost reconstruita de calugari dominicani in stilul romanic. Urmatoarea navalire a tatarilor din 1285 distruge din nou manastirea impreuna cu majoritatea caselor localitatii Rodna. Manastirea nu a fost reconstruita mai tarziu, doar un singur zid care sta in picioare ne arata dimensiunile impresionante ale vechii manastiri.

Anies - cetatea Anies [H7]. Construita in apropierea localitatii balneare de odinioara pe Dealul Cetatii, probabil in cursul secolului XIV, dupa invazia tatarilor. Actualmente se mai vede baza zidurilor facuta din piatra si se mai zareste traseul santului inconjurator.

Preluca Tatarilor [12]. Monumentul este ridicat langa drumul dintre Statiunea Borsa si pasul Prislop in amintirea luptelor din 4 septembrie 1717 purtate cu tatarii si ne aminteste de victoria eroica a localnicilor.

Cosbuc - casa memoriala George Cosbuc [A9]. Asezarea care mai de mult avea denumirea Hordau astazi poarta numele marelui poet. Casa unde s-a nascut poetul a fost construita in 1800, in anul 1954 a fost transformata in casa memoriala George Cosbuc. In fata casei se gaseste bustul poetului.

In mai multe localitati aflate in imprejurimile Muntilor Rodnei au fost amenajate muzee satesti cu caracter local. Astfel de expozitii permanente se gasesc la Rodna, Sant, Maieru, Sangeorz-Bai.



Drumuri de acces

Drumuri importante care fac legatura dintre Transilvania, Maramures si Moldova strabat zona Muntilor Rodnei. Din aceasta cauza se poate ajunge cu usurinta in zona fie pe drum carosabil, fie pe cale ferata.

Pe marginea sudica a muntilor se afla calea ferata care face legatura dintre Transilvania si partea nordica a Moldovei. Trenurile accelerate se opresc la Salva, Nasaud si Ilva Mica, iar trenurile personale se opresc in fiecare statie. De la Ilva Mica putem sa continuam drumul pe cale ferata spre Rodna. Pe aceasta linie circula numai trenuri personale de trei ori pe zi. Linie feroviara principala se gaseste si pe marginea vestica a muntilor, care creeaza legatura intre Ardeal si Maramures. Pe aceasta linie trenurile sunt mai rare, din aceasta cauza trenurile accelerate se opresc in fiecare localitate dintre Salva si Sacel. Din garile localitatilor Romuli si Dealu Stefanitei pe drum turistic marcat putem ajunge pe partea vestica a crestei principale al Muntilor Rodnei. Circulatia pe linia secundara Viseu de Jos - Borsa a fost desfiintata. In locul trenului intre cele doua localitati circula autobuze a caror mers a fost adus in acord cu mersul trenurilor accelerate din statia Viseu de Jos.

Drumul modernizat 17D de-a lungul Somesului Mare pe marginea sudica a zonei montane ne ofera posibilitatea accesului in zona din directia Cluj, Dej si Beclean. Drumul judetean care prin pasul Rotunda trece peste creasta muntilor ne conduce in valea Bistritei Aurii este asfaltat numai pana in localitatea Valea Mare aflata in valea Somesului Mare. Intre Valea Mare si Rotunda nu exista decat drum de pamant, inainte de pornirea la drum se recomanda sa ne interesam de la localnici despre starea drumului.

Drumul 17C ne apropie dinspre Bistrita de zona montana, si se intinde de-a lungul paraului Salauta. Drumul urca pasul Setref, care poate fi punct de pornire pentru drumul turistic ce ne conduce pe creasta muntelui. Dupa ce trecem pasul ne conduce in valea paraului Iza, iar dupa un nou pas ajungem in valea paraului Viseu, precum si in localitatea Moisei. Dupa localitatea Moisei condusi de drumul principal DN 18 ajungem in orasul Borsa, precum si in pasul Prislop. Acest drum porneste din Baia Mare, trece prin pasul Gutaiului si prin Sighetul Marmatiei, si ne conduce prin valea Visaului. Dupa pasul Prislop ajungem in valea Bistritei Aurii, de unde de-a lungul vailor Bila sau Lala putem ajunge in partea estica a Muntilor Rodnei.



Posibilitati de cazare, locuri de campare

In zona alpina a Muntilor Rodnei nu se gasesc cabane. Cabana Puzdra, care se afla in zona centrala a muntelui a fost distrus si nu se poate folosi. In partea sud-estica a Muntilor Rodnei la o altitudine relativ mai mare (1250 m) se gasesc cabanele Diana si Corbu, de unde putem ajunge in imprejurimile Ineului.

In schimb in jurul muntelui, in vai se gasesc numeroase cabane si hoteluri care satisfac si exigente sporite. Cele mai multe locuri de cazare se gasesc la Sangerorz-Bai si la Statiunea Borsa. Tabelul anexat da mai multe informatii despre posibilitatile de cazare.

Prin planificarea infiintarii Parcului National Rodna locurile de campare vor fi reglementate. In consecinta camparea este admisa numai in cateva locuri. Aceste locuri sunt:

- in caldarea lacului Iezer pe sesul de langa statia meteorologica,

- in saua „Intre Izvoare" aflat la nord-est de varful Repedea,

- partea sudica a zonei izvoarelor dintre saua Galatului si saua Gargalau,

- langa lacul Lala Mica.



Trasee turistice

In prezent se gasesc aproape douazeci de trasee marcate in Muntii Rodnei. Marcajele turistice sunt in general acceptabile. Acest lucru este valabil preponderent pentru partea sudica a muntelui, unde traseele aflate in judetul Bistrita-Nasaud au fost reinnoite. Nu putem spune acelasi lucru despre traseele aflate in judetul Maramures, unde marcajele nu au fost innoite de zeci de ani de zile. Speram ca administratia Parcului National va face ceva pentru imbunatatirea infrastructurii turistice.

Informatii suplimentare se gasesc in tabelul anexat.



Sporturi de iarna, partii de schi

In special versantii cu expozitie nordica din Muntii Rodnei ofera conditii excelente pentru practicarea sporturilor de iarna.

Partia de schi Runc-Stiol construita in anii 1975-78 are o lungime de 2000 m si o diferenta de nivel de 500 m, cu un grad de dificultate medie. Are in dotare un telescaun cu doua locuri a carui timp de urcare este de 17-l8 minute. Partia Stiol, de fapt partea superioara a celui de inainte este lunga de 700 m si are o diferenta de nivel de 180 m. Timpul de mers al teleschiului este circa 5 minute. O partie mai mica se gaseste pe versantul sudic al muntelui Stanistea, langa cabana Diana. Aici functioneaza un baby-schi. Din cauza orientarii sudice partia poate fi folosita numai la mijlocul iernii.

In Statiunea Borsa se gaseste o trambulina de 90 m, care a fost construita in anul 1942, exploatand conditiile oferite de relief.

Zapada adecvata sporturilor de iarna se gaseste in functie de altitudine in general din mijlocul lunii decembrie pana in mijlocul lunii aprilie. Primavara ne ofera excelente conditii de schi in jurul Puzdrelor, Gargalaului si Ineului. In vaile nordice ale Pietrosului gasim zapada buna pentru practicarea schiului pana in mijlocul sau sfarsitul lunii iunie.



Alpinism

Trasee de escaladare cu dificultate usoara si medie de gradul IA-IIIA se gasesc in zona calcaroasa Piatra Rea si in jurul Pietrosului (pe Piciorul Mosului si pe stancile Turnu Rosu). Trasee oficiale de catarare nu sunt. Pericolul caderilor de pietre exista peste tot.



Cicloturism

Muntii Rodnei facand parte din categoria muntilor inalti nu ofera cu adevarat trasee adecvate cicloturismului. Totusi putem propune cateva trasee interesante, care pot fi strabatute mai usor pe doua roti decat cu masina sau pe jos. Aceste trasee duc pe drumuri montane, forestiere neasfaltate si ating cateva puncte atractive din lantul muntos.

a) Romuli - Valea Stramba - Zavoaiele Borcutului (izvoare de ape minerale, 9 km/350 m) -Pasul Pietrii (13,5 km/606 m) - Izvorul Albastru al Izei (16,5 km/-l50 m) - Valea Izei - Moisei (26 km/-630 m) sau Sacel (27km/-610m).

b) Rodna - Sant (7 km/50 m) - Valea Mare (14 km/120 m) - Valea Somesului Mare - Valea Preluci - Pasul Rotunda (30,5 km/750 m) - Rotunda (36,5 km/-300 m).

c) Anies - Valea Aniesului - Valea Izvorul Galatului - drumul vechi de minerit - Saua Gargalau (24 km/1420 m) - Saua Galatului(26 km/1440 m) - Valea Cimpoiasul - Cabana Puzdra - Cascada Puzdra -Valea Repedea-Borsa (Gura Repezii, 39km/-l280m). Traseu greu, care atinge zonele alpine ale muntelui. Vechiul drum de minerit nu poate fi practicat in totalitatea lui!



Salvamont

Salvamont Rodna: in partea sudica a muntilor (0263 / 377 090 sau 0740 / 652 854) Salvamont Borsa: in partea nordica a muntilor (0262 / 342 322) Salvamont Nasaud: in partea vestica a muntilor (0740 / 651 941)




Coduri - Postale, caen, cor


Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu







Cauta referat
Scriitori romani