A informa-informatie-informare referat






Acest triptic lexical sta la baza comunicarii. Incepand cu "Acta diurna populi romani" pana la "jurnalul electronic" de
astazi, adica din anul 59 i.e.n., din timpul lui Iulius Cezar, pana in 2001, timpul "Jurnalistului universal", societatea si-a
cladit edificiile culturii spirituale si materiale sprijinindu-se pe verbul de temelie (a) INFORMA, iar in existenta neintrerupta
a acestuia pe doua din derivatele sale, INFORMATIA, ca modalitate de cunoastere, intelegere si intercomunicare umana
si INFORMAREA, ca rezultat al actiunii de a informa prin informatie. Cand chinezii inventau hartia din matase si lana in
anul 105, e.n., apoi din doua in doua secole aproximativ scoteau buletinul - ziar, "Ti bao", urmat de infiintarea imprimeriei
cu caractere mobile, europenii il asteptau pe stramosul tiparului european, JOHANNES GENSFLEI zis JOHANN
GUTENBERG de Mainz, (1400 -l468), cel care tiparise dupa 1430 sectiunea cartilor, cu caractere mobile metalice, BIBLIA
(in alfabet latin), deschizand orizonturile GALAXIEI GUTENBERG, atat de revolutionata tehnologie la inceput de mileniu
III.
(a) INFORMA = a da cuiva informatii despre ceva, despre cineva; a face cunoscut; a instiinta. Acest prim sens
tranzitiv explicat de DEX (p. 490) are in vedere comunicarea obisnuita, de toate zilele, intre indivizi, grupuri sociale,
colectivitati in actiune. Un al doilea sens insa al aceluiasi verb, cel reflexiv, se leaga strans de activitatea jurnalistica: "A
cauta sa se puna la curent cu ceva, a lua, a strange informatii, a se interesa, a se initia, a se documenta, a se edifica".
Am spune ca primele trei verbe care se raporteaza la jurnalism, "a cauta", "a lua", "a strange" informatii, definesc aproape
complet specificul profesiunii de "istoric al clipei", scormonitor, descoperitor, strangator de informatii in starea lor bruta;
urmatoarele verbe, "a se interesa" (unde? la surse), "a se initia" (in ce sens? al cunoasterii domeniului despre care scrie),
"a se documenta" (cum? in multiple feluri in vederea verificarii autenticitatii faptelor) si "a se edifica" (in ce scop? al
convingerii intime ca poate sa abordeze subiectul documentat), aceste verbe definesc, de asemenea, concludent faza
pregatitoare a PROCESARII INFORMATIILOR CULESE SPRE A DENI ENIMENTE DE PRESA.
INFORMATIA = comunic are, veste, stire, care pune pe cineva la curent cu o situatie (context al vietii cotidiene
marcate de discutiile interpersonale obisnuite; al doilea sens ne aduce iarasi aproape de cerintele jurnalismului: "Lamurire
asupra unei persoane sau asupra unui lucru (de ce?, cum?, n.n.), totalitatea materialului de informare si de documentare
(la capatul unei investigatii, n.n.), izvoare, surse"(DEX, loc. cit. ). De asemenea, in circumscriere cu atributele functionale
enumerate, informatia mai reprezinta/poate reprezenta elemente noi, inedite fata de cunostintele anterioare, "cuprinse in
semnificatia unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice").
Atunci cand este explorata in comunicarea jurnalistica, INFORMATIA ESTE CONSIDERATA CA FAPT SOCIAL
COMPLEX. Reputatul specialist francez, FRANCIS BALLE, in sectiunea sa "Médias et Société" (1990), Paris, Ed. Montchrestien,
editia a V-a), observa ca informatia constituita din elemente ale cunoasterii si ale culturii exprima VOINTA
SOCIETATILOR DE A SE TRANSFORMA ELE INSELE, ipostaza in care informatia de presa este investita cu trei
atribute functionale:
1) 1) Influenteaza decorul cultural al societatii.
2) 2) Depinde de dezvoltarea tehnicilor de elaborare si difuzare.
3) 3) Exprima o vointa de natura politica proprie. (cf. VICTOR VISINESCU, "Trasaturi si mesaje ale operei




jurnalistice", vol. "Comunicarile Hyperion. Ziaristica". 1998, Editura Hyperion XXI, p. 27).
C H E N A R B I B L I O G R A F I C C O M P L E M E N T A R
1) 1) TEORIA INFORMATIEI. Informatie si sistem. Modelul formal al lui Shannon. Abordarea sistemica la prima
generatie. Referinta cibernetica. Entropia. "Colegiul invizibil" (cf. ARMAND MATTELART, MICHELE MATTELART,
op. cit., p. 43-54).
2) 2) INFORMA TIA SI ENTROPIA INFORMATIONALA. (cf. MIHAI DINU, "COMUNICAREA" REPERE
FUNDAMENTALE (Editura Stiintifica, Bucuresti, 1997, p. 174-l87).
3) 3) INFORMATIILE GENERALE. Informatiile instrumentale. Informatia de prevenire. (cf. MIHAI COMAN,
"INTRODUCERE IN SI STEMUL MASS-MEDIA". Media. Collegium. Polirom, 1999, p. 74-76).
4) 4) INFORMATIA. Cronologia unor descoperiri legate de teoria informatiei. Caracteristicile si clasificarileInformatiei. (cf. EMILIAN M. DOBRESCU, "SOCIOLOGIA COMUNICARII", Editura Victor, Bucuresti, 1998, p. 14-
19).
INFORMARE = "Actiunea de a (se) informa si rezultatul ei" (DEX, cit. p. 491).
O atare definitie atat de simpla este valabila pentru procesul de comunicare general - uman si este totodata corecta.
Nuantarile ne trimit insa la "rezultatul" informarii, anume al informarii prin presa. Aici lucrurile se cuvin disociate din mai
multe puncte de vedere: al continutului informarii, al modului in care este gandit, elaborat, semnificat respectivul continut. El
devine, prin prelucrarea specifica jurnalismului, un eveniment. Evenimentul transmis/difuzat este echivalentul a ceea ce
numim MESAJ. Prin semnificatiile pe care le incumba, mesajul produce, la nivel de public receptor - cititori, ascultatori,
telespectatori - EFECTE. Acestea pot fi "puternice", "limitate", "nule" sau "contra-efecte". Nu staruim aici nici asupra
definitiilor termenilor care graviteaza/se suprapun cu informarea, nici asupra unui alt termen, mai special, "feed-back", de
asemenea corelat informarii. Toate la locul lor.
Cum termenul-fanion este INFORMAREA, revenim la el reconsemnand opiniile lui ROGER CLAUSSE referitoare la
calitatile unei informari eficiente, garantate de trei atribute esentiale:
1) 1) Adevarul. Acuratetea. Obiectivitatea (derivand din codurile deontologice jurnalistice).
2) 2) Universalitatea. Rapiditatea. Concizia. Originalitatea. Varietatea (insusiri profesionale).
3) 3) Semnificatia sociala a faptului relatat, precizia subiectului abordat, integralitatea, actualitatea si accesibilitatea
(atribute sociale si de lizibilitate). Aceste calitati, pe care noi le-am extras din "Mic dictionar de jurnalism", (loc. cit., p. 28)
sunt trasaturi de maxima semnificatie atat in privinta profilului civico-etic al jurnalistului care inf ormeaza, cat si in privinta
profesionalismului sau. In lungul itinerarului inceput, ne vom reintalni cu ele pe alte esade jurnalistice. Atunci cand
angajatii unor ziare le ignora sau nu le cultiva constant si coerent, s-ar putea sa- i dam dreptate lui GEORGE BERNARD
SHAW: "Ziarele sunt incapabile, se pare, sa discearna intre un accident de bicicleta si colapsul civilizatiei". Pastrandu-ne
optimismul, din zicerea usor ironica si mult exagerata a lui SHAW, sa retinem chiar ceea ce el insusi conceda: " SE
PARE"
C H E N A R B I B L I O G R A F I C C O M P L E M E N T A R
VALOAREA DE INFORMATIE. Factorii valorii de informatie. Domeniul. Evenimentul. Sursa. Cunoasterea.
Sincronizarea. Cititorii. Contextul. Stiri vs. Features. (cf. DAVID RANDALL, "JURNALISTUL UNIRSAL".Ghid practic
pentru presa scrisa. Prefata de Mihai Coman. Traducere de Alexandru Bradut Ulmanu. Polirom Iasi, 1998, p. 37-47).


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani