Componente ale operei jurnalistice de la a l a w referat






O posibila schita a reliefurilor operei jurnalistice ar trebui sa cuprinda, intre altele, urmatoarele zone de investigatie:
a) a) CONCEPTUL DE COMUNICARE MASS-MEDIA (tipologia comunicarii, directa, indirecta, multiplicata).
Comunicarea prin presa scrisa. Comunicarea radiofonica. Comunicarea telezata. Alte forme de comunicare.
b) b) INFORMATIA DE PRESA, RADIOFONICA, TELEVIZATA. Prin AGENTII DE PRESA. Structurare. Tipologie.
Modalitati. Scop. Finalitate.
c) c) DOCTRINE CONTMPORANE ALE INFORMATIEI: teoria autoritara, neo-autoritara (comunista), liberala,
serciul public.
d) d) PRINCIPII ALE JURNALISMULUI SI COMUNICARII DE MASA. Cei trei "M" (Societatea de masa, Cultura de
masa, Mass-media).
e) e) FUNCTIILE SOCIO-CULTURALE ALE MASS-MEDIA (informative, deliberative, de divertisment, de
socializare; alte functii mass-media).
f) f) INDUSTRIILE MA SS-MEDIA (trasaturi, avantaje, dezavantaje).
g) g) URCUSUL AUDIO-VIZUALULUI (tehnologiile de varf). Efectele comunicarii mediatice, puternice, limitate,
contra-efecte).
h) h) GEOGRAFIA INFORMATIEI (Aceeasi lume, mai multe voci, asimetrii, dezvoltare, subdezvoltare).I) i) DEONTOLOGIA PROFESIONALA (legislatia presei, conditia jurnalistului).
j) j) SCRIITURA DE PRESA (specificul scriiturii de presa.
k) k) STILURI SI LIMBAJE MASS-MEDIA (particularitati, interdependente cu celelalte stiluri si cu limba literara).
l) l) GENURI PUBLICISTICE (pe timente: presa scrisa, radiofonica, audio-zuala, de agentie).
m) m) TERMINOLOGIA MASS-MEDIA (disocieri, nuantari, definitii).
n) n) ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI REDACTII (pe timente).
o) o) MESAJELE MASS- MEDIA SI TEHNOLOGIILE CONTEMPORANE (competititatea intre "galaxiile
Gutenberg" si "Marconi"). Prezent si itor.
p) p) Campuri tematice comunicationale: politice, sociale, culturale, divertismentale, sportive.
q) q) Dimensiunea economica a mass-media (costuri generalizate constrangere si de factori de presiune.
r) r) Influenta mass-media asupra opiniei publice. Efecte. Contra-efecte. Feed-back.
s) s) O relatie prilegiata: jurnalismul si publicitatea.
t) t) Noile "media" si impactul la publicul receptor.
u) u) Spatiul public si tipologiile comunicarilor multimedia.
v) v) Tipologia institutiilor/intreprinderilor de presa.
w) w) Managementul de presa. Marketingul de presa.
NOTA: aceste posibile componente de structura si functionalitate ale operei jurnalistice in context romanesc isi
asteapta demersuri analitice si evaluari judicioase pe baza studiilor de caz sectoriale.

JURNALISTICA SI JURNALISTI IN ROMANIA POST-DECEMBRISTA
Daca in deceniul anilor `70, in presa romana lucrau aproximativ 4.000 de ziaristi, prezenti in inile a peste 420 de
publicatii, dupa 22 Decembrie 1989 s-a produs o "explozie" a mass-media. Evaluari referitoare la conuratia generala a
presei romane in regimul totalitar, noi le-am facut intr-o alta cercetare (cf. Victor Visinescu, O istorie a presei romanesti,
2000, p. 149-l68). Deocamdata schitam in acest submodul cadrul general al mass-media romanesti in repere care vor fi
reluate ulterior.
Salv ata din chingile cenzurei totalitariste la 22 Decembrie 1989, presa romana a intrat in zodia democratiei si a
regimului liberal, premise ale unei dinamici fara precedent in trecut, ascensiune simultana a presei scrise si audio-zuale,
de stat si private. S-a produs simultan o diversificare si specializare a presei romane, pe piata ziarelor si a saptamanalelor
cat si pe "piata publicitatii".
Odata cu aceasta eflorescenta a mesajelor tiparite in varii profile - informare poltica generala, presa periodica
specializata, reste de tip magazin, presa feminina, umoristica, publicitara etc. - peisajul mass-media romanesc a
cunoscut si cunoaste o explozie a mediilor audio-zuale, publice si particulare (TVR-l, TVR-2, cu studiouri locale,
PROTV, PrimaTV, Antena 1, Tele-7 abc, Sigma, OTV), completate cu puternica Societate a Radiodifuziunii Romane si
studiourile ei locale, cu alte posturi particulare (Radio Contact, Radio Nova, Delta, Radio Total, Uni-Fun, Radio Romantic,
doar cateva din cele peste 100 pe intreg teritoriu al tarii). Nu abuzam aici de alte statistici (numar de cititori, ascultatori,
telespectatori, ore de program etc.).
Dar nu putem sa nu dam totusi, doua reliefuri: in1995 radioul a emis peste 650.000 de ore program, iar teleziunea
peste 121.000 ore program. Nu intram, de asemenea, nici in complicatele aspecte de "culise" ale presei romane si in
realele ei dificultati si confruntari cu probleme de ordin deontologic (dul legislativ in materie, presiuni de natura
economica, profit si renilitate, audienta si profesionalism, statutul juridic al jurnalistului astazi, atatea altele de care au
depins si depind fluxul comunicarii de masa, credibilitatea ei la public, capacitatea ei de a se impune ca o veriila putereIn statul de drept).
Am schitat doar acest mic basorelief, de suprafata, al mass-media din Romania pentru a edentia un fapt irecuzabil:
dinamica si diversitatea ei, forta pe care o reprezinta cei peste 12.000 de jurnalisti in actitate, carora li se vor adauga
alte cateva mii, aflati in studii universitare de profil, la facultati si specialitati mai multe decat oricand in tara.
In acest moment, la inceputul mileniului III, consideram ca presa romana se afla la startul unei noi istorii pentru
motivele:
1) Presa actuala nu mai este asemanatoare cu presa nici unui alt moment care a precedat -o de la intemeiere panaIn prezent ca amploare, diversificare, modalitati de comunicare cu publicul, tehnologii, perspective;
2) Noile generatii de ziaristi, au de rezolvat probleme care tin de statutul profesiunii, mizele economice, rigorile
deontologice, competititatea mediilor;
3) Generatiile de jurnalisti in plin proces de formare in invatamantul institutionalizat, de stat si particular, sunt
orientate catre noile perceptii ale jurnalismului modern tehnologizat.
O brosura utila, mass-madia din Romania, editata de Societatea Romana de Radiodifuziune (Bucuresti, 1999) contine
date prind presa de toate tipurile: cotidiene, periodice, publicatii ale minoritatilor etnice, posturi de radio si de teleziune
din Bucuresti si din cele 41 de judete. Lucrarea ofera denumirile institutiilor de presa sau titulatura, numele membrilor
echipei de conducere, adresele redactiilor, telefoanele/faxurile, e-mail, adrese Internet, frecvente canale de emisie, pentru
posturile radio-tv. Sunt precizate, de asemenea, birourile mass-media din strainatate care activeaza la Bucuresti




(directori/corespondenti, adrese, telefon/fax, e-mail).
Autorii volumului fac mentiunea ca datele despre mass-media au fost adunate/prelucrate pe rastimpul ianuarie-august
1999 si ca "dat fiind faptul ca mass-madia este un fenomen dinamic si perisabilitatea informatiei este mai mare, lucrarea
nu se incheie cu acest volum", ea urmand sa continue in editii succesive.
Sub rezerva unor informatii fatalmente incomplete sau a unor modificari/schimbari intervenite in peisajul mediatic
romanesc in ultimul timp, schitam conturul presei tiparite acum la inceput de an 2001.
Putem distinge astazi urmatoarele timente care definesc profile jurnalistice disociate:
a) Cotidiene centrale de informare politica generala, care se declara "independente", se revendica in traditii
democrate sau, potrit unor motto-uri, se autodefinesc singure. Numai in categoria cotidienelor care apar in Municipiul
Bucures ti consemnam in ordine alfabetica: "Adevarul" (Ziar National Inependent) avand pe frontispiciu articolul 16 din
Constitutia Romaniei: "Nimeni nu este mai presus de lege"; "Azi" (Cotidian Independent format loid); "Cotidianul"
(Fondator Ion Ratiu); "Cronica Romana"; "Curentul" (Cotidian de informatie, analiza si afaceri); "Curierul National";
"Dimineata"; "Evenimentul zilei" (Cotidian de informatie); "Informatia", "Jurnalul National" (ziar dedicat poporului roman,
format loid); "Libertatea" (Zi de Zi. Scurt pe doi, format loid); "National" (Cotidian de stiri si comentarii); "Romania
Libera" (fondat in 1887. Tiparit in doua editii); "Transilvania Jurnal"; "Ziua";
b) Cotidiene cu orientare economico- financiara: "Bursa", "Economistul", "Metropola", "Ziarul financiar";
c) Cotidiene de sport: "Gazeta sporturilor", "Pro Sport", "Sportul Romanesc";
d) Periodice cu aparitie saptamanala, bisaptamanala, lunara, majoritatea in limba romana (o parte in limbile
minoritatilor etnice) care se definesc, cel mai adesea, prin titulatura, astfel: "Academia Catavencu" (profil satiric),
"Academica" (resta a Academiei Romane); "Art Arhitext Design"; "Adevarul economic"; "Adevarul literar si artistic";
"Agricultura Romaniei"; "Atitudini"; "Avantaje"; Biblioteca Bucurestilor"; "Capital"; "Concepte" (primul jurnal al
profesionistilor din Comunicare); "Contemporanul - ideea europeana"; "Curierul romanesc"; "Cuvantul"; "Dilema";
"Diplomat Club"; "Doina"; "Dreptatea"; "Elle"; "Femeia moderna"; "Flacara"; "Flagrant"; "Formula As"; "Fotbal plus"; "Lumea
magazin"; "Loto- prono"; "Magazin istoric"; "Natiunea"; "Nine o'clock"; "Observatorul militar"; "Palatul de justitie"; "Pentru
patrie"; "Plural"; "Politia romana"; "Politica"; "Prirea"; "Rev ista istorica"; "Resta 22"; "Romania literara"; "Romania mare";
"Romania pitoreasca"; "Romanul"; "Salut"; :Sanatatea"; "Sfera politicii"; "Succes"(resta economica si de afaceri);
"Supermagazin"; "Stiinta si tehnica", "Timpul - 7 zile"; "Tribuna economica"; "Tribuna invatatorului"; "Unica"; "Universul
sectiunilor", "Urzica"; "Vestitorul ortodoxiei"; "Viata armatei"; "Vip".
In acest timent al periodicelor putem observa urmatoarele: numai in Bucuresti s-au editat (reeditat) 30 de
periodice dupa 1990, care sunt completate cu alte 20 de reste in limbile minoritatilor etnice (maghiara, germana,
slovaca, ceha, bulgara, sarba, italiana, tatara, turca, rromani, armeana, albaneza, greaca, rusa, croata, idis, ucraineana,
cateva din ele fiind bilingve, romano-slovaca, romano-bulgara, romano-croata etc.)
Periodicele care au pastrat vechile titluri putine fata de cele infiintate dupa 1990, isi mentin insa, in genere, profilul
tematic: "Agricultura Romaniei"; "Flacara"; "Lucefarul"; "Romania literara"; "Stiinta si tehnica"; "Tribuna invatamantului";
"Urzica" alte cateva. Noile periodice si-au orientat programele redactionale in functie de realitatile social-politice, culturalartistice
si mai ales economico-financiare, utilitare si de divertisment potrit Romaniei in tranzitie si perspectivelor ei. Ar fi
de observat ca o trasatura pregnanta a evolutiei presei periodice post-revolutionare tendinte de specializare a acesteia pe
domenii mai largi sau mai limitate, care solicita jurnalistilor mesaje de consum divers. Vom exemplifica: in aria artelor de
multiple valente, "Art Arhitext Design"; in cultura, ideologie, dezbateri, "Dilema", "Resta 22", "Contemporanul - Ideea
Europeana", "Universul sectiunilor", in economie-finante, "Adevarul economic", "Capital", "Succes, resta conomica si de
afaceri", in zonele caleidoscopice ale universului cotidian, cu infinita sa gama de trebuinte, "Atitudini", "Avantaje", "Elle",
"Femeia moderna", "Formula As", "Lumea magazin", "Prirea", "Salut", "Supermagazin", "Vip", in diplomatie, " Diplomat
club", in ordinea publica, "Flagrant", "Politia romana", in sfera religiei, "Vestitorul ortodoxiei". Alte diverse sectoare ale
actitatii umane si-au legitimat aparitia unor periodice de profil sanitar, juridic, artistic, sportiv, duminical (week-end),
militar peisagistic, comercial, umoristic, bibliografic, incompleta enumerare. Concluzia ne releva faptul ca in procesul
competititatii mass-media, presa tiparita a incercat si incearca formule de adaptare la noile cerinte ale productiei
jurnalistice de piata propriu- zisa si piata publicitara, care sa-i dirijeze optiunile spre o supraetuire onorabila, alaturi de
fulminantele salturi ale presei electronice. Acest lucru este valabil deopotriva si pentru presa periodica din judete -Impresionant de dezvoltata fata de perioada anterioara anilor 1990.
In concluzie prezentam o schita cadru cu mass-media din Romania din care se desprinde amploarea pe care a
cunoscut -o dupa 1990:
1. 1.
COTIDIENE 104, din care: 22 in Bucuresti, 82 in judete
2. 2.
PERIODICE 96, din care: 30 in Bucuresti, 66 in judete
3. AGENTII 4, in Bucuresti
4. POSTURI DE RADIO 137, din care 14 in Bucuresti (2 publice, 12 particulare)
5. POSTURI DE TELEVIZIUNE 115, din care 10 in Bucuresti (2 publice, 8 particulare)
6. CORESPONDENTI
(cotidiene, radio-tv, agentii)
76
7. PRESA MINORITATILOR ETNICE 9 cotidiene, 26 periodice, 1 post de radio (in limba maghiara), 18
posturi de teleziune (in Bucuresti si in tara)
8. BIROURI MASS-MEDIA DIN STRAINATATE 24 (in Bucuresti)
Potrit unei alte surse (ADDENDA), Index alfabetic al publicatiilor actuale, nominalizate cu numarul de catalog, de la
Registrul Comertului, in anul 1997 urau 606 titluri de presa (cf. Iulian Negrila, op, cit. p. 127-l44).










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani