O posibila schita a reliefurilor operei jurnalistice ar trebui sa cuprinda, intre altele, urmatoarele zone de investigatie:
a) a) CONCEPTUL DE COMUNICARE MASS-MEDIA (tipologia comunicarii, directa, indirecta, multiplicata).
Comunicarea prin presa scrisa. Comunicarea radiofonica. Comunicarea telezata. Alte forme de comunicare.
b) b) INFORMATIA DE PRESA, RADIOFONICA, TELEVIZATA. Prin AGENTII DE PRESA. Structurare. Tipologie.
Modalitati. Scop. Finalitate.
c) c) DOCTRINE CONTMPORANE ALE INFORMATIEI: teoria autoritara, neo-autoritara (comunista), liberala,
serciul public.
d) d) PRINCIPII ALE JURNALISMULUI SI COMUNICARII DE MASA. Cei trei "M" (Societatea de masa, Cultura de
masa, Mass-media).
e) e) FUNCTIILE SOCIO-CULTURALE ALE MASS-MEDIA (informative, deliberative, de divertisment, de
socializare; alte functii mass-media).
f) f) INDUSTRIILE MA SS-MEDIA (trasaturi, avantaje, dezavantaje).
g) g) URCUSUL AUDIO-VIZUALULUI (tehnologiile de varf). Efectele comunicarii mediatice, puternice, limitate,
contra-efecte).
h) h) GEOGRAFIA INFORMATIEI (Aceeasi lume, mai multe voci, asimetrii, dezvoltare, subdezvoltare).I) i) DEONTOLOGIA PROFESIONALA (legislatia presei, conditia jurnalistului).
j) j) SCRIITURA DE PRESA (specificul scriiturii de presa.
k) k) STILURI SI LIMBAJE MASS-MEDIA (particularitati, interdependente cu celelalte stiluri si cu limba literara).
l) l) GENURI PUBLICISTICE (pe timente: presa scrisa, radiofonica, audio-zuala, de agentie).
m) m) TERMINOLOGIA MASS-MEDIA (disocieri, nuantari, definitii).
n) n) ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI REDACTII (pe timente).
o) o) MESAJELE MASS- MEDIA SI TEHNOLOGIILE CONTEMPORANE (competititatea intre "galaxiile
Gutenberg" si "Marconi"). Prezent si itor.
p) p) Campuri tematice comunicationale: politice, sociale, culturale, divertismentale, sportive.
q) q) Dimensiunea economica a mass-media (costuri generalizate constrangere si de factori de presiune.
r) r) Influenta mass-media asupra opiniei publice. Efecte. Contra-efecte. Feed-back.
s) s) O relatie prilegiata: jurnalismul si publicitatea.
t) t) Noile "media" si impactul la publicul receptor.
u) u) Spatiul public si tipologiile comunicarilor multimedia.
v) v) Tipologia institutiilor/intreprinderilor de presa.
w) w) Managementul de presa. Marketingul de presa.
NOTA: aceste posibile componente de structura si functionalitate ale operei jurnalistice in context romanesc isi
asteapta demersuri analitice si evaluari judicioase pe baza studiilor de caz sectoriale.
JURNALISTICA SI JURNALISTI IN ROMANIA POST-DECEMBRISTA
Daca in deceniul anilor `70, in presa romana lucrau aproximativ 4.000 de ziaristi, prezenti in inile a peste 420 de
publicatii, dupa 22 Decembrie 1989 s-a produs o "explozie" a mass-media. Evaluari referitoare la conuratia generala a
presei romane in regimul totalitar, noi le-am facut intr-o alta cercetare (cf. Victor Visinescu, O istorie a presei romanesti,
2000, p. 149-l68). Deocamdata schitam in acest submodul cadrul general al mass-media romanesti in repere care vor fi
reluate ulterior.
Salv ata din chingile cenzurei totalitariste la 22 Decembrie 1989, presa romana a intrat in zodia democratiei si a
regimului liberal, premise ale unei dinamici fara precedent in trecut, ascensiune simultana a presei scrise si audio-zuale,
de stat si private. S-a produs simultan o diversificare si specializare a presei romane, pe piata ziarelor si a saptamanalelor
cat si pe "piata publicitatii".
Odata cu aceasta eflorescenta a mesajelor tiparite in varii profile - informare poltica generala, presa periodica
specializata, reste de tip magazin, presa feminina, umoristica, publicitara etc. - peisajul mass-media romanesc a
cunoscut si cunoaste o explozie a mediilor audio-zuale, publice si particulare (TVR-l, TVR-2, cu studiouri locale,
PROTV, PrimaTV, Antena 1, Tele-7 abc, Sigma, OTV), completate cu puternica Societate a Radiodifuziunii Romane si
studiourile ei locale, cu alte posturi particulare (Radio Contact, Radio Nova, Delta, Radio Total, Uni-Fun, Radio Romantic,
doar cateva din cele peste 100 pe intreg teritoriu al tarii). Nu abuzam aici de alte statistici (numar de cititori, ascultatori,
telespectatori, ore de program etc.).
Dar nu putem sa nu dam totusi, doua reliefuri: in1995 radioul a emis peste 650.000 de ore program, iar teleziunea
peste 121.000 ore program. Nu intram, de asemenea, nici in complicatele aspecte de "culise" ale presei romane si in
realele ei dificultati si confruntari cu probleme de ordin deontologic (dul legislativ in materie, presiuni de natura
economica, profit si renilitate, audienta si profesionalism, statutul juridic al jurnalistului astazi, atatea altele de care au
depins si depind fluxul comunicarii de masa, credibilitatea ei la public, capacitatea ei de a se impune ca o veriila putereIn statul de drept).
Am schitat doar acest mic basorelief, de suprafata, al mass-media din Romania pentru a edentia un fapt irecuzabil:
dinamica si diversitatea ei, forta pe care o reprezinta cei peste 12.000 de jurnalisti in actitate, carora li se vor adauga
alte cateva mii, aflati in studii universitare de profil, la facultati si specialitati mai multe decat oricand in tara.
In acest moment, la inceputul mileniului III, consideram ca presa romana se afla la startul unei noi istorii pentru
motivele:
1) Presa actuala nu mai este asemanatoare cu presa nici unui alt moment care a precedat -o de la intemeiere panaIn prezent ca amploare, diversificare, modalitati de comunicare cu publicul, tehnologii, perspective;
2) Noile generatii de ziaristi, au de rezolvat probleme care tin de statutul profesiunii, mizele economice, rigorile
deontologice, competititatea mediilor;
3) Generatiile de jurnalisti in plin proces de formare in invatamantul institutionalizat, de stat si particular, sunt
orientate catre noile perceptii ale jurnalismului modern tehnologizat.
O brosura utila, mass-madia din Romania, editata de Societatea Romana de Radiodifuziune (Bucuresti, 1999) contine
date prind presa de toate tipurile: cotidiene, periodice, publicatii ale minoritatilor etnice, posturi de radio si de teleziune
din Bucuresti si din cele 41 de judete. Lucrarea ofera denumirile institutiilor de presa sau titulatura, numele membrilor
echipei de conducere, adresele redactiilor, telefoanele/faxurile, e-mail, adrese Internet, frecvente canale de emisie, pentru
posturile radio-tv. Sunt precizate, de asemenea, birourile mass-media din strainatate care activeaza la Bucuresti