Unde nu trebuie sa sovaim: la IntAlnirea cu informatica referat






Sa aducem ca exemplu termenul MULTIMEDIA, definit succint in doua acceptii: 1. "Programe suplimentare introduseIn ordinator, pentru a trata sunetul, datele sau imaginea sau toate la un loc. 2. Cale de acces la informatie" (cf. Cristian
Florin Popescu, Radu Balbaie, Mic dictionar de jurnalism, Fundatia Rompres, 1998, p. 78). Un asemenea termen
defineste de fapt un concept, in jurul caruia s -au concentrat multe cercetari, s - au scris multe carti, una dintre ele a lui Ion
Smeureanu si Georgeta Drula (cf. Multimedia, concepte si practica, Editura Cison, Bucuresti 1997). Cum aflam din
Introducerea acestei oportune instigatii in lumea tehnologiilor contemporane de varf, multimedia are in zona ei de
manifestare ansamblul tuturor mediilor de comunicare" prin care informatiile sunt percepute vizual si auditiv, in diferite
forme de prezentare", ceea ce ne arata ca revolutia tehnologica "a transformat cotidianul, prin numerizarea informatiei
audio si video, facand-o compatibila cu calculatorul" (p. 11). Fenomenul multimedia a adus in circuitul lingvistic
contemporan termenii neologici "telematica", "videotext", "posta electonica" sau expresii ca "revolutie digitala". Telefonul si
televizorul, mai chi cunostinte ale publicului, unite cu fax- ul, printr-un calculator, ne-au creat acces la imagini digitizate,
la un unirs intreg al cunoasterii pe CD-ROM. Printr-o simpla apasare pe tastele calculatorului putem transmite mesaje,
putem purta dialoguri cu parteneri pe care-i si dem, indiferent la ce distante se gasesc ei. Echivaland in semnificatie cu
enimentul aparitiei televiziunii in culori sau cu inntarea tiparului de catre Gutenberg, multimedia, revolutie precedata
de mai multe evolutii tehnologice succesi permite contemporaneitatii abordari si aplicatii structurale pe varii domenii:
baze de date; posta electronica; imagini medicale; industrie; pregatire, invatamant, educatie; servicii si vanzari: informatii,
cataloage; muzeistica; dirtisment: video-on-demand, jocuri video, enciclopedii electronice; harti, prognoze cartografice:
GIS (Geographical Information Systems).
Fara indoiala ca pentru a putea fi beneficiari ai acestor uimitoare cuceriri ale mintii omenesti, trebuie sa am create
conditiile "hard" si "soft" (termeni intrati deja in uz), adica sa posedam tehnologiile si echipamentele necesare, eleImpunand in procesul utilizarii calculatorului si al comunicarii rbale sau scrise o bogata terminologie, din care citam:
camera video, numerizare video, placa de sunet, scaner, dispoziti de scanare, fotografie magnetica (in varianta
analoga/digitala), dispoziti de numerizare, atatea altele care tin, de pilda, de tipologia COMPACT DISC (digital audio,
disc interactiv, disc racordable, dinamic total vision etc., cu abrevierile corespunzatoare: CD-Da, CD-I, CD-R, CDTV). In
timentul operational al neologismelor nu este de conceput sa se practice jurnalistica informatizata astazi, fara sa
se cunoasca un glosar minim de termeni, expresii, abrevieri de pronienta anglo-saxona care desemneaza organigrame
redactionale de tip clasic sau trustizate, in national, zonal, international, ierarhii in institutiile de presa, activitati
propriu-zise, genuri jurnalistice, tehnici de redactare, denumiri de rubrici/emisiuni, coduri deontologice, organizatii
jurnalistice si asa mai departe. De aceea ni se par extrem de utile toate initiatile unor autori romani de a traduce
terminologia inca inaccesibila breaslei jurnalistice, de a concepe dictionare, unele biling, de a-si insoti propriile cercetari
de presa (carti, cursuri unirsitare sau de nil mediu, crestomatii) cu mici glosare de specialitate.
In sensul celor de mai sus, constatarile noastre, pe baza realitatilor existente, ne-au condus la cateva concluzii:
1) S-a instituit in multe redactii un sistem de denumiri ale functiilor si ale activitatilor: "editor", cu disocierile de
rigoare, "editor sef", "editor de stiri", "editor senior"; "desk"/"copy desk" (birou redactional), "deskman" (redactor), "dummy"
(macheta), "flash", "folio" (coloncifru), "insert" (adaugire), "lead" (introducere, paragraf prim); "play" (prezentare tipografica
a unei imagini); "mast" (trebuie tiparit); "no coment", "briefing", "on the record"/"off the record", "adrtisers" (publicitaristi),
"newsorthiness" (stiritate, partea cu stiri), "news value" (valoarea stirii/valoare de informatie).
2) Termeni si expresii care tin de procesul jurnalistic propriu-zis: "abzat" (spatiu alb, albitura), "aditiv" (adaugare la un




text), "atribuire" (indicarea sursei), "asterix" (semn grafic in forma de steluta), "audienta" (penetrarea mesajului), "billet" (fr.,
gen de opinie), "bre" (fr., scurt), "BT" (bun de tipar), "cap" (de ina, de ziar, limpede), "capitala" (litera majuscula),
"cartograma" (reprezentare grafica pe o harta a unor informatii statistice), "cartus" (chenar care pune in evidenta un text),
"chute" (fr., paragraf final), "colaj" (imbinari de texte/imagini), "coloncifra" (numarul inilor), "compterendu" (fr., dare de
seama), "comunicare", cu adaugirile ("de criza", "interpersonala", "nonbala', "de presa" etc.), "conotatie" (element
emotional al contextului), "costul lecturii" (fr., profitul lecturii), "cromotipie" (procedee de tipar in culori), "deep background"
(engl., context de profunzime), "delict de presa" (infractiune prin intermediul presei), "derapaj mediatic", "design", "digest"
(revista cu continut dirs), "dactilograma" (text dactilografiat), "eclairage" (fr., relevanta unui text), "empatie" (a simti dinInterior), "eufemism" (transmitere infidela a unui eniment), "eniment" (faptul socialmente semnificativ) " factoid" (fapt
nesigur), "flash" (anuntarea unui fapt in cateva cuvinte), "flashback" (textul incepe cu faptul cel mai semnificativ), "followup"
(eng. urmare, stire care urmeaza), "foto" cu adaugirile ("copie, "compozitie", "culegere", "montaj", "reportaj"), "fototeca"
(sectie document ara organizata tematic), "gate keepers' (amer. "pazitorii portilor", care selecteaza informatiile),
"interpretati reporting" (amer. Jurnalism de interpretare), "watch dog" (amer. "caine de paza"), "marketing de presa",
"new journalism" (amer. noul jurnalism, antineutral), "news analysis" (text explicativ), "newsfeature" (reportaj), "hard news"
relatari, reportaje), "soft news" (relatari, stiri, mai putin presante), "curture" (fr. deschidere), "pack journalism" (amer.
"pack" - ambalaj, a prelua eniment e relatate de alte ziare in alt "ambalaj" rbal), "pigiste" (fr., engl. Colaborator),
"piramida" (circulara, comuna, inrsata - formula publicistica de organizare piramidala a textului), 'reprint" (engl. acopera
mai multe enimente), "chapeau"/sapou (text intermediar, intre titlu si textul propriu-zis), "telematica" (aplicareaInformaticii in telecomunicatii), "unghi de abordare" (elemente esentiale selectate in derea redactarii textului jurnalistic),
"videotext" (serviciu telematic care combina telefonul cu receptorul de televiziune domestic), "agenda setting" (amer.
agenda, orar).
In vocabularul de presa actual, odata cu terminologia anglo-franceza, s-au reactualizat unele cuvinte si expresii latine,In stilurile si limbajele mass-media: "carpe diem" (bucura-te de ziua de azi), "curriculum vitae" (CV - cursul vietii,
activitatii); "de auditu" (din auzite), "de facto" (de fapt), "de iure" (de drept), "dura lex, sed lex" (legea e aspra dar e lege),
"errare umanum est" (a gresi e omeneste), "ex abrupto" (dintr-o data), "ex cathedra" (de la catedra), "es professo" (cu
competenta), "expresis rbis" (in termeni expliciti), "in extenso" (pe larg), "memento mori" (a-ti aduce aminte de moarte),
"ula rasa" (la stearsa, a uita, a sterge, "sine die" (fara zi, data), "ubi bene, ibi patria" (unde e bine, acolo e patria),
"vivat, crescat, floreat" (traiasca, creasca, infloreasca).
In concluzie:
1) Jurnalistul de astazi, putin sau mai mult profesionalizat, dar cu deosebire jurnalistul de maine, aflat in prezent in
amfiteatre studentesti, trebuie sa aiba o noua perceptie asupra profesiunii sale, aceea ca reprezinta si vocatie dar si
stiinta, ca aceasta din urma este armatura de fier beton pe care o numim teorie si pe care se zideste, cu talent si
transpiratie, edificiul numit jurnalistica, in coduri si limbaje noi.
2) Noua stiinta jurnalistica s-a ivit, s- a dezvoltat si isi dezvaluie plurivalenta si utilitatea in procesul lecturii si al
cunoasterii directe a cartilor, studiilor si sintezelor cercetarii interdisciplinare, a bibligrafiei politice, sociologice, psihologice,
filologice, semiotice, nu "in abstracto", ci temeinic si selectiv, potrivit realitatilor mass-media din Romania.
3) Noua terminologie de specialitate, stiintifica, tehnica si operationala este "haina" de deasupra a bibliografiei, pe
care orice jurnalist trebuie s-o dobandeasca, in formele ei corecte, etimologice sau fonetice (dupa caz), fara abuz si fetisizari si intotdeauna sub ghea corectitudinii in scriere si in rostire.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani