Metacomunicarea



Metacomunicarea reprezinta aparitia unor implicatii ale mesajului care nu pot fi direct atribuite intelesului cuvintelor sau modului cum au fost ele spuse. Moore ne ofera in acest sens urmatorul exemplu: „Puteti cere unui elev sa va viziteze dupa ore pentru a discuta despre un subiect aparut in timpul orelor de curs, cand in realitate doriti sa discutati despre notele proaste pe care acesta le-a luat in ultima vreme" (Moore, 1994, p. 324). Metacomunicarea se refera mai degraba la un nivel sugerat decat la unul clar, direct; astfel, elevii/ studentii trebuie sa distinga comunicarea pe intervalul a trei paliere: ceea ce a fost spus, cum a fost spus si de ce (nivelul in care apare metacomunicarea). Constantin Cucos precizeaza ca, „la limita, numai ceea ce se ascunde merita sa fie cunoscut si transmis! Ne-spusul dobandeste un statut semiotic privilegiat. Aceasta posibilitate (benefica, credem) este data de capacitatea de transcendere a limbii, de miraculoasa ei putere de a pacali" (Cucos, 1997, p. 36). Hybels si Weaver (1989) rbesc despre metacomunicare atunci cand intelesul apare in spatele cuvintelor; pentru cei doi autori, aparitia metacomunicarii este identificabila pe trei niveluri: (1) ce a spus rbitorul; (2) ce a intentionat rbitorul sa transmita si (3) ce crede ascultatorul ca a spus rbitorul. Daca intelesul nu se pastreaza constant pe intervalul celor trei niveluri, avem de-a face cu un proces de metacomunicare. Judidi Martin (Hybels, Weaver, 1989, p. 96) face un inventar al mesajelor metacomuni-cationale, dintre care retinem : „Suna-ma" poate insemna, spre exemplu, „Nu ma plictisi acum, o sa rbim alta data" ; „Te sun eu" poate insemna „Nu ma suna tu" sau expresia: „Nu vreau sa spun decat/in realitate am vrut sa spun" poate insemna „Am sa te insult acum". La exemplele propuse putem adauga multe altele, intalnite in practica de zi cu zi: „Apreciez asta, dar" poate insemna „Nu apreciez asta"; „Sincer iti spun" se poate traduce prin „Te mint" ; „Va rapesc doar cinci minute" ascunde „Am de gand sa stau cel putin o jumatate de ora" ; „O sa incerc" poate insemna „Nu i reusi" ; „Dupa umila mea parere" ascunde „Priveste cat de destept sunt" ; „Este decizia ta" poate insemna „Vei plati pentru asta mai tarziu", „Ce s-a intamplat" poate fi tradus prin „Nu inteleg de ce faci atata caz" etc. Este evident ca e deosebit de dificil sa distingi un mesaj direct de sensul lui metacomunicational. Aceasta mai ales pentru ca, asa cum afirma De Vito, „orice comportament [de comunicare - n.a.] verbal sau, la fel de bine, nonverbal poate fi metacomunicational" (DeVito, 1988, p. 142).

A. Cardon (2002) considera ca actiunea de metacomunicare este un „joc" manipulativ de care sunt coresponsabili ambii parteneri. Daca, spre exemplu, clientul unei companii isi exprima dorinta de a avea un produs „cat mai curand posibil", el risca sa aiba surprize. Astfel, daca clientul s-ar putea gandi implicit ca este rba despre un termen de o saptamana, furnizorul sau si-ar putea spune „luna viitoare, cel mai devreme". Pentru fiecare, „cat mai curand posibil" are o alta semnificatie, ceea ce poate conduce la o stare conflictuala. Dezavantajele metacomunicarii sunt evidentiate de traseul deteriorarii relatiei de comunicare dintre cei doi protagonisti (exista patru etape care au acest rezultat, proces denumit formula K): (1) cei doi protagonisti silesc un contract care contine o parte implicita (aceasta poate deveni o zona pasibila de eroare); (2) comiterea erorii (clientul primeste alt produs decat cel asteptat - nerespectarea continutului - sau nu il primeste la data sperata - nerespectarea termenului), moment in care clientul se simte inselat fara sa tina cont ca, prin metacomunicare, a fost coresponsabil de aceasta eroare; (3) dubla devalorizare (clientul se va intalni cu furnizorul si ii va exprima nemultumirea sa, iar furnizorul va reactiona similar fata de client); (4) beneficiul negativ (fiecare protagonist nutreste in el un sentiment negativ, deoarece simte ca are si el o parte de responsabilitate fata de problema in cauza).
De altfel, stim ca metacomunicarea este guvernata de principiile comunitatii de comunicare (asa cum se prezinta ea in etnografia comunicarii); dezltarea conceptului de comunitate, care nu este una a celor care au in comun aceeasi limba, ci a celor care au in comun reguli ce guverneaza derularea si interpretarea schimbului comunicational, poate conduce la diminuarea fenomenului metacomunicational.

Rezumat

1. Tipologia formelor comunicarii poate fi extinsa in functie de folosirea unor criterii variate. Din punct de verdere organizational, putem distinge comunicarea verticala (ascendenta si descendenta) de comunicarea orizontala (laterala si in serie).

2. Comunicarea intrapersonala se refera la ganduri, la sentimente si la modul in care ne vedem pe noi insine; suntem - in aceasta perspectiva - simultan emitatori si receptori ai comunicarii; o forma aparte de comunicare intrapersonala este reprezentata de gandirea pozitiva.

3. Comunicarea verbala se sprijina pe folosirea cuvantului in comunicare. Comunicarea verbala este forma cea mai avansata de comunicare umana, depinzand de o similaritate de limbaj intre emitator si receptor.

4. Paralimbajul reprezinta calitatea vorbirii (include elemente de ritm, ton, folosirea pauzelor etc). Unele cercetari apreciaza ca 39% din intelesul comunicarii depinde de paralimbaj.

5. Comunicarea nonverbala este comunicarea care se petrece in afara limbajului verbalizat ; ea este continua (comunicam nonverbal in orice moment) si include un evantai larg de forme (de la contactul vizual, expresiile fetei, limbajul trupului la imbracaminte si mobilier).

6. Metacomunicarea reprezinta aparitia unor implicatii ale mesajului care nu pot fi direct atribuite intelesului cuvintelor sau modului cum au fost ele spuse ; orice mesaj aflat in campul comunicarii poate fi definit sub latura sa metacomunicationala.


Exercitii si teme de reflectie

1. Se poate efectua o dezbatere avand ca tema: care dintre formele de comunicare (intrapersonala, interpersonala, de grup, organizationala, publica) este mai importanta? Pentru aceasta se va imparti colectivul de cursanti in echipe de 4-6 persoane, fiecare dintre acestea - prin tragere la sorti - aparand una dintre formele comunicarii impotriva celorlalte. La finalul dezbaterii, se vor strange argumentele pro si contra identificate pentru fiecare forma de comunicare si se va alcatui o matrice care sa conduca la conceptualizarea unei imbinari a acestor forme in comunicarea eficienta.

2. Pentru a evidentia si practica ansamblul de dezvoltari propuse de gandirea pozitiva ca forma specifica de comunicare intrapersonala, va propunem spre reflectie un exercitiu apartinand lui Sydney Shore, redactorul ziarului Creativity in action : „Tocmai ai aflat ca esti ruinat, ti-ai pierdut slujba si sotia te-a parasit. Care sunt toate consecintele pozitive care decurg din aceste evenimente?" (apud Simonet, 2000).

3. La comunicarea orala se poate cere colectivului de cursanti sa nu vorbeasca in pauze pe parcursul intregii zile de curs. La finalul acestei zile, se vor pune in discutie sentimentele incercate ca urmare a acestei interdictii.

4. La paralimbaj vom propune un exercitiu adaptat dupa Ken Cooper; pentru a evidentia importanta paralimbajului asupra comunicarii, cititi unor prieteni urmatoarea fraza: „Cate animale din fiecare specie a luat Moise cu el in arca!" (se stie ca acela care a construit arca a fost Noe, si nu Moise, insa se poate observa ca, daca ne folosim de un element de paralimbaj - crestem volumul vocii - atunci cand citim cuvintele subliniate cu italice, prietenii carora le citim textul vor fi inclinati sa raspunda „cate doua din fiecare specie", deoarece le-ati indreptat atentia in aceasta directie, iar daca veti ridica volumul vocii cand veti rosti „Moise", ei va vor corecta spunand ca este vorba de Noe, si nu de Moise, intrucat le-ati indreptat atentia in acest sens.

5. Un alt exercitiu la paralimbaj este intitulat recitarea alfabetului (reprezinta o adaptare dupa Joel si Lois Davitz); acest exercitiu presupune alcatuirea unei liste cu urmatoarele emotii: bucurie, suparare, furie, gelozie/suspiciune, frica, iubire, nervozitate, mandrie, satisfactie, simpatie. Dupa alcatuirea listei se va alege un partener; acesta va inchide ochii, si dumneavoastra va trebui sa recitati sapte litere ale alfabetului (de la A Ia G) folosind factorii paralingvistici (volumul vocii, viteza, pauzele etc.) pentru a transmite aceste emotii. Paralimbajul va ajuta partenerul sa distinga emotiile respective, desi continutul mesajului (cele sapte litere) nu poseda o semnificatie proprie in acest sens.

6. Referitor la legatura dintre comunicarea verbala si cea nonverbala, cursantii isi vor alege cate un partener si vor primi un text de la formator (doua povestioare); ei vor trebui sa-i citeasca prima povestioara partenerului, fara sa aiba nici un fel de reactie nonverbala. Cea de-a doua povestioara va trebui comunicata nonverbal celuilalt - fara sa existe nici un fel de comunicare verbala. Se vor discuta implicatiile pe care le are fiecare dintre cele doua forme ale comunicarii asupra celeilalte.
7. O adaptare pe care am efectuat-o dupa T.K. Gamble si M. Gamble (1993) in ceea ce priveste postura presupune divizarea intregului colectiv de cursanti in grupuri de cate trei persoane, o persoana jucand rolul de fotograf, iar celelalte doua reprezentand modelele. Acestea din urma vor fi dispuse intr-o varietate de relationari in care vor avea anumite posturi. Cadrul didactic/trainerul va cere intregului colectiv de cursanti sa execute aceleasi posturi si, dupa fiecare astfel de „poza", acestia se vor privi incercand sa observe diferentele si asemanarile pe care fotografii le-au inchipuit pentru posturile cerute (spre exemplu, cele de angajator si angajat, vanzator si client, doua persoane implicate intr-o relatie romantica, doi boxeri inainte sa sune gongul de incepere a luptei, seful si secretara si alte posturi lasate la alegerea proprie a formatorului sau a cursantilor). Aceeasi perspectiva este dezvoltata de Brilhart si Galanes (1995) atunci cand intr-un grup in care membrii interactioneaza in mod natural, unul dintre cei doi observatori alesi va striga la un moment dat „ingheata! " si toti cei care participa trebuie sa ramana in pozitia in care se afla, chiar si comunicarea vizuala trebuind sa fie „inghetata" ; celalalt observator va trebui sa comenteze ceea ce vede, apoi discutia se va largi la nivelul intregului grup de participanti.

Incercati un experiment care sa cuprinda spatiul si distanta ca acte nonverbale de comunicare. Asezati-va in scaunul favorit al cuiva din familia dumneavoastra sau stati mai aproape de cei cu care interactionati decat o faceti de obicei. Apoi relatati in cuprinsul unei pagini reactiile pe care le-au avut ceilalti si ce sentimente ati incercat Ia randul dumneavoastra, incercati sa convingeti pe cativa membri ai grupului dumneavoastra de discutie sa incerce acelasi experiment si apoi discutati rezultatele obtinute, intr-o sedinta de grup. La final, puteti incerca un exercitiu de reflectie care sa va ajute in insusirea corecta a deprinderilor de a comunica eficient cu ajutorul tuturor formelor comunicarii. Pentru aceasta, va veti gandi ca trebuie sa participati la o intalnire oficiala (imaginati-va o situatie posibila si incercati sa va ganditi la ea ca Ia o situatie concreta) si tocmai va aflati in fata usii. Cu ce sunteti imbracat? Ce reactie trezeste la ceilalti venirea dumneavoastra? Cum folositi mersul prin incapere si limbajul trupului? Cand va aflati in fata unei persoane cunoscute, cum va adresati acesteia, cum deschideti si mentineti discutia ? Daca sunteti prezentat unei persoane necunoscute, cum comunicati cu aceasta? etc. Acum incearcati sa
Iva vedeti prin ochii celui cu care discutati: ce parere v-ar face persoana dumneavoastra ? Luati in calcul astfel de intrebari din cand in cand si incercati sa schimbati, de fiecare data, ceva in modul dumneavoastra de a comunica. Folositi aceste idei in viata de zi cu zi.



Scenariu: Conferinta

Intr-o dimineata, profesorul universitar Georgescu, s-a trezit un pic altfel; s-a uitat la garderoba cu costumele ce reprezentasera o viata intreaga „uniforma" sa si a decis ca ar fi interesant sa schimbe ceva in ceea ce-l priveste. Pe masura ce il prindea ideea a decis sa schimbe totul; a cautat, astfel, o tinuta mai tinereasca, sj-a pus o pereche de blue jeans pe care nu-i mai incercase din tinerete si o camasa cu foarte multe carouri. Aceasta a fost tinuta in care s-a prezentat la conferinta pe care trebuia sa o tina la orele 10.00 in Aula Magna a Universitatii. Publicul era. la randul sau, foarte pestrit imbracat, dar venisera sa asculte si nu sa prezinte o conferinta. Iata de ce, atunci cand profesorul a urcat la tribuna, in sala s-a starnit o usoara rumoare. Profesorul s-a intrebat, nu fara o oarecare anxietate, daca nu a exagerat cedand acelui impuls de moment, si gandindu-se la acest lucru s-a balbait de cateva ori si a facut anumite pauze mai lungi decat era necesar, negasind cuvantul dorit. O stare de nerzitate l-a cuprins atunci; totusi, experienta anilor indelungati la catedra l-a facut sa-si regaseasca tonul si ritmul, si sa tina, pana la urma, o conferinta interesanta (chiar daca a incrucisat bratele, fata i s-a crispat si a reactionat cam dur fata de cineva din auditoriu care soptise ceva colegului de scaun). Datorita acestui lucru, nu a inteles de ce rumoarea din sala a continuat sa creasca.
Intrebari

1. Care au fost principalele cauze care au condus la deteriorarea climatului conferintei?
2. Ce l-ati sfatui pe profesorul Georgescu sa nu faca dintre toate actiunile sale din acea zi? Dar daca totusi acesta ar insista sa faca lucrul pe care dumneaastra il sesizati ca fiind gresit, prin ce strategii ar fi trebuit el sa indrepte situatia atunci cand reactia negativa a salii a aparut ?

Scenariu: Gatekeeper-ul

Directorul unei organizatii cu peste 100 de angajati a observat intr-o buna zi ca nu ii mai ramane suficient timp pentru a-si termina propriile lucrari deoarece angajatii sai veneau la el cu tot felul de probleme minore, cu geri si nemultumiri care-i consumau energia si timpul. Gandindu-se cum sa rezolve aceasta problema, el a dat ordin secretarei sale: „Nu mai intra nimeni aici, cine vrea si cine nu vrea", si ca atare i-a spus sa fie mai atenta daca cei care vin merita ori nu sa fie introdusi la el (sugerandu-i implicit sa faca ea o prima selectie si sa-i trimita doar pe cei care au probleme ce necesita intr-adevar competenta sa). investita cu aceasta putere, secretara respectiva a inceput, in scurt timp, sa-si afiseze superioritatea fata de restul angajatilor; mai mult decat atat, a inceput chiar sa ii introduca la director preferential pe aceia dintre angajati care ii aduceau „mici atentii". Cu toate acestea, directorul era multumit, deoarece timpul sau crescuse simtitor si putea sa se concentreze pe lucrarile pe care le avea de facut.Intr-o zi insa, o echipa din organizatia patronata de respectivul director s-a confruntat cu anumite probleme, nu a stiut cum sa aplice anumite proceduri, compania pierzand contracte si clienti importanti (fiind obligata si la plata unor daune substantiale). Conducerea de la centru trimise in teritoriu o echipa de control care, analizand situatia, a considerat ca directorul era si el de vina si l-a destituit.
Intrebari

1. Care este rolul secretarei (care indeplineste o functie de gatekeeper) in acest caz si ce rol indeplineste o astfel de persoana in organizatie ?
2. Cand a gresit directorul ? Era posibil ca si in lipsa ordinului dat de catre manager, secretara sa
fi actionat in acelasi mod ?
3. Sugerati un set de strategii concrete privind dezltarea comunicarii organizationale.

Scenariu: Sala de clasa

Ioana este o tanara profesoara care a fost mutata diriginta la o clasa a Vll-a (fosta diriginta s-a hotarat sa ia o clasa a V-a, in momentul in care Ioana a venit in scoala). Clasa a Vll-a D nu are un renume prea bun in scoala, lucru pe care Ioana l-a observat din primele momente cand a intrat in clasa: bancile erau murdare si mazgalite cu tot felul de inscriptii, peretii clasei nevaruiti de mult si cu pete, elevii ostili unii fata de altii si fata de profesor. Dupa doua saptamani, in care situatia in acea clasa nu s-a ameliorat deloc, Ioana a citit intr-o duminica o sectiune despre limbajul trupului si a inteles rolul ambientului in comunicarea nonverbala. Ea le-a propus elevilor ei un joc de comunicare prin care a descoperit ce pasiuni ii anima pe acestia. Astfel, a aflat ca elevul M. are talent la desen (exerseaza dupa ore cu grafitti pe zidurile unei case abandonate) si l-a intrebat daca nu ar vrea sa „decoreze" bancile colegilor sai. M. a fost incantat de idee si s-a apucat sa picteze fiecare banca cu imagini pe care locatarii bancilor i-au cerut sa Ie realizeze (Ioana stia ca ar putea fi admonestata de catre directorul scolii, dar s-a hotarat sa riste). Apoi, a aflat ca unii baieti erau suporteri infocati ai unei echipe de fotbal si le-a propus ca in coltul clasei pe care il ocupau sa aduca diferite insemne ale echipei si o minge pe care s-o agate de un cui batut in perete. Catorva fete care scriau poezii le-a propus sa le noteze pe o foaie de flip-chart pe care a agatat-o, de asemenea, pe perete. A incercat sa foloseasca pasiunile fiecaruia. A observat ca, nu dupa mult timp, elevii au inceput sa fie mai degajati si chiar sa vina cu mai multa placere la scoala.
Intrebari

1. Ce credeti ca a declansat atitudinea pozitiva a elevilor fata de scoala ?
2. Cum puteti aplica comunicarea nonverbala in jurul dumneaastra, acolo unde traiti si lucrati ? Construiti cat mai multe idei concrete si puneti-Ie in practica chiar de maine.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu