Tineretea - particularitati fiziologice ale tineretii



Este varsta dintre 18(19)-23(24) ani din punct de vedere fiziologic si pana la 28(30) ani din punct de vedere spiritual. Desigur, din punct de vedere spiritual „poti fi tanar toata viata". (Paul Natorp - filosof, logician si pedagog german, 1854-l924). Este prima varsta adulta, varsta invatamantului postliceal, a invatamantului universitar si a activitatii social-utile.

Particularitati fiziologice ale tineretii



Este etapa de varsta in care sub raport fizic se definitiveaza si se perfectioneaza calitativ componentele tuturor sistemelor organismului, si mai ales ale creierului.
in jurul varstei de 20(21) ani se realizeaza echilibrul dezvoltarii dintre baieti si fete.
Sporesc fortele fizice si mai ales „fortele" creierului, baza naturala a unei activitati fizice si spirituale mai valoroase si mai eficiente.
Fiind etapa de definitivare si perfectionare fizica sunt inca necesare si preocuparile pentru o alimentatie corespunzatoare, pentru un regim de viata si activitate echilibrat, rational, fara suprasolicitari si excese de orice fel.
Este necesara constientizarea individuala pentru respectarea unor masuri igienico-sanitare privind organismul in ansamblu, imbracamintea, viata de acasa (camin sau gazda), relatiile sexuale etc.
Si tinerii trebuie sa se preocupe de a-si asigura un numar de 7-8 ore de somn, evitand transformarea noptii in zi, in conditiile in care activitatea de baza (invatatura sau activitatea sociala) se desfasoara ziua.
Si tinerii au nevoie de „odihna activa", in situatiile in care activitatea lor determina un grad mare de oboseala. Astfel, scurtele plimbari in aer liber, privirea indreptata spre un spatiu verde, citirea unei carti, vizionarea unui film, 1/2-l ora de somn dupa activitatea de baza etc. sunt benefice tinerilor.
Este adevarat ca la tinerete nu se simt imediat consecintele suprasolicitarilor, exceselor. Ele lasa insa urme care-si vor face efectul negativ mai tarziu, afectand fortele fizice si psihice, inlaturarea efectelor negative devenind dificila. Suprasolicitarile si excesele scurteaza drumul spre batranete, indeosebi spre batranetea timpurie.

Particularitati psihice si actionale ale tineretii



. Caracterizarea generala a tineretii

Tineretea este atat o etapa de dezvoltare, perfectionare si manifestare multidimensionala, cat si o stare de spirit cu deosebite semnificatii si tendinte valorice, actionale si creative. Este o „varsta de aur", frumoasa, plina de entuziasm, elan si exuberanta; este o varsta in care se manifesta increderea in fortele proprii, in om, in viata; este varsta creativitatii si implinirilor pe plan personal, profesional si social, varsta asumarii responsabilitatilor sociale. Desigur, toate aceste caracteristici valoroase si inca multe altele nu se realizeaza de la sine. ci sunt rezultatul unor eforturi sustinute si responsabile de invatare, de activitate profesionala si sociala.

. Particularitatile psihice si actionale ale tineretii

Este perioada perfectionarii psihice, a stabilirii ecnilibrului functional optim, mecanismele de realizare si reglare a actiunilor si comportamentului dovedind performante superioare. Toate procesele psihice se dezvolta la un inalt nivel de calitate si eficienta, astfel:

a) Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntara si stabila; memoria- este preponderent logica; imaginatia - are evidente calitati realist-stiin-tifice. stabilindu-se un echilibru intre visare si actiune, imaginatia sa specializan-du-se (profesionalizandu-se), devenind astfel: tehnica, economica, pedagogica etc; gandirea este abstracta si logica, specializandu-se (profesionalizandu-se), devenind astfel: tehnica, economica, pedagogica, artistica - dupa caz; se stabileste un echilibru functional intre latura critica si latura constructiv-realista a gandirii; procesele cognitive dezvoltate ofera valoroase posibilitati de autoinstruc-tie, de autocontrol si autoevaluare, de autoreglaj (feedback).

b) Procesele afective se caracterizeaza printr-o imbinare armonioasa dintre simtirile si trairile sufletesti cu actele rationale, logice, fiind conditionate social. Este varsta la care se manifesta sentimente superioare ca: dragostea de profesie, dragostea de patrie etc. Sentimentul iubirii, fara a parasi notele de romantism, capata semnificatii superioare devenind baza a casatoriei si intemeierii familiei.

c) Motivatia si motivele sunt tot mai mult legate de mobiluri interioare superioare - dragostea de adevar, spiritul de dreptate, dorinta de afirmare prin realizari si creatie etc; desigur, si tanarul apreciaza si este stimulat de mobilurile exterioare - recompensele morale si materiale (financiare). De retinut adevarul ca oricine este stimulat si de mobilurile exterioare, atat ca o necesitate a recunoasterii rezultatelor activitatii, dar si ca un factor al satisfacerii unor trebuinte fiziologice, materiale si spirituale.

d) Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile si convingerile) si se stabileste un echilibru intre dorinte si aspiratii. Idealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al perfectionarii personalitatii, cit si al devenirii profesionale si cetatenesti. Idealurile sunt realiste, bazandu-se pe cunoasterea posibilitatilor personale, cat si a celor oferite de societate. Pentru tineri nu devine motiv sau ideal nici un model fara acoperire.

e) Dezvoltarea calitativa multidimensionala a personalitatii tanarului determina o serie de trasaturi, specifice varstei, asa cum sunt: spiritul critic intransigcnt fata de ceea ce este neinteligibil, in neconcordanta cu adevarul si eticul; acest spirit critic intransigent este determinat de capacitati superioare de intelegere si discernamant, de puritatea si lipsa de poluare sociala si morala ale tinerilor, ceea ce-i determina sa nu fie de acord cu ceea ce este neadevarat, incorect, poluat, etc; spiritul de afirmare si dorinta de a fi respectat si de a fi luat in seama se imbina cu spiritul de independenta, de initiativa constructiv-realista si de creatie. in acest context, tineretea se manifesta prin: capacitati de auto-instructie, de autocontrol si autoevaluare, de autoreglaj (feedback); responsabilitate personala; relatii democratice de exigenta, cooperare, intelegere, respect si ajutor reciproc; capacitatea de autoconducere si altele.


f) Este varsta responsabilitatilor sociale. In aceasta perioada se realizeaza in mare masura casatoria, alcatuirea familiei si cresterea, si educarea propriilor copii. Este varsta activitatii si creatiei profesionale, si a indeplinirii unor functii manageriale in cadrul profesiei. Este varsta propice indeplinirii unor responsabilitati sociale, politice, de stat etc.

g) Daca marea majoritate a tinerilor este caracterizata de particularitati pozitive, cu parere de rau se constata ca, datorita unor carente socioeduca-tionale, exista si tineri care manifesta trasaturi si fapte negative ca: au tomul
tumirea, inactivismul, lipsa idealurilor, blazarea etc, precum si bravarea, dorinta de aventura, parazitismul si chiar delincventa, dusa pana la infractiuni grave -furturi, violuri, agresiuni, crime etc. Desi s-ar putea spune ca in anumite limite comportamentele negative ale unor tineri, ca de altfel si ale unor preadolescenti si adolescenti sunt firesti varstei lor sau ca ele au o baza naturala ereditara ori ca sunt „rezultatul" unor carente educationale, trebuie sustinut raspicat si constientizat ca ele sunt defavorabile dezvoltarii si manifestarii personalitatii si profesionalitatii tinerei generatii in formare si ca vor avea consecinte negative in viata sociala, daca nu sunt diminuate si eradicate. Desigur, cel mai bine este ca familia, scoala si societatea sa previna asemenea cazuri negative. in situatia aparitiei la tineri a unor asemenea comportamente negative, societatea are datoria morala primordiala de a interveni, cu mijloace adecvate, incercand sa-i aduca pe drumul cel bun, iar in cazurile extreme de nereusita educationala, sa ia masurile coercitive in spiritul legilor si al educatiei umaniste pentru a feri societatea de consecintele grave ale faptelor lor.

h) Revenind la trasaturile pozitive ale tineretii, trasaturi ce caracterizeaza marea majoritate a tinerilor, putem concluziona asupra tineretii urmatoarele: ea evidentiaza trecerea individului la forma definitorie pentru omul adult, aceea de subiect al activitatii social-utile, ceea ce-i confera un rol si un statut superior in ansamblul valorilor, activitatilor si relatiilor sociale, comparativ cu cele ale etapelor de varsta anterioare; prin integrarea in activitatea social-utila, conform profesiei dobandite, tanarul se defineste si se manifesta ca o personalitate plenara, ca un cetatean cu raspunderi si drepturi cetatenesti depline in viata sociala; antrenarea intr-o masura importanta a tinerilor cu o pregatire profesionala elevata in activitatile de conducere profesionale, ca si in conducerea treburilor publice, alaturi de oamenii maturi si varstnici, constituie o necesitate obiectiva a democratiei, a eficientei si a progresului social contemporan. Sa avem incredere in tineri, acordandu-le cele mai importante responsabilitati profesionale si sociale.

Este cu lotul neplacut, imoral, necivilizat si antisocial sa se blameze in bloc, atat generatia anterioara devenita „varstnica", cat .si generatia tanara actuala. Generatia tanara actuala trebuie sa ia in considerare faptul ca generatia anterioara (acum „varstnica") a avut, fara retineri, si realizari care au asigurai existenta si evolutia sociala si de care beneficiaza generatia tanara actuala. Generatia anterioara (acum „varstnica") trebuie sa ia si ea in considerare ca generatia tanara actuala se deosebeste de tineretea ce a avut-o ea, si ca aceasta noua generatie arc si alte caracteristici determinante de conditiile unei societ?ti noi, ce n-a existat in trecut, decat doar cu putine elemente, societatea informationala, a cunoasterii, a drepturilor omului si a democratiei. De asemenea, generatia anterioara trebuie sa considere, fara rezerve, ca pe generatia tanara actuala se bazeaza viitorul societatii, speram noi, mai bun, mai prosper. In acelasi timp, generatia tanara, ca si cele din toate timpurile, este necesar sa accepte si sa inteleaga ca tineretea are limite de durata, ca nu este vesnica. O exceptie se poate sustine si anume, ca „tineretea spirituala" are durata mult mai mare in existenta umana, ea poate fi prezenta, poate cu unele limite, aproape toata viata omului, ca fiinta individuala. Se poate sustine ca tocmai aceasta „tinerete spirituala" reprezinta forta si liantul intelegerii si cooperarii dintre generatia varstnica si generatia tanara, prevenindu-se si inlalurandtt-se contradictiile antagoniste sociale si inlerumane.

Ridicarea calitatii comportamentului tinerilor necesita indeplinirea unor conditii adecvate, printre care se pot mentiona:

- imbunatatirea actului de comunicare si cooperare intre factorii educativi si tinerii insisi, intre tineri si varstnici;
- antrenarea tinerilor ca subiecti ai formarii si comportamentului lor, ca parteneri si responsabili ai vietii lor, a vietii sociale;
- inlaturarea cauzelor sociale care duc la un comportament deviant, cum ar fi saracia, lipsa locurilor de munca s.a.;
- considerarea tinerilor nu doar ca o forta a viitorului societatii, ci si ca o forta a prezentului, integrand alaturi de cei varstnici pe tinerii valorosi chiar in actele de conducere ale diverselor domenii sociale, caci numai astfel se va imbina vigoarea, curajul, cinstea, faptele si creativitatea, cu experienta pozitiva a celor varstnici. in acest context, trebuie inteles si acceptat fenomenul de schimbare treptata a celor varstnici cu cei tineri, pe fundalul unei intelegeri si cooperarii adecvate intre tineri si cei varstnici si ca o conditie a succesului, caci asa cum remarca poetul grec Euripide (480-406 i.Hr.): „Puterea celor tineri sta in fapta, a celor varstnici in chibzuinta". imbinate, ele duc la succes, la progres sociouman.


Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu