Asemanari si deosebiri - "Lacustra" de George Bacovia si "Acuarela" de Ion Minulescu referat






Simbolismul, curent literar manifestat in literatura romana la inceputul secolului al XX-lea, a impus procedeul corespondentei dintre elementele din natura si cuvant prin utilizarea simbolului, a sugestiei si a aluziei. Poezia simbolista exprima starile interioare ale eului liric, manifestarile exterioare sugerand trairi'puternice, de cele mai multe ori deprimante: tristetea, angoasa, oboseala psihica, spaima, degradarea sufleteasca etc. George Bacovia si Ion Minulescu sunt poeti simbolisti atat prin vocatia sugestiei, cat si prin sensibilitatea cu care transfera trasaturi ale elementelor din lumea exterioara in perceptii interioare ale sinelui liric.
Poezia "Lacustra" de George Bacovia face parte din volumul de debut, "Plumb", aparut in 1916 si este emblematica pentru atmosfera dezolanta specifica liricii simboliste, exprimand prin simboluri si sugestii trairile si starile sufletesti ale eului liric: tristetea, spleenul (dezgust fata de orice-n.n.), angoasa, oboseala psihica, disperarea, apasarea sufleteasca, nevroza, spaima, .degradarea psihica, dezolarea. Poezia "Acuarela" de Ion Minulescu (1881-l944), dedicata sotiei sale, Claudia Millian, a fost publicata in revista "Viata romaneasca", in 1920, apoi cuprinsa in ciclul "Strofe pentru faptele diverse", din 1930. Poet, prozator si dramaturg, el a fost un statornic simpatizant al ideilor simboliste, cu o nota mai luminoasa, sub care se simte, totusi, o unda de nostalgie.
In ambele poezii (asemanare), imaginarul poetic transureaza realitatea concreta prin corespondenta elementelor din natura, ale caror caracteristici rezoneaza in stari interioare lirice, viziune artistica specific simbolista prin functia expresiva si estetica a simbolurilor, fonemelor si culorilor.
Ceea ce deosebeste, in primul rand, cele doua poezii este faptul ca poezia lui Bacovia este o arta poetica in care lirismul subiectiv se defineste prin marci lexico-gramaticale reprezentate de verbe si pronume la persoana I singular: "aud", "sunt singur", "dorm", "mi se pare", "n-am tras", "ma gasesc", "simt", "ma", ceea ce atesta prezenta eului liric. in poezia lui Minulescu, se manifesta lirismul obiectiv ilustrat de marcile lexico-gramaticale, concretizate prin verbe si pronume la persoana a IH-a: "ploua", "merg", "se indoaie", "coboara".
Prin structura, poezia "Lacustra" difera de "Acuarela" prin organizarea strofica, intrucat are patru catrene dispuse intr-o simetrie perfecta, iar in cealalta exista doua secvente poetice inegale, iar versurile au masura variabila.
O asemanare simbolista o constituie faptul ca discursul liric este construit pe doua uri suprapuse: unul exterior, al lumii materiale si al naturii, si ul interior, al vietii psihologice, al trairilor dezolante resimtite in profunzimea sufletului unui artist care nu se poate adapta realitatii ostile. Tema celor doua discurs.un lirice sugereaza conceptia poetilor despre conditia nefericita a artistului intr-o lume supusa pericolului degradarii morale si materiale, prin simbolul apei, ca element de dezagregare a materiei.
Simbolul "lacustra" are drept corespondent in natura o locuinta temporara si nesigura, construita pe apa, sustinuta de patru piloni si supusa iminentei prabusiri, ceea ce sugereaza faptul ca eul poetic, expus pericolelor, se autoizoleaza provizoriu, devenind un insingurat in societatea de care fuge. Simbolul "Acuarela" sugereaza loul citadin pictat cu vopseaua solida care se dizolva cu apa si care se foloseste ca tehnica picturala, imagine dezolanta a societatii lipsite de culoare, de contur, care se degradeaza sub actiunea apei, eul liric simtind umezeala interioara si disperarea neputintei de a stopa ploaia obsesiva.
Similitudini reflecta si inceputurile celor doua creatii lirice. Incipitul poeziei bacoviene exprima simbolic ideea de atemporalitate existentiala ca stare de permanenta sacaitoare a eului liric, "De-atatea nopti". Prin prezentul gnomic (care exprima actiunea fara a o raporta la un anumit timp, prezent atemporal-n.n.) -"aud"-, eul liric percepe direct ploaia distrugatoare de materie, iar efectele auditive sunt apocaliptice: "Aud materia gand". Plansul cosmic al naturii potenteaza motil solitudinii, ilustrat printr-o stare de autoizolare a eului liric, sintagma "sunt singur" simbolizand o existenta solitara asemanatoare cu imaginea locuintelor lacustre. Incipitul creatiei "Acuarela" se distinge prin elementul de recurenta,versul-laitmotiv "in orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana", si "picteaza" peisajul citadin ale carui componente, "orasenii" si "trotuarele", se afla sub actiunea distrugatoare a apei.
Imaginea lumii este perceputa diferit de catre cei doi poeti, tonului grav, macabru bacovian opunandu-i-se ironia zeflemisitoare a lui Minulescu. Orasul de provincie se particularizeaza printr-o unica si esentiala caracteristica, aceea ca ploua ritmic, "de trei ori pe saptamana", sugerand reguli fixe carora trebuie sa li se supuna locuitorii. Statutul oraseanului este definit prin viata monotona, obositoare prin rutina si simbolizata de ploaia, a carei frecventa regulata, "de trei ori", este pusa in relatie directa cu decisil interval temporal, "saptamana", care masoara existenta umana. O nota solara, insa si usor persiflanta, este imaginea vizuala si motorie a orasenilor care merg "tinandu-se de mana", sugerand o apropiere afectiva intre oameni, care incearca sa traiasca emotia iubirii, straduindu-se sa ignore umezeala, adica disconfortul extenuant al vietii cotidiene/ saptamanale.
Degradarea iminenta a vietii sub influenta apei se exercita asupra obiectelor personificate-"vechile umbrele, ce suspina/ Si se-ndoaie,/ Umede de-atata ploaie"- dar mai ales sugereaza viata anosta a oamenilor, cauzata de mecanicismul existentei, care i-a transformat in roboti:"Par papusi automate, date jos din galantare".
Strofele urmatoare ale poeziei "Lacustra" exceleaza prin simboluri psihologice exprimate prin verbe ce sugereaza incertitudinea, nesiguranta, spaima de dezagregare a materiei sub actiunea distrugatoare a apei: "parca dorm", "tresar", "mi se pare", iar scandurile ude sugereaza nevroza ca efect al pericolului de degradare spirituala iminenta. Panica si spaima provocate de izbitura brutala si neasteptata a valului, "in spate ma izbeste-un val", sunt amplificate pana la disperarea eului liric din pricina solitudinii ce se simte amenintata de un eventual pericol: "Tresar prin somn si mi se pare/ Ca n-am tras podul de la mal." Somnul bacovian este amplificat prin epitetul "scanduri ude" pana la cosmar, spaima existentiala fiind reluata si in ultima strofa: "Tot tresarind, tot asteptand". Starea de neliniste, de angoasa si spleen a eului liric se amplifica prin dimensiunile majore ale istoriei, ca unic reper al existentei umane, "Un gol istoric se intinde". Lumea dispare, devine hau, neant, infinit, totul se destrama, singura certitudine, "simt", fiind prabusirea, dezagregarea iminenta a Universului sub actiunea dezintegratoare a apei: "Si simt cum de atata ploaie/ Pilotii grei se prabusesc."

Aceeasi cumplita obsesie a apei ce sugereaza spaima de dezagregare se manifesta si in secventa a doua a poeziei "Acuarela", prin reiterarea laitmotilui din prima strofa, versul obsesiv "in orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana". Prin metafora "Cadenta picaturilor de ploaie" eul liric sugereaza monotonia chinuitoare a vietii cotidiene, care se deruleaza plictisitor: "Numarand/ in gand". Ploaia acopera orasul, picaturile enervante cad ritmic "din umbrele,/ Din burlane/ Si din cer", creand o atmosfera apasatoare, care diminueaza energia Vitala, anuleaza idealurile, deoarece ploaia are efectele medicamentoase ale "uriui ser/ Datator de viata lenta,/ Monotona,/ Inutila/ Si absenta". Ultimul epitet al vietii, "absent" sugereaza faptul ca "orasenii" incearca sa nu mai perceapa concretetea obositoare a traiului zilnic, degradat, apasator, enervant, considerandu-l "absent".




Finalul asemanator al celor doua poezii argumenteaza incadrarea lor in simbolismul romanesc. in finalul poeziei "L.acustra", Bacovia reia prima strofa schimband numai versul al doilea, "Tot tresarind, tot asteptand", pentru a sugera concluziv atemporalitatea, vesnicia si eternizarea starii de coplesitoare dezolare, de disperare apoteotica din cauza permanentelor pericole ce pandesc continuu existenta spirituala a lumii. Finalul poeziei minulesciene reia versul refren "in orasu-ri care ploua de trei ori pe saptamana" ca pe o concluzie a loului deprimant al orasului de provincie supus dezintegrarii.
Spre deosebire de poezia bacoviana, finalul creatiei "Acuarela" este usor persiflant, atentia se focalizeaza asupra unei perechi in varsta, "Un batran si o batrana", care, dupa o viata traita impreuna, "tinandu-se de mana", si intr-un spatiu obositor, tern si umed, s-au degradat psihic, semanand cu "doua jucarii stricate". Imaginea hazlie a perechii varstnice care se misca parodic, da poeziei o nuanta de vitalitate si voiosie, tipica pentru lirismul minulescian, dar mai rar intalnita la alti simbolisti.
Asadar, principala asemanare a celor doua poezii simboliste se evidentiaza prin motil apei, simbol al dezintegrarii materiei, al degradarii psihice, perceptie cu totul diferita de semnificatia pe care o are la Mihai Eminescu, unde izvoarele, lacul sunt datatoare de viata. in poezia simbolista, apa actioneaza incet, 4ar sigur, dezagregand spiritualitatea creatoare, printr-o serie de simboluri din acelasi camp semantic: ploaia, malul, valul, scandurile ude, picaturile, umbrelele, burlanele, umede, ser.
Expresivitatea simbolista asemanatoare este sustinuta muzicalitatea versurilor, realizata prin verbele, care se afla la prezentul gnomic (care exprima actiunea fara a o raporta la un anumit timp, prezent atemporal-n.n.), "aud", "sunt", "ma duce", "dorm", "ma izbeste", "tresar", "mi se pare", "se intinde", "ma gasesc", "simt", "se prabusesc" "ploua", "merg", "suspina", "se-ndoaie", "rasuna", "coboara" si simbolizeaza eternizarea starii de dezagregare, moartea lenta, sfarsitul implacabil. Gerunziul verbelor auditive, "plouand", gand", "tinandu-se", "numarand" sugereaza tristetea profunda, disperarea si starea de nevroza perpetua, care constituie esenta simtirii poetice. in ambele poezii, natura e stare de spirit si sugereaza, prin ploaia enervanta, un disconfort psihic al sufletului aflat in pericol de dezagregare: "ploaie", "ploua", "plouand".In poezia "Lacustra", sugestia si ambiguitatea sunt ilustrate prin tonul elegiac, ce reiese din starile de disperare, spaima, nevroza, solitudine ale poetului. Rima este data de cuvinte cu sonoritate surda, "plouand", "gand", "gand", de cuvintele-simbol din campul semantic al apei, ce actioneaza ca principiu cosmic de dezintegrare: "lacustra", "plouand", "gand", "ploaie", "ude", "val", "mal".
Ambiguitatea poeziei "Acuarela" se distinge prin simbolul titlului, care poate semnifica, pe de o parte, substanta cu care se picteaza starea psihica supusa "dizolvarii" cu apa, iar pe de alta parte loul pictat al orasului anonim de provincie, in care monotonia existentiala este provocata de ploaie. Sugestia este ilustrata prin urile de stil (tropi) care compun un lou unic prin sugestia vietii monotone intr-un oras de provincie, realizata prin imbinarea imaginilor vizuale si motorii -"Orasenii, pe trotuare,/ Merg tinandu-se de mana"; "Un batran si o batrana/ Doua jucarii stricate/ Merg tinandu-se de mana"- cu cele auditive -"Nu rasuna pe trotuare/ Decat pasii celor care merg tinandu-se de mana"; "Cadenta picaturilor de ploaie". Specific minulesciana este prezenta cifrei fatidice trei, care revine obsedant sl sugereaza raul fatal pus pe seama furiei divine, care eaza asupra sufletului omenesc, simbolizand stari interioare depresive.
Din punct de vedere prozodic, cele doua poezii se deosebesc incontesil. Creatia minulesciana are o rima mixta sau variata (imbinarea versurilor rimate diferit), pe cand in poezia lui Bacovia inprima si ultima strofa este monorima, iar in strofele a doua si a treia rimeaza numai versurile 2 cu 4, versurile 1 si 3 au rima alba. in "Acuarela", masura versurilor este variabila, de 2-l6 silabe, iar in "Lacustra, masura versului este de 8 silabe.
Cu toate acestea, simbolisti prin vocatie, George Bacovia si Ion Minulescu apeleaza in poezie la principalele caracteristici ale curentului: simbolul, versul liber, sugestia, muzicalitatea si corespondentele, dar ii deosebeste in mod cert modalitatea lirica a constructiei. Bacovia compune in intreaga sa lirica o "atmosfera de coplesitoare dezolare, de toamne reci, cu ploi putrede, o atmosfera de plumb, in care pluteste obsesia mortii si a neantului, o descompunere a fiintei organice." (Eugen Lovinescu). Poezia lui Minulescu aduce o inovatie inedita, o volubilitate evidenta, creatiile poetice fiind adevarate miniaturi dramatice, cu personaje-actori care evolueaza pe scena vietii, ca intr-o comedie. Dominanta in poezia minulesciana este sugestia muzicala si grafia inedita a versurilor, modalitate simbolista care sparge tiparele traditionale. in aceeasi directie se inscriu refrenele, cadentele, aliteratia, rima si ritmul, toate conferind originalitate declamatorie poeziilor, pe care, de altfel, ii placea sa le citeasca pe scena, ori de cate ori avea ocazia, aparand "infasurat in marile lui saluri colorate" (T.Vianu), ramanand de neuitat in memoria celor care l-au cunoscut.
"Daca Bacovia se pune in scena pentru a se exprima, Ion Minulescu joaca teatru pentru a se disimula. La el estetismul caracteristic simbolistilor apare asa de evident incat nu mai trebuie dovedit. Toata poezia minulesciana consta in ceremonialul pe care-l propune, in afectare si grandilocventa, in bufoneria pura. Ea este cel dintai exemplu de poezie a poeziei din literatura romana. Valoarea vine nu din «sinceritatea» limbajului, ci din disproportia pe care poetul o cultiva intre ceea ce are de spus si felul in care spune". (Nicolae Manolescu)In concluzie, principala asemanare a celor doua poezii se evidentiaza prin motil apei, simbol al dezintegrarii materiei, al degradarii psihice, ca principala tema reflectata in simbolismul romanesc, deosebindu-se numai prin particularitatile stilistice ale fiecaruia dintre cei doi poeti.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani