Bate si ti se va deschide (rezumat) — roman de Mihai Sin referat






BATE SI TI SE VA DESCHIDE —Roman de Mihai Sin. A aparut la Editura Cartea Romaneasca in 1978.

Romanul e construit pe durata restrinsa a unei singure zile din viata lui Octavian Steflea. Trezit, inlr-o dimineata friguroasa de noiembrie la ora cinci, dupa o noapte agitata, Octavian se pregateste de o calatorie (.sapte ore de mers cu autobuzul) spre oraselul sau natal, dornic sa-l ajute, intr-o chestiune de familie, pe paruitele sau spiritual, doctorul Simedrea.

Calatoria, inregistrata intr-un ritm narativ lent, ce, intr-o cronologie a minutului, retine fiecare miscare exterioara sau launtrica a personajului, este saraca in evenimente, mizind, in schimb, pe valorificarea faptului marunt, banal; ea prilejuieste, de asemenea, incursiuni analitice in e impui social. Fiind „in mers", personajul arc sansa sa intersecteze realitatea cotidiana in mai multe puncte ale sale, sa observe miscarea strazii ori sa studieze figuri. Totusi, lui Octavian Steflea, calator de ocazie, iar nu prin vocatie, ii lipseste bucuria de a vedea lumea; privirea sa este, mai degraba, una moralizatoare, el se uita in preajma cu iritare civica ori cu curiozitate posaca: „Ar trebui sa existe intotdeauna mai multa intelegere a dificultatilor, un mai pronuntat sentiment civic. Mai mulla responsabilitate si mai putina pripeala. Putea spune in modul cel mai serios ca el se numara printre cetatenii care judeca lucrurile si cauta rabdatori explicatii, motivatii chiar, atunci eind se ivesc nedumeriri."

Cetatean onest, Octavian Steflea va gasi mai peste tot motive de nemultumire ce vor rezona, in forul sau interior, sub fonna unor expuneri gazetaresc indignate: problema soferilor I.T.B., cea a navetistilor dezradacinati, chestiunea portului national ori cea a falsilor cersetori.

Daca problemele de interes obstesc esueaza, cel mai adesea, intr-un verbiaj de ziar local, personajul are un ochi mai ager si, Iara indoiala, un auz fin atunci cind isi indreapta atentia spre figurile celor din jur, individualizindu-le. Desi reprezentative pentru o psihologie comuna, a frustratilor ce isi cauta compensatii in diverse forme de orgoliu („Orgoliul nemasurat, blestematul de orgoliu, ambitiile"), personajele din vecinatatea lui Octavian (inventariate de acesta) au independenta si consistenta narativa, chiar daca, uneori, sint construite din citeva replici. Soferul Cucinscbi Iovu este un dictator in miniatura, avind puteri discretionare in autobuzul pe care il numeste, cu trufie, „institutia mea"; Ionica, tovarasul de scaun al lui Octavian, un credincios tolerat de calugari pe linga manastirea de la Miercurea, se viseaza viitorul ei staret; femeia parasita de barbat are marunta satisfactie de a-si fi umilit, la inmormintarea acestuia, rivala mai tinara si mai frumoasa; un doctor pensionar isi exprima regretul de a nu fi apartinut clasei muncitoare; o tinara vinzatoare dintr-un magazin comunal arc reverii bovarice urma-rindu-i cu privirea pe calatorii in tranzit etc. Cind nu priveste injur, Octavian Steflea se lasa prada introspectiei sau rememorarilor. Prin structura interioara, personajul face parte din clasa inadaptatilor (avind certe afinitati cu eroii lui Augustin Buzura), pe care o tradeaza, insa, partial, prin efortul de a-si depasi incertitudinile si anxietatea, tentind sa-si construiasca o viata echilibrata, normala: „Asta sint, un om normal, un oarecare, nu fac parte, cu certitudine, din categoria celor deosebiti, capabili sa bulverseze, prin obsesiile si cautarile lor, norme unanim acceptate." in numele normalitatii, personajul renunta la pictura, ce parea sa fie vocatia sa de exceptie (cei din jur nu pregeta sa-l considere „pictor de geniu").

In planul retrospectiei, personajul evoca un moment de criza al existentei sale: despartirea de Natalia, femeia alaturi de care sperase ca poate realiza „cuplul perfect". De aici, amintirea se indreapta spre doctorul Simedrea, proteclorul sau in momente de cumpana; pe linga biografia medicului, memoria retine o seara petrecuta in casa acestuia dupa traumatizanta despartire de mai ea iubire a vietii. Sint aduse la rampa, astfel, discutiile purtate odinioara in salonul ce aduna „intelighen|ia" oraselului de provincie; dialogul pe teme inalte (fericirea, singuratatea, istoria etc.) este schematic si artificios, iar in momentul in care unul dintre interlocutori atinge problema cetateneasca a doctorilor care iau mita de la bolnavi, el risca sa devina neverosimil.





Din matca protectoare a amintirilor, personajul revine intr-o realitate trecuta din registrul banalitatii pitoresti in cel al agresivitatii.

Prins de un control cu pasageri Iara bilet, Cucinschi isi convinge calatorii sa ia vina asupra lor, promitind ca le va restitui banii platiti pe amenda. Cum, Iara scrupule, soferul isi incalca promisiunea, lasind trei tarani Iara bani de judecata, Octavian Steflea se revolta: „Trebuie sa faca ceva, sa intervina, ceea ce se intimpla era de-a dreptul scandalos, si toti oamenii astia taceau, obisnuiti sa rabde." intr-o criza de furie, Cucinschi indeamna victimele aparate de Octavian sa-l arunce din autobuz. Personajul nu mai ajunge, asadar, la destinatia propusa, ci, mai probabil, aruncat intr-un sant la marginea soselei, el va slirsi in moarte. Datorita acestui final (precipitai si neasteptat), tema calatoriei capata o semnificatie suplimentara; este o calatorie spre moarte, este — ceea ce personajul presimte in momentul trezirii sale — „marea calatorie".

Privind retrospectiv, exista, de altfel, mai multe semne care anticipeaza, de-a lungul naratiunii, finalul: personajul se gindeste in mai multe rinduri la moarte, sotia ramasa acasa are bizare presentimente, calendarul insusi (noiembrie e o luna a stingerii) are semnificatii thanatice. Avind pagini de buna calitate literara si un final remarcabil. Bale ti ti se va tle.schttlc nu este, din pacate, un roman pe deplin realizat. Tentativa programatica a lui Mihai Sin de a scriu „roman cu armatura sociografi-ca" sau „carti cu nuclee sociografice", dorinta de a incorpora in roman discursuri publicistice (formule teoretizate de autor in Chestiuni secundare — chestiuni principale, Bucuresti, 1983) n-a dus in practica scrisului sau la mari reusite. Adeseori, paginile „sociografice", cu tematica cetateneasca, pe linga faptul ca sint scrise Iara un prea mare har publicistic, nu sint inteligent introduse in structura romanului, constituind tot atitea pagini parazitare.

La aceslea trebuie adaugate digresiunile vocii auctoriale (un procedeu ce, in intentie, e menit sa confere modernitate textului) care, colocvial complice, intrerupe naratiunea pentru a face eseuri (neizbutite), cu exemple, pe diverse teme.

Bate si fi se va deschide, cel de-al doilea roman al lui Mihai Sin (dupa Viata la o margine de sosea, 1975), un succes in momentul aparitiei sale (primeste Premiul Uniunii Scriitorilor), ramine, alaturi de Schimbarea la fata (1985), la virful creatiei sale scriitoricesti (ce mai cuprinde: Asteptind in liniste, proza scurta, 1973; Terasa, proza scurta, 1979; Ierarhii, roman, 1981; Rame si destin, proza scurta, 1989, Oua vadis, Domine?, roman, 1, 1993 si II, 1996), dar nu pare sa aiba suficienta energie pentru o cursa lunga, de rezistenta.

EDITII: Bate si ti se va deschide. Bucuresti, 1978; Cluj. 1991.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani