Batranul si marea de Ernest HEMINGWAY referat






Ernest HEMINGWAY
biografie



Hemingway s-a nascut in iunie 1899 in Oak Park, langa Chicago. Dupa terminarea liceului, este reporter la ziarul „Kansas City Star".

Participa la Primul Razboi Mondial ca sofer pe o ambulanta a Crucii Rosii, mai intai in Franta, apoi in Italia, unde va fi ranit. Dupa terminarea razboiului, isi petrece mult timp in Spania, Africa, Florida, fiind un mare admirator al coridelor, al vanatorilor din savane si al pescuitului.

Participa la Razboiul Civil din Spania in calitate de corespondent de presa al agentiei americane „North American Newspaper Alliance", pe langa armatele republicane; pe bordul iahtului sau, „Pilar", patruleaza in largul coastelor aliate. Se stabileste in Cuba in 1945, pe o proprietate langa Havana, pana cand regimul politic de acolo il sileste sa plece.

Se sinucide la Ketchum, Idaho, la 2 iunie 1961, dupa ce fusese internat intr-o clinica, din cauza unor stari depresive si a pierderii memoriei.
Scriitorul Ernest Hemingway este unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai „Generatiei pierdute" („The Lost Generation"), scrisul sau fiind influentat de Ezra Pound si Gerlrude Stein, care l-au indrumai in efortul sau de a ajunge scriitor. A scris sase romane: Soarele rasare, soarele apune (1926; in traducere romaneasca, Fiesta), Adio, arme! (1929), A avea si a nu avea (1937), Pentru cine bat clopotele (1940), Peste rau in adancul padurii (1950) si Batranul si marea (1952), 50 de nuvele si numeroase articole. Nuvelele sale au aparui in cinci culegeri importante: In vremurile noastre (1925), Barbati si femei (1927), Castigatorul nu ia nimic (1933), Colinele verzi ale Africii (1935), Zapezile de pe Kilimanjaro (1948).

Prezentarea textului
UN BATRAN PESCAR NENOROCOS



Batranul si marea este o nuvela publicata in 1952, apreciata de Academia suedeza, care i-a acordat scriitorului Premiul Nobel pentru literatura in 1954, ca recunoastere a „desavarsitei sale maiestrii in arta naratiunii moderne". Eroul povestiri este Santiago, un batran pescar dintr-un sat din apropierea Havanei. Timp de optzeci si patru de zile, el nu reusise sa prinda niciun peste. Manolin, baiatul care ii tinea tovarasie, il parasise pe batran dupa patruzeci de zile, la porunca parintilor, care socoteau ca pescarul e un om ocolit de noroc.
Baiatul ramane totusi legat afectiv de pescar, il asteapta seara sa se intoarca de pe mare, ii duce uneltele de pescuit, ii pregateste cina si discuta cu el, dandu-i incredere in ziua de maine.
Santiago pleaca din nou la pescuit, in a optzeci si cincea zi. „Pentru el, marea era totdeauna «el mar», adica asa cum ii spun oamenii in spaniola cand le e draga." Batranul vasleste multe ceasuri in larg, intalneste numai pesti zburatori, randunele de mare si albatrosi, dar nu-si pierde nadejdea: „Undeva trebuie sa fie si pestele meu al mare".

PESTELE CEL MARE



Intr-adevar, a optzeci si cincea zi este norocoasa pentru Santiago, un peste urias se agata in carlig si incepe sa traga barca dupa el, spre rasarit. Alergatura pe mare si continua lor infruntare dureaza doua zile si doua nopti. In acest timp, batranul se gandeste mereu la Manolin, pentru ca era bine sa fi fost impreuna pe mare. "De-ar fi si baiatul aici!", ,As vrea sa-l am pe baiat aici!", ,J)aca baiatul ar fi aici, mi-ar freca mana si mi-ar dezmorti bratul - se gandi el".

Lupta dintre om si peste este lupta pentru supravietuire.

„Cand insa isi puse in joc toata forta, tragand din rasputeri, si paru ca merge bine, pestele se apropie o bucata, dar se intoarse iar si se indeparta inotand.
- Mai peste - glasui batranul - tu tot ai sa mori. Vrei sa ma ucizi si pe mine?! «Asa n-am facut nimic» - se gandi batranul
La ocolul urmator, batranul fu cat pe ce sa-l rapuna. Dar pestele se intoarse iarasi si se indeparta inotand agale.
«Ma omori, mai peste» - zise in gand batranul. Dar e dreptul tau. De cand sunt, n-am vazut ceva mai mare, mai frumos, mai potolit sau mai de soi decat tine, mai frate! Hai si omoara-ma, mai frate! Hai si omoara-ma! Care pe care, nu-mi pasa!"





LUPTA CU RECHINII



Dupa mai multe incercari. Santiago rapuse pestele si-l lega de barca. Dar victoria e scurta. Urmeaza lupta cu rechinii, o lupta pe viata si pe moarte, desi Santiago stie ca nu are sorti de izbanda.

„Venira gramada, iar batranul putu sa vada doar brazda pe care o taiau prin apa cu inotatoarele lor, precum si scapararea fosforescenta cand tabarau asupra pestelui. ii izbi cu maiul in cap si ii auzi clampanind din falci, simtind totodata si cum se zgaltaie barca atunci cand apucau sub ea.
Izbea cu deznadejde, fara sa vada in ce. Nu putea decat sa simta si sa auda ca da in ceva. Simti apoi ca maiul ii e insfacat si-i scapa din mana.
Apuca echea si lovi, lovi cu ea, tinand-o cu amandoua mainile si repezind-o in jos, mereu, mereu. Ajunsesera totusi pana la prova, si veneau unul dupa altul sau gramada, sfasiind halci de carne, ce se vedeau stralucind prin apa cand plecau cu ele, ca sa se intoarca apoi din nou.
Intr-un timp unul din ei se repezi chiar la cap si batranul intelese atunci ca din trupul pestelui nu mai ramasese nimic. Ii dadu una cu echea chiar in locul unde falcile i se infipsesera in capul masiv al pestelui, ce nu putea fi sfasiat. II izbi o data, inca o data, si inca o data. Auzi cum echea se rupe si-atunci se napusti asupra rechinului cu ciotul ce ii mai ramasese. II simti cum se implanta si, stiind ca e ascutit, il infipse si mai adanc. Rechinul se rostogoli in laturi. Din droaia care venise, el era ultimul si nu-i mai ramasese nimic de mancat.
Batranul abia-abia isi mai putea trage sufletul si simtea un gust ciudat in gura, ceva coclit si dulce in acelasi timp, si o clipa il cuprinse teama. Dar nu pentru mult timp."


UN OM POATE FI NIMICIT, DAR NU INFRANT



Batranul si marea este o povestire despre curaj si demnitate. Santiago lupta pana la capat cu „nenorocul" si invinge. Daca inainte cu cateva zile unii il priveau cu tristete sau il zeflemiseau, acum scheletul urias, legat de barca trasa in port, trezeste admiratia celorlalti pescari si a turistilor. Dar, mai presus de toate, batranul intelege ca viata lui nu mai are sens fara dragostea lui Manolin.
„Baiatul ma tine in viata" - se gandeste el pe mare, iar dupa aventura ii spune, simplu „Mi-ai lipsit", simtind cat e de placut sa ai cu cine schimba o vorba".

Cei doi se hotarasc sa pescuiasca din nou impreuna, baiatul recunoaste ca mai are „inca multe de invatat" si batranul adoarme visand lei, semn ca era fericit. Povestirea contine numeroase elemente lirice (descrierea calatoriei pe mare, prezentarea vremii, gandurile lui Santiago), dar ea ramane, in esenta, dramatica. Mottoul naratiunii l-ar putea reprezenta, din acest punct de vedere, chiar cuvintele lui Santiago, rostite in timpul luptei cu rechinii: ,yDar omul nu-i facut sa fie infrant Un om poate fi nimicit, dar nu infrant"-Ca si pescarul Iona, al lui Marin Sorescu, Santiago-pescarul este un om liber care asteapta sa prinda pestele fabulos. Ambele personaje au o dubla identitate, de vanator si de vanat. Pestele prins de Santiago este un semn al destinului tragic, din care eroul se salveaza partial, prin lupta, si redevine liber.

Din punct de vedere al criticii moderne, in Batranul si marea se pot identifica si motive cu implicatii filosofice: dedublarea (pescarul vorbeste cu sine insusi, cu mana sa), singuratatea (Santiago vorbeste cu pestele, cu rechinii, cu randunica), nevoia de comunicare (eroul luase obiceiul sa vorbeasca tare cand era singur).
Ele demonstreaza complexitatea povestirii si multiplele ei posibilitati de interpretare.

BIBLIOGRAFIE:

Hemingway, Ernest - Batranul si marea, in romaneste de Mircea Alexandrescu si Costache Popa, cuvant-inainte de Radu Lupan, Ed. Tineretului, Bucuresti, 1960; Melville, Herman - Moby Dick, voi. MI, traducere, note si glosar de Petre Solomon, Ed. Minerva, Bucuresti, 1973.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani