Biografie Geo Dumitrescu referat






Geo Dumitrescu



S-a nascut la 17 mai 1920 in Bucuresti.

Urmeaza studiile secundare la Liceul „Marele Voievod Mihai" (absolvit in 1939). in aceasta perioada se apropie de literatura, de poezie in special, scoate, impreuna cu alti colegi, o revista, „Licariri", in care ii apar primele incercari de poezie, traduceri, schite. in toamna anului 1939 se inscrie la Facultatea de Litere si Filosqfie din Bucuresti.

Este si anul debutului poetic intr-o revista de circulatie: in revista „Cadran" nr. 4 din 15 decembrie i se publica poezia Cantec sub pseudonimul (pe care il va abandona curand) Vladimir Ierunca. in 1941 editeaza, impreuna cu un grup de studenti, revista „Albatros" de orientare antifascista, suprimata de cenzura dupa al saptelea numar, in acelasi an publica prima sa placheta de versuri, Aritmetica (1941, colectia „Albatros"), sub pseudonimul Felix Anadam. Dar adevaratul sau debut (sub nume propriu) are loc in 1946, cand ii apare culegerea de versuri Libertatea de a trage cu pusca (Premiul pentru Tinerii Scriitori al Fundatiilor Regale pentru Literatura si Arta).

A tradus din poezia universala (in volume, antologii colective si reviste), din poezia franceza, africana, sud-americana, chineza, rusa etc. A alcatuit, de asemenea, editia bilingva bibliofila Baudelaire, Editura Univers, 1967(cuprinzand 100 de ani de traduceri romanesti din poezia baudelaire-iana). A tradus, singur sau in colaborare, diferite romane si volume de proza, printre care amintim lucrari de Irving Stone, Isadora Duncan, Curzio Malaparte, Romain Gary etc. incepand din 1942, cand este angajat ca redactor la ziarul „Timpul", a lucrat, succesiv, in redactia mai multor ziare sau reviste literare (pe care le-a infiintat sau condus, ultima dintre ele fiind „Romania literara", 1968). A colaborat, de asemenea, la principalele publicatii literar-culturale ale vremii, cu versuri, traduceri, cronici, publicistica diversa, incepand cu „ Vremea", „Curentul literar", „Kalende" (inainte de 1944) si continuand cu „Revista Fundatiilor Regale", „Viata Romaneasca", „Revista literara", „Flacara"(1948)si, mai ales, „Contemporanul", „Gazeta literara", „Luceafarul", „Romania literara", „Flacara" (1980), sustinand ani indelungati, la una sau alta dintre aceste reviste, rubrica de orientare a debutantilor, „Atelier literar".

Este laureat al mai multor premii, printre care, in afara de cel mentionat, amintim Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Aventuri lirice, 1963, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru editia Baudelaire, 1967, Premiul Special al Uniunii Scriitorilor pentru opera omnia, 1982, Premiul de Excelenta al Uniunii Scriitorilor, . Din 1945 este membru al Societatii Scriitorilor Romani, apoi membru fondator al Uniunii Scriitorilor din Romania (1949) si membru, in repetate randuri, al consiliului si biroului ei de conducere.

Din 1992 este secretar al Centrului P.E.N.-Club din Romania, iar din 1993 este membru corespondent al Academiei Romane.

Dupa cum afirma criticul literar Ion Balu in studiul monografic dedicat operei poetului, „ intr-un anume sens, activitatea poetica si publicistica a lui Geo Dumitrescu absoarbe semnificativ tendintele fundamental semnificative ale unei generatii. Un inconformism lucid si profund, o neaderenta organica, deschisa, o sete adanca de perfectiune si progres conjugate cu nazuinta de apune arta in slujba omului si a nazuintelor lui de totdeauna". Poetul este in acelasi timp un spirit insurgent si un creator, un intemeietor. „Cel mai brutal, mai malitios si mai ironic cu poezia insasi" (Petru Poanta), cel care „reprezinta ipostaza insurgenta a liricii" (idem), ne da o alta dimensiune a lirismului, deliricizarea, dar care nu este numai depoetizare, ci si o alta forma a lirismului. S-ar putea identifica deci, in unitatea operei poetice dumitresciene, in mod deosebit doua constante: insurgenta si reconstructia.

Spiritul insurgent al liricii sale implica revolta impotriva canoanelor lirice cultivate in epoca. in aceasta directie, dupa cum opina criticul literar Petru Poanta, poetul „compromite toate locurile comune ale unei lirici considerate indeobste faimoase, distruge metodic insusi inefabilul poeziei, starile ei de gratie, imponderabilele, intimitatea. Imaginarul este demontat si compromis printr-o permanenta confruntare cu realitatea. O ironie rece submineaza metaforele pe cale de a se constitui; limbajul nu mai este selectiv, deci poetic, el isi incorporeaza cuvinte din domenii extrem de diverse, prin asociatii insolite, bruscand simtul burghez al creatiei frumoase"





Distrugand, prin compromitere, inefabilul liric, fantezia, poetul le opune acestora realitatea denudata, careia ii confera farmec intr-o maniera moderna. Cum observa criticul literar Ion Balu, „ modernitatea constituie () nota definitorie a originalitatii sale, poetul surprinde intr-o forma personalizata spiritul vremii pe care o strabatem, prin intermediul unei opere cu dubla denotatie: concludenta pentru epoca, exemplara in realitatea ei genuina, semnificativa pentru contemporani, carora le ofera exemplul unei perceptii originale, prin intermediul careia efemerul este sintetizat si ridicat in universal". Marile teme ale poeziei dintotdeauna se regasesc si in creatia lui Geo Dumitrescu, avand insa asupra lor pecetea indubitabila a viziunii originale a artistului, in care accentul cade „pe rasturnarea locurilor comune ale gandirii, pe repudierea prejudecatilor" (Petru Poanta).

Creatia poetului, „extrem de fecunda in contextul liricii romanesti contemporane" (idem), se dovedeste de asemenea extrem de unitara din punct de vedere stilistic. Criticul literar Ion Balu ii remarca finetea stilistica, „energetismul adanc", stilul „nervos, sacadat, cu unduiri ritmice, de mari dimensiuni", ca si „caracterul conotativ primordial" ca trasatura distincta a limbajului. Criticul literar amintit sublinia de asemenea: „Ivita din apele tranzitoriului, poezia nazuieste spre vesnicie si, cu fiecare poem, Geo Dumitrescu s-a straduit sa atinga perfectibilitatea sferei. Timpurile verbale, refrenul, efectul expozitional, introducerea unui sentiment dominant, totul subordonat structurii ideatice, isi aduc contributia partiala sau integrala in realizarea unei desavarsite unitati arhitecturale".

Poetul cel mai reprezentativ al generatiei insurgente, cultivatoare a unei retorici a non-poeticului, deschide o cale innoitoare pe care o urmeaza reprezentanti de marca ai ultimelor noastre generatii poetice.

Volume de versuri:

Aritmetica (semnat Felix Anadam), Bucuresti, colectia „Albatros", 1941;
Libertatea de a trage cu pusca, Bucuresti, Fundatia Regala pentru Literatura si Arta, 1946;
Aventuri lirice, Bucuresti, E.P.L., 1963;
Nevoia de cercuri, Bucuresti, E.P.L., 1966;
Jurnal de campanie. Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1975;
Africa de sub frunte, Bucuresti, Editura Albatros, 1978 (colectia „Cele mai frumoase poezii");
Versuri, Bucuresti, Editura Minerva, 1981 (colectia B.P.T.);
As putea sa arat cum creste iarba, Bucuresti, Editura Eminescu, 1989 (colectia „Poeti romani contemporani").


Portret a aparut in volumul Libertatea de a trage cu pusca, Bucuresti, Editura Fundatiilor Regale, 1946.
Aventura in cer a aparut in volumul Libertatea de a trage cu pusca, Bucuresti, Editura Fundatiilor Regale, 1946.
Libertatea de a trage cu pusca a aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, Editura Fundatiilor Regale, 1946.
Cainele de langa pod a aparut in volumul Aventuri lirice, Bucuresti, E.P.L., 1963- Subdatata februarie-mai 1961.
Jurnal de campanie a aparut in volumul Nevoia de cercuri. Bucuresti, E.P.L., . Subdatata noiembrie 1965; februarie 1966.
Dar nu e preamarit a aparut in volumul Jurnal de campanie, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, . Subdatata august 1968.
Zabrele a aparut in volumul Jurnal de campanie, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1975, sub titlul Scutire, iara indicarea dedicatiei, subdatata aprilie, 1967; august, 1971.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani