Caracterizare lui Miron Iuga - Personaj principal din romanul Rascoala (1932) referat






Roman realist.

Personaj principal, static, unidimensional, realist, exponential.

Modalitati de caracterizare:

- caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizarea;
— caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial.

Miron luga e tipul de boier latifundiar de moda veche, drept, autoritar, intransigent si conservator. Maniera obisnuita de definire a acestuia este caracterizarea indirecta.

Batranul boier de la mosia Amara e personajul reprezentativ pentru grupul de proprietari agricoli din roman. El e tipul de boier latifundiar de moda veche, drept, autoritar, intransigent si conservator. Maniera obisnuita de definire a acestuia este caracterizarea indirecta, apartinand celorlalte personaje. Din primele pagini ale cartii, arendasul Ilie Rogojinaru ni-l prezinta pe Miron luga cu admiratie:

"Strasnic om, ce sa va spun! () boier sadea, nu d-astia de au umplut tara si targurile!". Cel mai bine il intuieste invatatorul Dragos: Miron luga e mai de treaba decat cei mai multi altii. El nici nu insala pe nimeni si nici nu cauta sa stoarca pe tarani, ba chiar face bine unde poate si cand crede de cuviinta (). Fireste, in schimb nu admite sa cracneasca nimeni, convins ca numai ce crede si face dansul poate sa fie bine"

Legatura organica cu pamantul e trasatura lui de capetenie, asa cum rezulta din vorbele fiului sau, Grigore: „Tata n-ar consimti niciodata sa se desparta de mosia de care-l leaga un trecut de greutati si de mandrie. Pentru el, pamantul inseamna viata insasi, ca si pentru taran"

Daca taranii nevoiasi din Amara reprezinta manifestarea colectiva a instinctului de posesiune a pamantului, Miron luga e manifestarea lui individuala. Pentru boierul luga, mosia e ratiunea de a fi, de aceea el e preocupat de 'ntregirea acesteia prin cumpararea pamanturilor pe care Nadina, nora sa, 'Mentioneaza sa le vanda. Astfel, Miron luga intra in concurenta cu taranii si cu arendasul Platamonu, care ravnea de asemenea mosia Babaroaga.





Figura boierului din Amara impune imaginea unui om aspru si dominator: "Avea niste ochi negri atat de patrunzatori - ni-l prezinta instanta naratoriala —, ca-ti scormoneau sufletul si-ti citeau gandurile. Era mai inalt si mai chipes ca Grigore, cu infatisarea voluntara a omului obisnuit sa porunceasca si sa fie ascultat. Mustata groasa romaneasca, putin incaruntita, ii impodobea fata, iar glasul metalic, energic si totusi cald te cucerea. Mainile osoase, puternice, pareau in stare sa tina coarnele plugului, cu toate ca erau fine si mai ales degetele foarte delicate". El e interesat de soarta tarii si ii reproseaza lui Titu Herdelea ca a parasit Ardealul in conditiile ocupatiei straine. Totusi, Miron Iuga e incapabil sa inteleaga realitatile sociale din tara: el nu intuieste marasmul vechii aristocratii si transformarile sociale ce vor urma. De aceea, nu pricepe de ce ii este refuzat imprumutul la banca pentru cumpararea de pamanturi si, in consecinta, e refractar noilor idei democratice ale fiului sau.

Conceptia lui asupra taranului este aceea a unui latifundiar: taranul reprezinta mana de lucru in agricultura. Acesta poate fi uneori sprijinit, dar intotdeauna are nevoie de un stapan energic. Argumentul lui suprem e forta, si foloseste acest argument ori de cate ori cineva i se impotriveste: dispune corectia taranilor prin bataie si arestarea invatatorului din sat, iar cand multimea ii impresoara conacul, o intampina cu pusca, omorandu-l pe cel mai indraznet dintre protestatari.

Discursul si actiunile aproape inconstiente ale mosierului scot la iveala, in imprejurarile confruntarii finale cu taranii, o fire impulsiva, o constiinta ce nu mai poate dispune de vechea sa autoritate. Violenta lui Miron Iuga starneste violenta multimii, care se ingramadeste cu maciucile asupra sa, cal-candu-l in picioare si incendiindu-i, apoi, conacul. Sfarsitul boierului e semnul unei noi ordini sociale, care aduce cu sine o alta conceptie asupra taranului.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani