Caracterizarea lui Alecu Ruset din romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda referat






Alecu Ruset

Roman de inspiratie istorica.

Personaj principal, protagonist, dinamic, multidimensional, construit in maniera romantica.

Modalitati de caracterizare:

— mijloace directe: portretul facut de narator si de alte personaje;
autocaracterizare;
- mijloace indirecte: caracterizarea prin propriile actiuni, prin simtiri, ganduri; prin mediul in care traieste personajul; prin limbaj.

Personaj care corespunde in general canoanelor esteticii romantice, Alecu Ruset imbratiseaza deopotriva indiferenta celui obisnuit cu primejdia mortii si pasiunea pe care o pune in implinirea unicei sale iubiri, cea pentru Catrina, fiica lui Georgie Duca-Voda.



Personajul principal al romanului Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Vo-da, beizadeaua Alecu Ruset, nu mai este, ca in alte romane sadoveniene cu tematica istorica, un viteaz energic, atasat unui grup social, ci mai curand un intelectual melancolic meditand la vremurile tulburi ale decaderii tarii. Iubirea lui pentru domnita Catrina, fiica lui Duca-Voda, omul care uneltise mazilirea si moartea tatalui sau, apare ca o fatalitate si ca un blestem, rezolvandu-se tragic prin moarte, intr-o incercare romantica de rapire a iubitei.

Portretul fizic al protagonistului se impleteste de obicei cu cel moral sau cu alte elemente caracterizante: „Desi avea nume de bun ostean, se infatisa palid si subfiratic; ochii priveau fara nici o strasnicie si avea pe obraz un zambet nesilit. E sobru in imbracaminte, dovada a distinctiei nobile: Straiul nu-i era stralucit, asa cum ar fi fost de asteptat de la un fecior de domn desmierdat si fara frica, cum ii mersese numele lui beizade Alecu1'.

Personaj care corespunde in general canoanelor esteticii romantice, Alecu Ruset imbratiseaza deopotriva indiferenta celui obisnuit cu primejdia mortii si pasiunea pe care o pune in implinirea unicei sale iubiri, cea pentru Catrina, fiica lui Georgie Duca-Voda.
E un tanar ambitios si cult, ce analizeaza si comenteaza cu fin spirit critic politica vremurilor sale. Abil cunoscator al psihologiei umane, Alecu Ruset observa si interpreteaza nelinistea celor aflati la putere si care au ca unic scop mentinerea si consolidarea pozitiei lor. Remarcabile la el sunt luciditatea si obiectivitatea cu care poate discerne realitatea de irealitate, minciuna de adevar:
„Dreptatea si ordinea sunt primele elemente ale unui stat, obiecta abatele de Marenne jignit de nepasarea tovarasului sau. — Se poate, domnule abate, iata insa daruri cu care Dumnezeu ne va face surpriza intr-un veac viitor".

G. Calinescu aprecia ca „Ruset e un om fin, cu stiinta de limbi straine, capabil de a medita asupra realitatii etnice, si cu patima gastronomica". In calitate de calauza a abatelui de Marenne, Alecu, in periplul sau, dovedeste o cultura vasta, sinceritate si posibilitatea de analiza a „evenimentelor" dintr-o societate aflata in agonie. Prin beizadea Ruset, Sadoveanu vorbeste de destinul dramatic al tarii, comenteaza actiunile si logica evenimentelor sociale. „Alecu e si el un filosof, dar mai ales un deposedat al paradisului. El stie care este «fericirea» pamantenilor, cunoaste «zodia» sub care ii este dat tarii sa dureze" (Z. Sangeorzan). in acest periplu, beizadeaua isi dovedeste capacitatea de a deslusi semnele naturii, integrarea in marele univers. Strainul remarca plin de admiratie dragostea tanarului pentru pamantul stramosesc, legatura lui afectiva cu Moldova pe care, cu spirit critic, o considera „un paradis devastat".






Mijlocind confruntarea abatelui de Marenne cu realitatea si adevarul, Ruset ii schimba acestuia gandirea; trimisul regelui francez va ajunge sa priceapa ca „barbarii" sunt de fapt un popor cu o identitate precisa, cu o cultura veche si solida.

Personalitatea feciorului de domn se evidentiaza si atunci cand are curajul de a se infatisa in fata voievodului, declarandu-i foarte deschis: „N-am socotit ca trebuie sa pribegesc ca unii dusmani ai Mariei-tale. Nu m-am infatisat la lasi pentru ca nu se cadea sa fac asta ca fecior de domn mazil ce ma aflu () Pentru schimbarile ce au fost, eu nu m-am socotit vrednic de a ma face judecator". La fel de senin si sigur pe sine recunoaste si dragostea pe care i-o poarta Catrinei, avertizandu-l pe domn ca moartea sa ar fi o eroare.

Viata sentimentala a personajului e la fel de agitata ca si cea „politica si sociala". Desi om cu experienta erotica, Alecu Ruset „cade la mare dragoste" pentru Catrina, fiica voievodului Georgie-Duca. „Vrajmasia dintre parinti creeaza un conflict a la Romeo si Julieta" (Pompiliu Mareea). Ruset foloseste toate mijloacele pentru a obtine mana fetei, inclusiv santajul cu scrisorile prin care Duca se dovedea dusman al turcilor. intalnirile pe ascuns, urmaririle si complicitatea slugilor credincioase se dovedesc inutile in final, cand Duca hotaraste sa-si marite fata, din ratiuni politice, cu beizadeaua Stefan, cel stramb si ghebosat. in aceasta situatie, Ruset isi planuieste o moarte pe masura spiritului sau aventuros, rapindu-l pe mire in noaptea nuntii, luptandu-se apoi cu oamenii lui Voda si in cele din urma murind lovit de buzduganul domnesc.
Daca viata lui Alecu se adanceste in tragedie si nu esueaza intr-un banal roman picaresc, faptul se datoreaza prieteniei sincere fata de abatele Paul de Marenne si iubirii nefericite pentru Catrina, iubire ce-l va duce Ia moarte. Chiar Valcu Barladeanu, cu simplitatea firii sale, isi atentiona stapanul: ,^4sta ti-i draga si-i platesti ei pentru celelalte. Randuit este de la Dumnezeu sa nu scape omul de asta, cum nu scapa de moarte. Venindu-ti si Mariei-Tale ceasul, supune-tel".










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani