Raspandita in Moldova, Muntenia si Banat si cunoscand mai multe variante, balada Corbea se inscrie in categoria cantecului eroic, cu tematica feudala. Faptele narate se axeaza pe legendara figura a lui Corbea, surprins nu atat in planul actiunii, cat mai ales al trairilor interioare.
Din prima secventa, naratorul popular sintetizeaza trasaturile personajului: "Corbea viteazul', " Corbea haiducul. De douazeci si sapte de ani acesta zace "In temnita la Opris", "Pus de voda Stejanita". invinuirile, minore de altfel, pentru care a fost aruncat in temnita au tangenta cu miraculosul:
"Pentr-un palos ferecat,
Numa-n aur imbracat,
De nu stiu cine Jurat,
Pentr-un rosiu bidiviu,
Cal nebun, rosiu zglobiu,
Ce-a fost prins de prin pustiu".
Concret, conflictul este de ordin social, si se deruleaza intre haiduc si domnitor.
Detentia eroului este descrisa hiperbolic:
"Sade-n apa
Pana-n sapa
Si-n noroi
Pana-n turloi,
Cu lacate pe la use,
Cu maini dalbe in catuse,
Iar la gat pecetluit
Cu cinci litre de argint,
Cum n-am vazut de cand sunt".
Suferintele pe care le-a indurat in inchisoare, aspectul Fizic ating fantasticul si au darul de a trezi compasiunea ascultatorilor / cititorilor, deoarece personajul este un simbol reprezentand binele, cinstea, dreptatea, curajul:
"In temnita m-am uscat,
Ca-n ea, de cand am intrat,
Din chica ce mi-a crescut
Mi-amjacut I De asternut,
Cu barba m-am invelit,
Cu mustati m-am stergarit.
()
Ce-am vazut cand m-am uitat?
Bajbaiau
Serpoaicele
Si erau
Ca acele,
Broastele
Ca nucile,
Naparci ca undrelele.
Acum sunt serpoaicele,
Maica, sunt ca grinzile,
Broastele