Caracterizarea lui Fat-Frumos din basmul Fat-Frumos din lacrima de Mihai Eminescu referat






Basm cult.

Personaj (erou) principal, dinamic, protagonist, eponim, fantastic,
simbolic.

Modalitati de caracterizare:

— mijloace directe: portretul facut de narator si de alte personaje;
— mijloace indirecte: caracteri2area prin propriile actiuni, ganduri, sentimente; prin mediile pe care le strabate personajul; prin nume; prin monologul interior.
Protagonistul basmului fantastic eminescian este creat in limitele modelului eroic popular, peste care s-a suprapus viziunea romantica. Chiar daca pastreaza tipologia traditionala, Eminescu o coloreaza romantic.

Stereotipia onomastica de factura populara este atenuata prin atasarea la numele protagonistului a epitetului metaforic „din lacrima", semnaland conditia sa de exceptie: Fat-Frumos este fiul de imparat care, spre deosebire de prototipul folcloric, cunoaste doua nasteri divine - prima, din lacrima Fecioarei, a doua din porunca lui Dumnezeu care remetamorfozeaza izvorul in fiinta umana. Eroul eminescian are sensibilitatea romanticului, care consuna cu ritmurile firii: „Raurile ce cioraiau mai in jos de braiele melancolicelor stance invatau de la pastorul imparat doina iubirilor, iar vulturii ce stau amutiti pe crestetele seci si sure a stancelor nalte invatau de la el tipetul cel plans aljeler. Desi trebuie sa implineasca incercarile rituale din basme, primind sprijinul clasicelor personaje cu functie de donatori, acest Fat-Frumos nu strabate spatii conventionale, ci spatii care iau forma viziunilor onirice eminesciene. „La Eminescu, lumile de basm poarta caracteristicile spatiului oniric, vidul din vis, nesfarsitele intinderi ale marii sau ale pustiei, strabatute in cavalcadele spaimei" (Ioana Em. Petrescu).

Purtat de „dorul voinicier' spre imparatia vecina pentru a continua singur lupta tatalui sau, Fat-Frumos transforma „vrajba de sange" in fratie de cruce, aducand pacea intre cele doua imparatii. Palatul din insula al imparatului vecin apartine si el onirismului poetic eminescian. Luna, lacul, foarte albastru, prunduit cu nisip auriu, cerul senin, insula cu padurea de smaragd. avand in centru palatul (care ar putea fi un templu al prieteniei si al iubirii) reflectat de apele lacului; creand efectul de spatii transparente oglindindu-se unul in celalalt, interioarele cu un cromatism oniric (argint si aur) - toate acestea apar acoperite de o tacere ritual izata.

inscrisa in codul onoarei cavaleresti, fratia de cruce, mai puternica decat chiar iubirea pentru Ileana, este temeiul actiunilor viitoare ale lui Fat-Frumos. prin intermediul carora descoperim virtutile sale razboinice, pe masura prototipului popular. Personalizate romantic sunt, insa, dezvoltarile descriptive ale acestor actiuni.

Uciderea Mumei-padurii cu ajutorul Ilenei, fiica ei, care-i dezvaluie eroului secretul celor doua buti (una cu apa si alta cu putere) cutremura apocaliptic universul, ca intr-un cosmar:





„Cerul incarunti de nouri. () Serpi rosii rupeau trasnind poala neagra a norilor, apele pareau ca latra, numai tunetul canta adanc ca un proroc al penarei".



Episodul iubirii pentru Ileana este amintit in treacat, fara a intrerupe sirul actiunilor desfasurate in numele fratiei de cruce. Parasindu-si temporar mireasa, Fat-Frumos o rapeste, dupa trei incercari, pe fata Genarului pentru a i-o duce ca mireasa fratelui sau de cruce. intrucat Genarul are un cal nazdravan cu doua inimi, primele doua tentative ale lui Fat-Frumos esueaza. A doua oara, eroul este omorat (aruncat in nori, cade in nisipurile unui pustiu si se transforma in izvor), apoi inviat de Dumnezeu, la rugamintea Sfantului Petru. Respectand tiparul narativ din basme, Fat-Frumos ajunge sa-si indeplineasca misiunea numai cu ajutorul personajelor-donatori. Transformat de fata Genarului in floare (protagonistul sufera metamorfoze exterioare, asemenea eroilor din basmele populare), asista la discutia dintre aceasta si tatal ei si afla cum poate deveni stapanul unui cal la fel de nazdravan precum cel al Genarului. Va trebui sa pazeasca, noaptea, in decurs de trei zile, cele sapte iepe ale babei Miazanoaptea si apoi sa stie sa o aleaga pe aceea in care baba a pus inimile celorlalte. Va fi sprijinit pentru implinirea acestor incercari rituale de imparatul tantarilor, imparatul racilor si de slujnica babei, care il apara de aceasta in timpul drumului de intoarcere, recurgand la trei obiecte magice („o cute, o perie si o naframa"). Si deoarece calul ales este mult mai puternic decat al Genarului (are sapte inimi), acesta din urma este omorat. Aventura eroica a protagonistului, exprimand simbolic triumful Binelui asupra Raului, se incheie in sensul -clasicului deznodamant, cu nunta.

Individualizarea artistica a personajului se produce in spirit traditionalist, prin participarea la actiune; ceea ce nu mai tine insa de conventiile basmului popular este faptul ca, strabatand spatii onirice, Fat-Frumos dobandeste sentimente si atitudini proprii eroului romantic. Urmarit de Genar, el are miscarile ineficiente din vis, „asemene celor ce vor sa fuga in vis si cu toate aceste nu pot".

Prin prelungirea aventurii eroice a protagonistului in plan oniric-vizionar, Eminescu asimileaza original prototipul folcloric, il recreeaza in directia unui simbolism specific si a propriei conceptii despre arhaicitate: „Fat-Frumos poarta haine de pastor, camasa de borangic, brau verde si doua fluiere, unul de doine si altul de hore. () evocarea unei astfel de lumi arhaice () presupune o finete si un studiu al folclorului, exceptional" (G. Calinescu).










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















Cauta referat
Scriitori romani