Logo referatele carte



Cartea nuntii - caracterizarea personajelor



. Ion Marinescu, zis si Jim, este tipul tanarului modern si monden al perioadei interbelice din Bucuresti, care a calatorit in Europa si s-a deprins sa mearga la cinematograf, la gale de box, la bar, sa vorbeasca la telefon si sa conduca autoturismul. El indeplineste, in unele secvente narative, rolul de personaj-martor, deoarece prin ochii sai cititorul ia cunostinta de aspectul unei case ori de infatisarea unor personaje. Portretul fizic al domnisoarei Vera, realizat prin tehnica detaliului, este transmis asa cum se contureaza in viziunea lui Jim: "Ochii rotunzi, speriati, verzi ca bobul de strugure [], nasul drept in profil [], gura fara carnalitate [] compuneau o fizionomie blanda si impertinenta totodata []". Tanarul este prezent in roman si in ipostaza de personaj-actor, despre care naratorul obiectiv stie ce gandeste, ce uri are, ce sentimente il framanta: "Cata vreme Jim statu tulburat de satisfactia indraznelii, de rusine si de frica. ii era teama de vulgaritatea unui scandal, dar privirea blanda, ratacita a fugarei (Vera - h.n.) careia o usoara imbujorare ii stersese aerul indraznet, il linisti si-l induiosa". Fragmentul descrie senzatiile tanarului doctor in litere, dupa ce o sarutase pe domnisoara din tren, intr-un gest spontan si inexplicabil, de care ii este rusine. Reiese, indirect, faptul ca Jim are o structura morala solida, dar si o sensibilitate accentuata, deoarece el se simte atras puternic de tanara care, nu peste mult timp, deveni sotia sa: "Concupiscente (atractie puternica spre placerile trupesti - n.n.) gi il incercau cand arunca ochii spre chipul din fata lui si-i dadeau o ascunsa ebrietate a pulsului". Disponibilitatea personajului spre iubire determina aparitia acestui sentiment dincolo de ratiune si logica.
Jim este caracterizat direct de catre alte personaje: tanti Fira il considera inteligent si frumos ("Destept esti, Jim! [] Frumos esti, Jim!"), trasaturi pe care si Vera le admira cu entuziasm la sotul sau ("Ce frumos e - se gandea ea sincer - ce puternic, ce linistit e si ce privire agera are!"). De altfel, tanarul este singurul personaj al romanului care nu beneficiaza de un portret fizic amanuntit, trasaturile sale fiind accentuate prin cate elemente care sugereaza virilitatea, apt pentru procreare, in contradictie cu sterilitatea locatarilor din casa cu molii, in special cu Silivestru. Pentru ilustrarea acestor caracteristici, naratorul obiectiv relateaza senzatiile si perceptiile Verei, indragostita pana peste cap de sotul ei, caruia "ii pipai cu degetele bicepsii bratelor, se mira ca degetele lui erau asa de fibroase si de paroase, mai ales se entuziasma de marele volum al pieptului lui Jim, pe care acesta intentionat il umfla".
Simtul umorului, firea vesela si deschisa sunt alte trasaturi care reies, indirect, din atitudinile si vorbele acestui personaj cu mult sarm. De pilda, atunci cand o suna pe Dora pentru prima oara dupa ce s-a intors de la Paris, vorbeste ca spicherita de la postul de radio, transmitand "salutari de la Jim prin doza electromagnetica!". Medy, care avea "cozi mari, negre, strans impletite", rasucite in jurul capului ca o "calota", se amuza atunci cand Jim o persifleaza in stilul colocvial al tineretii: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imita in mod servil - n.n.) pe mama lui Stefan cel Mare? Cand ai sa renunti la comertul de franghii?".
Jim Marinescu are o personalitate puternica, socoteste ca numai el decide cum sa-si construiasca viata, cu cine sa se insoare si cum sa-si intemeieze o familie, datoria sa fiind numai aceea de a instiinta familia: "Ce folos ar fi fost sa stii dinainte ceea ce in niciun caz nu poti impiedica daca vreau eu? Te informez numai, ca sa fii in curent cu starea mea civila, sa nu cum sa uit! []. Am intrebat-o numai pe ea (pe Vera - n.n.) si apoi am comunicat hotararea parintilor, cum fac si aci, asa ca o curiozitate care poate sa intereseze! Prin urmare, s-a terminat!".
Delicat si tandru, proaspatul sot se poarta ca un barbat aderat, grijuliu si ocrotitor cu femeia iubita: "Jim, care nu putuse atipi din cauza emotiilor si gandurilor ce-l naleau, facu o miscare precauta sa se aseze mai conforil in pat, fara sa destepte pe Vera, care dormea cu obrazul langa pieptul sau. O privi lung si ocrotitor, tragandu-i usor cu mana plapuma peste Umarul dezgolit".
Ca orice tanar, parcurge etapele primei iubiri, sentiment perceput mai intai ca pe o necesitate a rstei ("Simtea nevoia sa iubeasca, sa aiba o fata a lui, pe care s-o oproteasca si s-o tina inchisa in casa lui, in stapanirea lui"), apoi o dragoste nelamurita pentru una dintre cele trei tinere, Dora, Lola si Vera, fiind, "provizoriu gelos pe toate" si recunoaste in sine ca "incercase sub masca prieteniei sa savureze emotia intimitatii cu fiecare". Cand isi analizeaza pornirile erotice, Jim sesizeaza ca pe cele doua prietene "dorise sa le seduca in chip rece, ca sa-si satisfaca o nitate virila", pe cand pentru Vera simtea "un fior cald, indicibil (greu de exprimat - n.n.) de simpatie", constatand ca iubirea sa pentru logodnica "se stransese in el picatura cu picatura", dand nastere unui nou sentiment "de suavitate si protectie pudica", fara niciun fel de insinuatii lascive ale imaginatiei.
. Bobby Policrat este elev la Liceul, "Gheorghe Lazar" din Bucuresti, in clasa a VII-a B (corespunzatoare clasei a Xl-a din intamantul actual - n.n), fiind reprezentativ pentru liceenii din toate timpurile, indiferent de epoca sau ideologie, iar in roman el ilustreaza, prin atitudine si mentalitate, aspecte ale intamantului de stat. Bobby este superficial, inta pe apucate si numai daca este in pericol de a ramSne corigent, chiuleste de la cursuri pentru a merge la piscina sau la meciuri. Liceanul este interesat, in principal, de box, care .era sportul la moda, fiind un aderat erudit in domeniu: "stia pe degete toate asociatiile, toate meciurile, pe toti campionii, outsider-ii si challenger-u". El cunostea numele, sportivilor si al vedetelor de cinematograf, amanunte despre viata si relatiilor lor amoroase, dar habar n-avea cum ii chema pe domnitorii romani sau confunda in mod penibil evenimentele si personalitatile istorice. Ca price elev, Bobby foloseste cuvinte argotice, "Aiurea!" si "Zexe!", pentru a bra in fata colegilor sau a parea nepasator fata de eventualele consecinte negative. Tanarul este total lipsit de moralitate, este incorect si nu are nicio ezitare in a se folosi de orice mijloace pentru a scapa de pedeapsa, deoarece fusese prins copiind la istorie si a-si recapata "oracolul". Este dispus sa-si puna pe maneca "o banda de crep. negru", semn ca i-a murit cine apropi.at si de aceea nu se putuse concentra la extemporal si copiase. Inteligent si abil, o trimite acasa la Silivestru pe Vera, sora sa, care tocmai absolvise liceul. Desi profesorul Capitanovici are o parere foarte proasta despre elevul sau, caracterizandu-l direct, "Policrat asta e o haimana!", cedeaza la interventia lui Jim si-i marturiseste Verei ca il iarta de dragul ei, concluzionand ca "fratele d-tale e un tanar norocos, nascut sub o stea favorabila".
Bobby sprijina, discret, dragostea dintre Jim si Vera, duce scrisorile de amor de la unul la altul si, atunci cand are nevoie, nu se sfieste sa ceara bani de la tanarul universitar. El este singurul prieten al cuplului si dupa casatorie, fiind acceptat ca musafir unic si participant la distractiile din casa tinerilor.
. Celelalte personaje ale romanului sunt construite prin tehnica detaliului, element care da operei caracter balzacian, alaturi de prezentarea relatiilor degradate dintre membrii familiei din "casa cu molii" sau ai familiei Policrat.

Numele personajelor sunt sugestive pentru radiografia societatii interbelice din Capitala, aspectele lumii vetuste (invechit, demodat - n.n.), nesociabile si sterile contrastand flagrant cu preocuparile si activitatile tinerilor, care sunt neobositi si plini de energie.
Locatarele din "casa cu molii" poarta nume demodate si ridicole, carora toti le spuneau "tanti" -Magdalina, Ghenca, Fira, Iaca, Mali, Lisandrina, Agepsina, Caterina- si ale caror obiceiuri caracterizau sterilitatea acestora. Batranele ieseau foarte rar din casa, numai daca erau obligate sa participe la un eveniment, cum fusese inmormantarea unei rude, cu patru ani in urma. Cand s-au imbracat pentru a merge la nunta lui Jim, femeile pareau iesite "dintr-un muzeu de mode retrospectiv" si miroseau puternic a "naftalina si molii". Le placea sa "saza ca oamenii", sa nu se gandeasca la nimic, sa traiasca "vegetand". in contrast, tinerii din noua generatie au nume scurte, moderne, de influenta europeana - Lola, Dora, Medy, Vera, Jim, Bobby- sunt mereu in miscare, iau lectii de scrima, danseaza, merg la. cinematograf sau in excursii la mare, conduc automobilul, vorbesc la telefon, fac vizite, sunt energici, plini de viata si vigurosi.
Romanul "sectiunea nuntii", ca si urmatorul ("Enigma Otiliei"), reuneste trei teme interesante pentru umanitate - iubirea, familia si societatea - prezentate realist si obiectiv, naratorul omniscient si omniprezent reusind sa transmita o radiografie, realista a mentalitatii si structurii societatii interbelice.
■ Romanul iubirii este reprezentat, in principal, de dragostea idilica, lirica dintre Jim si Vera, care se construieste incet si solid, un aport important and si puternica personalitate a lui Jim, faptul ca independenta sa 1-a calauzit in afara familiei care, altfel, i-ar fi anihilat vointa, asa cum se intamplase cu Silivestru. Dezorientat la inceput, Jim simte in profunzime fiorul erotic si se casatoreste cu femeia iubita, Vera, cu care formeaza un cuplu fericit, apt pentru procrearea unei mici fiinte, "ce avea sa strige in curand tulburatoarele vorbe tata si mama". Jim cugeta la importanta pe care o are "principiul universal al facerii", fara de care s-ar "produce moartea virtuala a generatiilor", ar pieri viata de pe Pamant si s-ar instala definitiv "intunericul fara margini si fara sfarsit". Iubirea implica, asadar, in mod obligatoriu si functia de nuntire, de "facerea lumii", asumandu-si misiunea de a face posibila succesiunea continua si perpetua a generatiilor in Univers. Daca aventura pe care o avusese in tinerete Silivestru si-ar fi urmat cursul firesc, "ar fi avut cu toata probabilitatea conturul idilei lui Jim cu Vera" (Marian Papahagi).
Tot in tema iubirii se inscriu logodna Dorei cu tanarul aflat la studii in strainatate si atentia deosebita a Lolei pentru ofiterul care-i facea curte, dragostea ascunsa a Lisandrinei, care are curajul de a iesi de sub tutela surorilor din casa cu molii. Ca un continuator simbolic al lui Jim, adolescentul Bobby simte primii fiori ai iubirii pentru o colega de la alt liceu, "o tresarire necunoscuta pana atunci" si viseaza pentru prima oara sa sarute o fata "ca la cinematograf.
■ Compozitional, "sectiunea nuntii" este si un roman de familie, realizat de George Calinescu in maniera balzaciana, evidentiind ideea ca, daca relatiile intre membrii familiei sunt nocive, atunci intreaga societate, "lumea" se duce de rapa. Locatarii casei din str.Udricani formeaza o familie alcatuita din cele sapte matusi ale lui Jim, un unchi - Magdalina, Ghenca, Fira, Lisandrina, Agepsina, Caterina, Mali ("fata Iachii si matusa matusilor lui Jim"), Silivestru, precum si "dom'-Popescu", sotul Caterinei. Relatiile firesti intre membrii unei familii ar fi insemnat sa fie incurajata personalitatea fiecaruia, sa fie sprijinita initiati sau dorinta fiecaruia, dar aceasta "liota de babe celibatare", care locuiesc in ''casa cu molii" simbolizeaza "sterilitatea" si degradarea morala a societatii vetuste. Cu siguranta, Silivestru ar fi avut o viata frumoasa daca n-ar fi fost "criticile si rautatile surorilor" care-l tulburasera si-l impiedicasera sa se casatoreasca atunci cand se indragostise prima oara, dar si acum, la maturitate, cand voia sa intemeieze o familie cu o colega profesoara. El traise atata vreme sub autoritatea noci a parintilor si surorilor sale, incat ii era teama sa se desprinda de teritoriul natal: "Daca toata familia l-ar fi aprobat si sustinut si l-ar fi chemat sa-si intemeieze caminul pe acelasi loc, ar fi avut curaj", dar simtffa in permanenta "primejdia ostilitatii propriei familii".
Definind ambianta daunatoare si distrugatoare a casei cu molii, Dumitru Micu afirma: "Edificiul cu pereti igrasiosi in care ele vegeteaza, ca intr-o trista vizuina, ocroteste un mod de existenta propriu unor randuieli anacronice balcanice, un climat moral perpetuat din epoca matriarhatului. Prin opozitie, casnicia celor doi tineri devine simbolul prefacerii innoitoare, al instaurarii lumii moderne pe ruinele celei vechi, al triumfului civilizatiei asupra naturii primare."In familia Policrat, mama este mai ingrijorata de pierderea pisicii decat de starea ciudata a Verei. Camelia, sora mai mare a Verei, se poarta matern cu sotul ei, Emilian, relatia lor fiind aceea dintre guvernanta si "puiul" caruia-i dadea sa manance "cu lingurita din pilaf, ca unul copil".
■ Romanul "sectiunea nuntii" ilustreaza, prin contrast, obiceiuri, mentalitati, scene din lumea invechita si sufocanta reprezentata de locatarii "casei cu molii" si activitatile pline de energie si vitalitate ale tinerei generatii, simbolizate, in principal, prin Jim si celelalte personaje aflate la inceputul vietii. "Casa cu molii" nu este o metafora, ci defineste cat se poate de realist atmosfera vetusta a locuintei incarcate de obiecte mucegaite, ciobite, ruginite, pline de molii, omizi si gandaci, care degaja un miros de ranced, de naftalina si de colb. Cand mostenesc casele de la Silivestru, Jim si Vera "curata locul de molii, ridicand deasupra case noi, pentru oameni noi", cu ferestre mari si mobila moderna, iar in curtea paraginita au sadit gazon englezesc si au construit o piscina
Limbajul artistic anticalofil se caracterizeaza, in principal, prin tehnica detaliului, utilizata atat in descrierea caselor, a interioarelor, cat si pentru marcarea trasaturilor fizice, a imbracamintei si coafurii personajelor, constituind adesea un procedeu artistic de caracterizare. De pilda, este descrisa fiecare camera locuita de femeile din "casa cu molii", infatisarea fiecarui erou in parte, din imbinarea carora reiese firea sau caracteristica dominanta a personajului respectiv.
Stilul colocviul defineste limbajul artistic al romanului si indeplineste functia de comunicare in sfera relatiilor cotidiene dintre personajele romanului: "Taci, dom', obraznicilor, nemernicilor! Citeste, dom'!"; "A zut pe dracu'!"; "-Ma, Bobby, sa stii ca ti-o coace Ostrogotu!" etc. Lirismul romanului este sustinut prin declaratiile de dragoste si prin descrierea starilor emotionale ale personajelor: "tu trebuie sa ma crezi pe mine numai pe'tine te iubesc!"; "Fie ca strangerile furtive (furise - n,n.) de maini si sarutarile chiar pe drum, in acel oras ingaduitor de provincie, ii trada ca indragostiti"; "in sala goala a sufletului ei orice vibratie se proa in fioruri dureroase".In concluzie, romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu, este mai mult un poem liric de iubire si mai putin un roman, este mai mult o "monografie a familiei zuta ca institutie" (S.Damian).


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani