Catastrofa de Liviu Rebreanu - temă, conţinut, personaje referat






Nuvelistica lui Rebreanu



Tematica si formulele estetice ale romanelor se schiteaza in linii mai ferme sau mai superficiale in nuvelele prozatorului. George Gana considera ca aceste creatii au ajuns „victime" ale operei romanesti si au fost judecate prin raportare la capodoperele romancierului. G. Calinescu vede in nuvele desene ale unor detalii realizate de un pictor ce exerseaza pentru o imensa panza a vietii voit rudimentare. Criticul crede insa ca din aceste „dibuiri de detaliu" se vor naste ample constructii arhitectonice.

Privita autonom, nuvelistica lui Rebreanu se inscrie in directia prozei de observatie sociala si psihologica exterioara, ce re-creeaza din gesturi si vorbe banale, din situatii obisnuite lumea rurala, imprimandu-i o materialitate masiva, bolovanoasa, chiar brutala. Nuvelele au favorizat insusirea unei atitudini detasate si stapanirea unui stil narativ obiectiv. O alta zona investigata, lumea razboiului, a permis exersarea procedeelor analizei psihologice asupra unor constiinte surprinse in situatii-limita, generatoare de crize.

Tema. Continut. Personaje



Nuvela Catastrofa (1921) ilustreaza un caz de infrangere a unei constiinte mediocre antrenare intr-o drama mai presus de resursele sale. Este cazul unui ofiter roman din armata austro-ungara care, nevoit sa lupte contra armatei romane, traieste o chinuitoare dilema si imposibilitatea optiunii salvatoare.

David Pop, ofiter in rezerva, ardelean instarit datorita unui tata zgarcit, intelectual fara studii indestulatoare, mostenise de la tatal sau iubirea de tihna si sangele rece cu care se descurcase in viata. isi imbraca uniforma militara in ocazii solemne pentru a impresiona, adopta o atitudine concilianta si neutra fata de romani si maghiari, nu se arata interesat de problemele sociale sau politice, dar cand izbucneste razboiul pleaca fara intarziere pe front sa-si faca „datoria". Lupta pe mai multe fronturi cu credinta incurajatoare ca cel ce-si face datoria nu are de ce sa se teama. intalnirea cu vechiul prieten Alexe Candale ii trezeste oarece indoieli, dar confruntarea cu realitatea razboiului reinstaleaza credinta in adevarata datorie. Cand ajunge pe frontul romanesc, se declanseaza criza. Emil Oprisan si Alexe Candale ii ofera doua modele de atitudine in dilema: datorie - frate roman. Comandant al unei grupe de mitraliere, David Pop se afla fata in fata cu soldatii romani, si sentimentul national se dovedeste mai puternic decat oricand. insa in timpul atacului ordona masinal sa se traga. Nu are puterea sa opreasca uciderea fratilor romani, dar isi doreste sa fie ucis de gloantele lor. Un ofiter roman il va impusca, neluand in seama ultimele lui cuvinte: „datoria frate roman". Replica romanilor cade necrutatoare: „Ne omorasi cinci ceasuri cu mitraliera si acuma mai zici ca esti frate? Grijania si anafura ta de caine!".

Catastrofa lui David Pop isi are cauza intr-o mentalitate si un stil de viata pe care le socotea aducatoare de liniste. El crede ca are o capacitate deosebita de a se adapta realitatii, adoptand o atitudine pasiva si refuzand sa caute probleme in existenta sa. in razboi isi impune un principiu ce nu ii poate zdruncina sistemul de valori: datoria. in felul acesta personajul isi conserva mai departe mediocritatea. in situatia-limita - confruntarea directa cu romanii - atitudinea sa devine dilematica. David Pop ar dori sa ramana „omul mic al datoriei" fata de un stat care ii asigura tihna, dar ar vrea si sa gaseasca intelegere din partea romanilor doar pentru ca le este frate.




Celelalte personaje, simple prezente episodice, servesc construirii unei opozitii, destul de schematice, cu protagonistul nuvelei. Alexe Candale, nationalistul sovin, si Emil Oprisan, propovaduitorul datoriei, ilustreaza optiuni antagonice si accentueaza dificultatea alegerii in cazul lui David Pop.

Structura si procedee narative



Discursul epic evolueaza liniar si cronologic pe doua planuri: cel al realitatii exterioare - razboiul vazut intr-o atmosfera sumbra si demitizata, si cel al realitatii interioare - planul constiintei eroului. Nuvela consta in descrierea ascendenta a unei crize, iar momentele acestei crize determina desfasurarea discursului epic. Surprinderea proceselor de constiinta prin care trece eroul combina perspectiva exterioara a vocii naratoriale cu cea interioara a personajului. Astfeobservatia obiectiva ce inregistreaza reactiile si comportamentul eroului este completata de tehnicile introspectiei: monologul interior, retrospectia generata de memoria subiectiva.

Tehnica narativa rezumativa permite concentrarea actiunii si a parcursului vietii eroului. Totusi, in episoadele semnificative - revenirea in Ardeal, atacul final - perceptia interiorizata a timpului dilata evenimentele si permite aprofundarea dilemelor si framantarilor personajului. Limbajul metaforic si descrierile de natura sustin analiza psihologica si apartin vocii naratoriale:

Inima Iui David era cuprinsa de un frig mare", ,I se parea ca in fata i se deschide o prapastie in care va trebui sa se rostogoleasca'.

Cuvinte-cheie, ce revin obsesiv, concentreaza semnificatiile textului: „datoria", „moartea", ,frate", „roman", „intuneric", „lumina'. Realizate in maniera simbolizanta, tablourile de natura prefigureaza viziunea sumbra asupra razboiului si creeaza corespondente cu zbuciumul launtric al eroului: poarele de-abia rasarit, se ascunse iarasi in panzisul mohorat de nouri ce inchidea vazduhul, din spate porni un bubuit inabusit, greu" in prezentarea biografiei eroului si in unele comentarii naratoriale se simte un ton critic, chiar sarcastic, dincolo de obisnuita detasare in construirea frazelor: ,Numai sangele rece il mostenise David din firea parintilor. incolo nici o ambitie nu-l necajea".

Perspective de lectura



Cu un material uman de serie, cum este David Pop, cu o constiinta ce ramane prinsa in mediocritate, nu se putea construi un destin tragic. Explorand implicatiile morale ale cazului acestui ofiter, scriitorul reuseste sa descopere totusi un nucleu dramatic: drama celui care nu a avut puterea de a transforma gandul inalt (dragostea pentru cei din neamul sau) intr-un act existential care sa-l sustina. Chiar daca se stinge cu un gand frumos pe buze si soarele il saruta pe ochii mari minunati, moartea lui nu este apoteotica, ci umilitoare.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani