CONTA SI EMINESCU DESPRE BASARABIA 27 mai 1912 referat






Ochi plini de lacrami, inimi sangerande, privesc spre Basarabia furata!
E poate clipa cea mai inaltatoare de patriotism, cand toata suflarea romaneasca isi aminteste intr-un gand, de plaiul sfant al Basarabiei, de fratii care de un veac sorb amaraciunea iobagiei nedrepte.
Durerea noastra e mai mare decat a lor!
Suferim mai mult decat asupritii care de un secol n-au putut sa da lumina libertatii, nici n-au auzit strigatul saltor al fratilor de peste Prut.
Chiote de veselie oficiala vor incerca sa tulbure ziua de doliu a unui neam.
Si ile ca un blestem, nu vor raspunde bucuriei lor, asa cum rasuna odinioara de cantecul moldovenesc. in colibele basarabene, batranii aprinzand candele strabune, vor arata copiilor cu mana care isi fac crucea, spre cerul mantuirii, spre tara lui Stefan, clatinand cu adanc inteles pletele traditionale ale plaiesilor moldoveni.
Iar noi, ascultand infiorati danganitul prelung al clopotelor de jale, vom fi imbarbatati de versul etern al marelui Eminescu:

Auzi! departe striga slabii
Si asupritii catra noi:
E glasul blandei Basarabii,
Ajunsa-n ziua de apoi.
E sora noastra cea mezina.
Gemand sub cnutul de calmuc,

Legata-n lanturi de-a ei mana.
De streang tarand-o ei o duc.
Murit-a? Poate numai doarme,
S-astepata moartea de la cani?
La arme. La arme dar, romani

„Basarabia a fost pentru Conta partea cea mai simpatica a tarii sale. Doua veri a petrecut canta intr-un sat din judetul Cahul."
B. C. Liveanu, Prefata la volumul Discursuri parlamentare, . 19.
Marele filosof era pasionat pentru poezia populara. in copilaria sa fericita, hoinarind cu ciobanii prin muntii Neamtului, nu uitase sa culeaga si sa prescrie intr-un caiet aceste apoteozari ale naturii, prefacute in doine si balade de anonimii trubaduri ai poporului. Si din Basarabia a cules Vasile Conta poezii populare si diferit material folcoristic, pe care l-a trimis lui Eminescu insotit de urmatoarele randuri:
„Te rog, d[omnu]le Fatu, sa fii asa de bun de a trimite d[omnu]lui Eminescu, caietul ce cuprinde culegerile mele populare, caci am aflat ca are o mare dragoste pentru acest gen de poezie.
L-as fi trimis direct dar nu-i cunosc adresa. Pentru singuratatea mea, departe de caminul si tara pe care o doresc, aceste versuri par o muzica divina, un balsam alinator de suflete instrainate. Cred ca-i face mare placere."2
Din alt fragment de scrisoare a lui Conta aflu ca s-a expediat caietul de poezii populare ale filosofului pe adresa lui Eminescu, care pe aceea vreme studia la Viena:
„Am primit azi o scrisoare foarte magulitoare de la d[omnu]l Eminescu din Viena, in care imi scrie ca poeziile trimise i-a procurat o mare placere, dupa cum prezusem; - Ie-a citit pe nerasuflate caci era si dansul insetat de graiul dulce, nespus de dulce al tarii sale.
«Mi—ai trimis, d[omnu]le Conta, un prietin sincer ca sa ma iau in ceasurile lungi si plicticoase. A fost o revelatie pentru mine „cantecele basarabene" — multe din ele se asamana cu cele din Moldo de Sus, ah, cum as dori sa d aceasta parte instrainata. Cu acest prilej iti trimit fotografia mea, rugandu-te sa mi-o trimiti pe a d[urni]tale»"
In nici o biografie nu se pomeneste daca Eminescu a fost in Basarabia.Insa o ura de moarte a pastrat poetul pentru rapitori, descriind acest dispret in multe versuri, care se afla in manuscrisele de la Academia Romana:

Nu e destul ca oameni
De origina barbara
Mosia-n jumatate
Nemernic ti-o furara.
Ca intre Prut si Nistru
Pe-olatele batrane




Domnesc pe neam si tara
Calmuci cu cap de cane,
A caror mutra sluta
Si-adanc dobitoceasca
N-o-ntrece decat doara
Inima lor caineasca?
Nu c destul c-acoloIn neagra-ntunecime
Copin-si blestem soarta
Neascultati de nime.
Caci cnutul ii zdrobeste?

Sau admirabilul fragment postum:

Din lungi carari de codru.
Din munti cu rfu-n nouri
Iesit-au Dragos-Voda, Imblanzitor de bouri,
Multime curgatoare
S-a fost intins pe le
Si buciumele suna
Si oile-s pe cale;
Nainte merg mosnegii
Cu pletele bogate
Tiind toiage albe
In manile uscate.
Astfel ieseau tot randuri.

Vuind din verzi ramuri:
Copii, ciobani si turme.
Mosnegi, pastori de neamuri.
Si au intins mosia
Spre rasarit s-amiaz,
Pan-unde marea sfarma
De tarm al ei talaz.
Au cucerit cu plugul
Cu rful dragei sabii
Pan' la Cetatea-Alba
Limanul de corabii.
Sute de ani statut-au
Stapani pana la Nistru,
Luptand cu Rasaritul
Cu cuibul cel sinistru.
De unde vin in roiuri In veci renascatoare
Limbi spurcate si rele
Barbarele popoare.
Prin neagra vijelie.
Ce jie si bate,
Sfarmandu-se la graniti
De ziduri de cetate.
Sta neclintit Moldo
Tesand la panza vremii;
Viteji-i erau fin
Si purtatorii stemii
Cei datatori de lege
Si-asezatori de datini,
Lumine din lumine,
Musatini din Musatini.
In inile eminesciene mai gasim intr-altele si lacrami pentru Basarabia pierduta:

Si strunele plesnite
Si harfa desfacuta
In salcia pletoasa.
De care atarna
L-a Isterului rape.
Acuma este nunta
Si cantul ei de aur
Nu pot a-l destepta.
Si nt tragand s-aude
Sub crengile plecate
Spre unda cristalina

Ce fuge sopotind.
Si umbrele din apa
Tot randuri inecate
Se par ca las in urma
O voce suspinand.
Durere! Si-i profunda
Cand Romania ge
Cu fruntea-nfasurata
De doliu la mormant;
Durerea-i pretutindeni, In lea si Carpatul
Ce-i romanesc pamant.

Filosoful Conta ca si prietenul sau Eminescu, infiereaza purtarea neomeneasca a Rusiei, in doua articole publicate unul in ziarul Steaua Romaniei, iar altul in ziarul Viitorul Romaniei, care pe vremuri au facut multa l, fiind scrise cu mult simt patriotic si cuprinzand inalte sfaturi pentru politicianii care au lasat sa se faptuiasca rusinea.
Calauziti de marele ader: „ca fundamentul moral al unui popor e patriotismul; fara el nu putem concepe o viata, dar inca un stat. Cei ce cred ca a fi patriot este un preliminar natural, caci cu totii trebuie sa fim patrioti, - se insala. A fi patriot inseamna: a fi cinstit, a avea o constiinta curata si o inteligenta vie, a avea un arbitragiu filosofic pentru compatriotii tai, in fine un criteriu biblic din care sa reiese principiul ca viata ta apartine tuturora si ca tu nu esti decat un luptator intr-un razboi care tinde spre fericirea si gloria tarii tale.
„Aceste inimi mari si generoase se pot asemana c-un templu unde pentru eternitate trebuie sa ardem candela recunostintii.
De entuziasmul acesta depinde de multe ori fericirea si gloria unui popor".1
Eminescu si Conta au aratat ce asteapta viitorul de la tinerele generatiuni, - pilduire demna de marii eroi ai trecutului nostru, al caror cunt sa fie rugaciunea lor de toate zilele.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani