Dan, capitan de plai — comentariu - poem de Vasile Alecsandri referat






DAN, CAPITAN DE PLAI — Poem de Vasile Alecsandri, „Convorbiri literare" nr. 10, ianuarie 1875; in volumul Opere complete. Poezii III, Bucuresti, 1875.

Prin poemul eroic Dan. capitan de plai, Alecsandri se dovedeste inca o dala in largul sau in legendele unde istoria nationala se impleteste cu fabula, iar eroii Evului Mediu romanesc se proiecteaza in mii. Plasata in cel de-al XV-lea „secul", dupa indicatia subtitrata de autor, actiunea acestui poem epic de mari dimensiuni se petrece in Moldova, dupa moartea lui Stefan cel Mare, absenta conducatorului conotind, in privinta cadrului, un spatiu descentrat si un timp iesit din matca. Eroul central este Dan, fost capitan al lui Stefan-Voda, prezentat intr-o prima parte, descriptiva, a poemului, in tonalilati melancolice, ca un sihastru, uitat de lume, traind in inima nuntilor „ca soimul singuratic"; intre personaj st cadrul sau exista un perfect acord ce face ca ele sa se caracterizeze reciproc.

Dan, cu suflet „alb" si „luminos", traieste un timp al rememorarii, privind cu jale la „fantasma dragalasa a verdei tinereti" si, totodata, nutrind o senina melancolie la gindul parasirii vietii acesteia. Procedeul artistic fundamental al primei parti il constituie, in buna traditie romantica, antiteza tinerete/ balrinete, trecut glorios/ prezent lipsit de stralucire. Confirniind inspiratia folclorica anuntala de versurile din motto-ul poemului (Fragment de chitic poporal), Alecsandri introduce in deschiderea celei de a doua parti motivul elementelor naturii care vorbesc si-] avertizeaza pe erou, „batrinul Dan" allind de la „doi vechi stejari" de venirea hoardelor tataresti in tara. intr-un avint eroic, redat in versuri (eatrale, eroul hotaraste sa plece la lupta si jura sa nu aiba odihna pina ce nu-si va indeplini misia. intilnirea cu prietenii sai Ursan si Fulga (fiica acestuia din urma) constituie urmatoarele doua episoade ale scenariului epic. Ursan — si el fost ostean al lui Stefan — nu e decit un reflex al lui Dan si, desi poetul a incercai sa-l diferentieze prin aspectul sau fizic, i-a lasal aceleasi note sufletesti ca si cele harazite fratelui sau de arme.

Pulga este femeia virila, mai rar infatisata in poezia lui Alecsandri , amazoana capabila sa lupte cot la cot cu barbatii, nelipsita, cu toate acestea, de atributele feminitatii, descrise de poet in sintagme cliseizate (ochi „ca mura", „parul sau de aur", „gura rumeioara" etc.) Drumul eroilor spre invadatori, prilej pentru descrieri sumbru-romantice, este un reflex al modelelor de gen in literatura epocii. Episodul central il constituie lupta celor trei — ajutati mai apoi de arcasii mosneni din Orhei — impotriva cotropitorilor, prilej de dramatica descriere, din care iese aureolata de victorie ostimea romana.





Dan este prins de tatarii invinsi si dus dincolo de Nistru. Episodul intilnirii sale cu Ghirai-Han si al ispitirii eroului ofera autorului ocazia unui inflacarat discurs patriotic, in care Dan se asemuieste cu pamintul tarii, pe care il reprezinta, in demnitatea sa: „Ceahlaul sub furtuna nu scade mosunoi!/ Eu, Dan, sub vintul soartei sa cad pagin, nu voiu". Comandantul ostirii dusmane se declara invins si — motiv tipic baladelor si legendelor folclorice — ii acorda eroului posibilitatea realizarii unei ultime dorinte: Dan se intoarce acasa, mai saruta o data pamintul tarii si revine, pentru a muri, „la Hanul". Epilogul — moralizator — este rostit de cel ce fusese adversarul lui Dan, accentuindu-se astfel asupra exemplaritatii eroului.

In scena finala, de un sobru patetism, frumusetea morala a lui Dan il inconjoara cu aura marilor eroi nationali.

Alecsandri isi construieste poemul in ample parti expozitive sau declamative, incadrate de schimburi scurte de replici, care ii reliefeaza virtutile dramatice precum si expresivitatea plastica a limbii populare utilizate. Autorul lucreaza cu instrumentele retoricii romantice (antiteza, descriptiile grandioase, vastitatea epicului, optiunea pentru eufonii etc). Comentatorii sint unanimi in a recunoaste in Dan, capilari de plai, ca si in celelalte Legende ale lui Alecsandri , modelele hugoliene ale Legendei secolelor, atit in privinta personajelor, cit si in aceea a constructiei epice.

Dar, diferenta notabila, daca Hugo se referea la istoria universala, Alecsandri se apleaca asupra celei nationale, in dorinta de a configura un epos romanesc. Mai semnificativa ni se pare apropierea de izvoarele literaturii orale, partea cea mai rezistenta a poemului datorindu-se valorificarii inalt-artistice a filonului folcloric, impletit ingenios cu acela istoric. Dan, capitan de plai se inscrie, in creatia lui Alecsandri, intre textele ce trebuiau sa compuna o epopee bazata pe folclor, continuind astfel in marea epica proiectele incepute in lirica prin Doine. Valoarea artistica a poemului este conferita, pe de o parte, de splendida pilda de eroism si patriotism, iar pe de alta, de maturitatea artistica a poetului, reflectata la nivel stilistic intr-un timbru epic inconfundabil, in pofida recunoscutelor modele.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani