DESTEPTAREA ROMANIEI — Poezie de Vasile Alecsandri referat






DESTEPTAREA ROMANIEI — Poezie de
Vasile Alecsandri, aparuta in martie 1848 pe foi volante, in „Foaia pentru minte, inima si literatura", nr. 21, din 24 mai 1848 si in Dome si lacrimioare, lasi, . Initial a avut titlul Catra romani; titlul definitiv l-a primit la publicarea in volum.

Menita sa stirneasca si sa sustina entuziasmul viitorilor participanti la revolutia de la 1848, poezia arc o structura retorica si utilizeaza vocabularul caracteristic al ideologiei romanesti pasoptiste.

Cuvintul-cheie este cel de libertate, repetat de cinci ori, in pozitii privilegiate, cit si in concluzie; alaturi de el apare expresia directa a idealului unirii, prezenta mai ales in ultimele trei strofe, sub forma unor sintagme caracteristice.

In fata lor, definind starea prezenta, pe care revolutia trebuia s-o modifice, stau tirania si orbirea, intregul discurs poetic tintind, prin persuasiune, sa rastoarne echilibrul de forte intre aceste notiuni, ce definesc niste realitati deopotriva social-politice si psihologice.

In prima versiune, tiltul are o semnificatie exhortativa, materializata de-a lungul intregului text prin folosirea persoanei a doua si a verbelor la imperativ.

Cele zece strofe sint dispuse simetric, mai intii in doua perechi, prima retoric-interogativa, a doua exclamativa, apoi in doua grupe de cile trei strofe, in aceeasi succesiune intrebare — indemn; ultima strofa are si un pronuntat caracter apoftegmatic. Textul e bazat pe un sistem imagistic simplu si limpede, axat pe antiteza si utilizind din belsug repetitia.

Unele formulari par aproape pleonastice, dar sint determinate nu numai de necesitati de masura a versului, ci si de un fel de inertie a expresiei: fraza odala lansata, din cauza incarcaturii afective pe care o presupune, nu se poate opri odata cu epuizarea stricta a sensului. Repetitia imbraca si forma anaforei, ritmind ideea si facind-o mai memorabila, sau devine nucleul unui adevarat joc de cuvinte, intemeiat in acelasi timp si pe antiteza, cu certe efecte persuasive, de exemplu in final. Epitetele sint putine si relativ banale, familiare retoricii jurnalistice pasoptiste si intregii poezii cu tematica social-po-litica si patriotica a acestei perioade; ele nu sensibilizeaza ideea, ci o impodobesc, dar o fac intru totul in spiritul conceptiei intregului, subordonindu-se aceleiasi structuri antitetice si aparind firesc de sub pana poetului-agitator.





Alecsandri reuseste sa mentina de-a lungul celor zece strofe o structura prozodica nu foarte comoda: strofa de cinci versuri, primele trei de 16/15/16 silabe, ultimele doua de 7/8 silabe, cu rime feminine in versurile 2,4 si 5; ultimele versuri, prin scurtimea relativa si rima oxitona, cad de fiecare data ca o concluzie, cu neputinta de tagaduit, sau un indemn caruia cititorul nu i se poale sustrage. Efectul de epoca al poeziei a fost considerabil.

In numarul urmator al „Foii pentru minte, inima si literatura" apare Un rasunet al poetului ardelean Andrei Muresanu („Desteapta-te romane,.."); ecouri ale ei pot fi regasite in poezii de C. D. Aricescu, Al. Sihleanu, G. Creteanu si chiar in Ce-ti doresc eu fie. dulce Romanie de M. Eminescu.

Ea ramine nu numai una dintre piesele cele mai reprezentative ale liricii patriotice si revolutionare a lui Vasile Alecsandri , ci si una dintre poeziile fundamentale ale intregii generatii, sintetizindu-i idealurile si mijloacele expresive specifice.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani