Fat-Frumos din lacrima (fragment comentat) de MlHAI EMINESCU referat






Fat-Frumos din lacrima
(fragment)


"Cand era-nspre sara zilei a treia, buzduganul, cazand, se izbi de o poarta de arama si facu un vuiet puternic si lung. Poarta era sfaramata si voinicul intra. Luna rasarise dintre munti si se oglindea intr-un lac mare si limpede, ca seninul cerului. in fundul lui, se vedea sclipind, de limpede ce era, un nisip de aur; iar in mijlocul lui, pe o insula de smarand, inconjurat de un crang de arbori verzi si stufosi, se ridica un mandru palat de o marmura ca laptele, lucie si alba - atat de lucie, incat in ziduri rasfrangea ca-ntr-o oglinda de argint: dumbrava si lunca, lac si tarmuri. O luntre aurita veghea pe undele limpezi ale lacului langa poarta; si-n aerul cel curat al serei tremurau din palat cantece mandre si senine. Fat-Frumos se sui-n luntre si, vaslind, ajunse pana la scarile de marmura ale palatului. Patruns acolo, el vazu in boitele scarilor candelabre cu sute de brate, si-n fiecare brat ardea cate o stea de foc. Patrunse in sala. Sala era nalta, sustinuta de stalpi si de arcuri, toate de aur, iar in mijlocul ei stetea o mandra masa; acoperita cu alb, talgerele toate sapate din cate-un singur margaritar mare; iar boierii ce sedeau la masa in haine aurite, pe scaune de catifea rosie, erau frumosi ca zilele tineretii si voiosi ca horele. Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur, batut cu diamante, si cu hainele stralucite, era frumos ca luna unei nopti de vara. Dar mai mandru era Fat-Frumos.
- Bine-ai venit, Fat-Frumos! zise-mparatul, am auzit de tine, da de vazut nu te-am vazut.
- Bine te-am gasit, imparate, desi ma tem ca nu te-oi lasa cu bine, pentru ca am venit sa ne luptam greu, ca destul ai viclenit asupra tatalui meu.
- Ba n-am viclenit asupra tatalui tau, ci totdeauna m-am luptat in lupta dreapta. Dar cu tine nu m-oi bate. Ci mai bine-oi spune lautarilor sa zica si cuparilor sa imple cupele cu vin si-om lega fratie de cruce pe cat om fi si-om trai.
Si se sarutara feciorii de-mparati in urarile boierilor si baura si se sfatuira."


Fragmentul face parte din basmul Fat-Frumos din lacrima (1870) si ilustreaza primul segment al evolutiei scenariului narativ: intrand pe teritoriul imparatiei vecine, Fat-Frumos il cunoaste pe fiul imparatului vrajmas si leaga cu acesta, spontan, fratie de cruce, pecetluind astfel stabilirea pacii intre cele doua imparatii.

Fragmentul marcheaza cea dintai pauza descriptiva in discursul epic, fiind reprezentativ pentru modul in care Mihai Eminescu a stilizat modelul basmului popular, regandindu-l din perspectiva culturii si viziunii sale romantice: gustul pentru descriptii liricizeaza naratiunea, adaugand epicului propriu-zis o componenta intelectuala, reflexiva. Descrierea devine principala modalitate de insertie in text a unei structuri de simboluri care dubleaza si orienteaza scenariul narativ. in fragmentul ales, descrierea este cuprinzatoare si panoramica, exterioara si impersonala (dovada — frecventa reflexivelor impersonale in prima secventa), cu un inceput de personalizare in a doua secventa, cand naratorul isi transfera perspectiva protagonistului devenit centrul tabloului. Procedeele subiec-tivizarii sunt folosirea verbului de perceptie "vazu" - marca a personalizarii, si schimbarea secventiala a timpului gramatical al verbelor: imperfectul este inlocuit cu perfectul simplu. Perfectul simplu, apartinand stratului narativ, separa naratiunea de descriere si delimiteaza, totodata, cele doua secvente descriptive ale segmentului de text analizat.

Simbolul central al fragmentului este insula paradisiaca, spatiu ce poarta atributele oniricului si vizionarismului romantic eminescian, trimi-tandu-ne cu gandul la insula lui Euthanasius din nuvela Cezara. Simbolul insulei antreneaza o serie de alte simboluri (luna, cerul, apa, castelul) si impreuna creeaza viziunea unui cosmos originar. in acest paradis insular, contrariile (inaltul si adancul, acvaticul, astralul si teluricul) se armonizeaza alcatuind imaginea totalitatii primordiale: "'Luna rasarise dintre munti si se oglindea inlr~un lac mare si limpede, ca seninul cerului. () iar in mijlocul lui (al lacului), pe o insula de smarand, () se ridica un mandru palat de o marmura ca laptele, lucie si alba - atat de lucie, incat in ziduri rasfrangea ca-ntr-o oglinda de argint: dumbrava si lunca, lac si tarmuri." Lacul-oglinda si palatul-oglinda sunt simboluri ale unitatii paradisiace in cadrul unei geografii mitice: coincindentia oppositorum. Insula din mijlocul lacului si castelul din mijlocul insulei configureaza o structura armonioasa de tip monadic, formata din spatii concentrice, transparente, care se oglindesc si se absorb unul in celalalt. Prinde astfel contur primul nucleu oniric al naratiunii, univers al seninatatii mitice.





Descrierea, intr-o secventa ulterioara, a arhitecturii si interiorului palatului este pastrata, de narator, in acelasi registru imagistic specific visului si basmului. Elementele decorului sunt alcatuite din suprafete luminoase ce creeaza transparente artificiale prin generalizarea, ca in literatura parnasiana, a motivului pietrelor pretioase: stalpi si arcuri de aur, "talgere sapate din cate-un singur margaritar mare"; hainele boierilor asezati la masa sunt, de asemenea, aurite, iar coroana imparatului are forma unui "cerc de aur, batut cu diamante". Portretul de grup al boierilor si cel al imparatului sunt stilizate prin procedeul superlativului stilistic realizat ca tripla comparatie: (boierii sunt) "frumosi ca zilele tineretii", "voiosi ca horele"; (imparatul este) "frumos ca luna unei nopti de vara".

Imperfectul evocarii fixeaza pictural, ca intr-o efigie, secventa, ridicand-o deasupra fluxului evenimentelor narate.

Stereotipiile de limbaj din basmul popular sunt inlocuite prin comparatii si epitete (cromatice, metaforice) alcatuind un sistem de imagini similar celui din lirica de tinerete a poetului ori din marile postume: Miradoniz. Sarmis, Gemenii. Sunet, culoare, miros compun sinestezii specifice, prefigurand simbolismul: "pe o insula de smarand, inconjurat de un crang de arbori verzi si stufosi, se ridica un mandru palat de o marmura ca laptele, lucie si alba - atat de lucie, incat in ziduri rasfrangea ca-ntr-o oglinda de argint: dumbrava si lunca, lac si tarmuri. () in aerul cel curat al serei tremurau din palat cantece mandre si senine."
Frecventa comparatiei concrete, plasticizante, de factura populara, si a epitetului (de multe ori, dublu), in detrimentul metaforei incadreaza stilistic textul in prima etapa a creatiei eminesciene.

Teme de lucru:



. Identificati, in naratiune, celelalte nuclee descriptive oniric-simbolice, si comentati-le stilistic.
. Urmariti, in ansamblul textului, raportul dintre naratiune, descriere si dialog, si enumerati argumentele in favoarea liricizarii naratiunii.
. Analizati tipul descrierii, precum si elementele specifice unei structuri descriptive (perspectiva spatiala si perspectiva temporala).
. Enumerati deosebirile dintre naratiune si descriere. Exemplificati comentand, la alegere, o strucnira narativa si alta descriptiva din basmul Fat-Frumos din lacrima.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani