Grigore ureche (1590 -1647) referat






Cronica: \"Letopisetul Tarii Moldoi, de cand s-au descalecat Tara
si de cursul anilor si de viiata domnilor carea scrie de la Dragos
Voda pana la Aron Voda\" (1359 si 1594)
- tema: Personalitati, exemple, modele -
\"Letopisetul Tarii Moldoi, de cand s-au descalecat Tara si de cursul anilor si de viiata domnilor carea scrie de\'la Dragos Voda pana la Aron Voda\", consemneaza perioada cuprinsa intre anii 1359 si 1594,Incepand, asadar, cu intemeierea Moldoi de catre Dragos Voda. Autograful cronicii s-a pierdut, ramanand 22 de manuscrise ale copistilor Simion Dascalul, Misail Calugarul si Axinte Uricariul. Dintre acestia, cel mai fidel copist a fost Uricariul, iar cel care a starnit reactii de revolta a fost Simion Dascalu, deoarece si-a permis sa introduca in textul cronicii module proprii, prin care deforma adevarul istoric.

■ Domnia lui Stefan cel Mare, pentru care cronicarul are o admiratie marturisita, ocupa locul central in cronica lui Grigore Ureche. Cand s-a suit pe scaunul Sucei, Stefan Voda a adunat \"multa multime de oaste munteneasca si din tara\" si a pornit sa-l inlature de la tron pe Patru, voda Aron, pe care il invinge, ii taie capul ca sa razbune \"moartea tatane-sau, Bogdan voda\", apoi strange \"boierii tarii si mari si mici si alta curte marunta\" pe Campia Dreptatii, cu acordul carora a fost uns Domn al Moldoi de catre Mitropolitul Theoctist.
Prima batalie importanta pentru Moldova a fost in 1465, cand Stefan voda a rascumparat \"cetatile carile le luase anii de la alti domni\", Chilia si Cetatea Alba. in anul urmator, 1466, in ziua de 10 iulie, \"au inceput a zidi manastirea Putna, spre slava lui Dumnezeu si a Precuratii Maicii Fecioarii Mariei\", a carei sfintire are loc la 3 septembrie 1470, eniment la care au participat multi moldoni si \"multa adunare de calugari\", impreuna cu Mitropolitul Theoctist.
Lupta de la Podul inalt (1475) impotriva turcilor a fost castigata de Stefan voda \"nu asa cu vitejia, cum cu mestersugul\".\' Mai intai, domnitorul a poruncit sa parjoleasca iarba, \"de au slabit caii turcilor cei gingasi\" - consemneaza cu umor si satisfactie cronicarul -, apoi a pus cativa oameni cu buciume si trambite peste lunca Barladului care au sunat \"semnu de razboi\". Luati prin surprindere, turcii s-au intors si s-aunapustit spre locul de unde se auzeau buciumele, impotmolindu-se in \"apa si lunca si negura\" mlastinoasa, in timp ce Stefan i-a atacat \"dindarat\" si i-a inghesuit in mlastina, unde turcii nu aau loc sa-si desfasoare oastea si se calcau in picioare unii pe altii.
In 1484 Baiazid a nit cu oaste mare, cu ajutor de la munteni si a ocupat din nou Cetatea Alba si.Chilia, iar voda Stefan a reusit numai sa-i alunge din tara, deoarece ambele cetati \"le-au grijitu cu oameni, cu pusci si cu bucate de ajunsu si au ramas pre mana turcilor\".
Un spatiu amplu acorda Grigore Ureche relatarii bataliei de la Codrul Comunului din anul 1497, in care Stefan a repurtat o victorie rasunatoare. Craiul Albert nise pe tronul Poloniei dupa moartea tatalui sau, regele Cazimir, care aa tratate incheiate cu Stefan \"impotriva anilor, carii in toate partile fulgera si tuna cu trasnetul armelor sale, varsand sangile crestinilor si stropsindu volniciia tuturora, inmultind legea lui Moamet cea spurcata\". Albert nu-si da seama de pericolul militar si religios al expansiunii turcesti si nu respecta intelegerea facuta de tatal sau cu Stefan, asa ca porneste cu \"vitejiia asupra Moldoi, socotindu ca pre lesne o va supune\". Viclean, el nu declara fatis razboi voievodului, ci, sub pretextul ca vrea sa elibereze Cetatea Alba si Chilia de sub ocupatia otomana, patrunde in Moldova in august 1497 cu 80.000 de osteni si, umbland \"cu inselaciune\", a primit cu bucurie pe soli si \"darurile ce-i trimisese Stefan voda cu mare multamita si cu dragoste\". Stefan voda, crezand in cuvantul craiului Albert si bucuros ca are sprijin impotriva turcilor, nu-si da seama de siretenie decat atunci cand mesagerii sai, logofatul Tautu si vistiernicul Isac, au fost arestati si dusi la inchisoarea din Liov. Domnitorul mobilizeaza in graba oastea si-l intampina pe craiul lesesc in apropiere de Roman, la 27 august 1497. Desi aa o armata mult mai numeroasa» Albert nu poate ocupa cetatea Sucei, intrucat aparatorii moldoni \"ce risipiia lesii zioa cu puscile, noaptea astupa gaurile si le intariia\". Ramasi fara hrana si haituiti de moldoni in atacuri surprinzatoare, istoviti si decimati intr-un razboi prea lung, polonezii si-au invinuit fatis regele ca \"au nit fara cale, de i-au adus ca sa-i piarza pre toti\". Infatuarea lui Albert era atat de mare, incat nu a vrut sa se declare infrant, dar, fiindu-i teama ca va fi abandonat de armata si afland ca Stefan primise ajutor de la Radu-voda al Munteniei si de la Birtoc al Ardealului, accepta impacarea cu Stefan, chiar pe campul de lupta. De remarcat este faptul ca in aceasta lupta s-au unit pentru acelasi tel Moldova, Tara Romaneasca si Ardealul, constituind unul dintre momentele istorice esentiale ale Evului Mediu.
Impresionat de dublul ajutor primit din partea cinilor sai, Stefan 1-a rasplatit pe craiul Ardealului, diplomat abil, care internise personal in medierea conflictului, apoi ii cere lui Albert sa se intoarca in Polonia pe acelasi drum pe care intrase in Moldova, pentru ca \"sa nu mai strice tara pre alt loc\". Dar regele polon nu respecta nici de aceasta data intelegerea si pleaca pe alt traseu, \"pre unde era tara intreaga\", drum pe care trebuia sa trarseze Codrul Cozminului. Intuind intentia lui Albert, aceea de a jefui o alta zona bogata a Moldoi si de a se ridica astfel in ochii ostasilor sai, Stefan a poruncit \"sa sacuiasca padurea\", adica sa taie pe trei sferturi trunchiurile copacilor, iar cand va trece oastea polona prin padure sa-i doboare peste «a. El cu oastea \"au intrat dupa dansii si cu doao mii de turci\", i-au lovit din toate partile pe dusmani si \"oborandu (a dobori - n.n.) copacii cei intinati asupra lor, multa oaste lesasca au peritu, unii de osteni, altii de tarani, [.:.] altii de copacii cei intinati\". Lesii si-au pierdut pustile, si-au abandonat steagurile, \"insusi craiul cu putini ramasese\". Auzind-ca \'Vine si alta oaste lesasca intr-ajutoriu craiului\", Stefan cheama pe vornicul Boldur in ajutor si batalia s-a dat la Lentesti, in ziua de 29 octombrie, cand \"cu ajutoriul lui Dumnezeu si cu norocul lui Stefan voda si mare moarte si taiere s-au facut atuncea in oastea leseasca\". Restul armatei polone a trecut Prutul spre Cernauti, dar a fost din nou lovita de oastea lui Stefan, care \"i-au rasipit si i-au taiatu, de-abia au scapat insusi craiul cu putina oaste a sa\".In aceste module, Ureche evidentiaza cateva dintre valorile morale esentiale ale epocii: dreptatea divina si pamanteana, respectarea juramintelor, mai ales a celor militare, apararea valorilor crestine si pedepsirea trufiei umane, accentuand in acelasi timp onestitatea, fermitatea si patriotismul lui Stefan cel Mare.In modulul \"De moartea lui Stefan voda celui Bun, va leato 7012\", adica in 1504, Grigore Ureche realizeaza portretul marelui domnitor intr-un stil artistic, de aceea este considerat primul portret literar: \"Fost-au Stefan-Voda om nu mare de statu, manios.si de graba varsatoriu de sange nevinovat; de multe ori la ospete omoraea fara judetu. Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu, si lucrul sau il stia a-l acoperi, si unde nu gandeai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie, insusi sa varaia, ca vazandu-I ai sai, sa nu indarapteze, si pentru aceia raru razboiu de nu biruia. Si unde-l biruia altii, nu pierdea nadejdea, ca stiindu-se cazut gios, sa radica deasupra biruitorilor\".




Dupa intoarcerea de la batalia pentru recastigarea Pocutiei, Stefan voda \"fiindu bolnav si slabu de ani\" si mai ales obosit de cei 47 de ani de domnie in care \"multe razboaie cu noroc ce au facut, cu mare lauda au muritu, marti, iulie 2 zile\", in anul 1504, urmandu-i la tron fiul sau, Bogdan voda.
Tara 1-a-ingropat \"cu multa jale si gere in manastirea Putna, care era zidita de dansul\", iar cronicarul ilustreaza sugestiv durerea sfasietoare a moldonilor, care \"gea toti ca dupa un parinte al sau\". intreaga natura s-a cutremurat la moartea domnitorului, pe care a prestit-o printr-o \"iarna grea si geroasa\" si 1-a s apoi cu \"ploi grele si povoaie de ape si multa inecare de apa s-au facut\". in incheiere, Grigore Ureche sintetizeaza principalele merite ale lui Stefan cel Mare in timpul domniei: \"Au domnitu Stefan voda 47 de ani si 2 luni si trei saptamani si au facut 44 de manastiri si insusi tiitoriu preste toata tara\". [Nascut in 1429, Stefan a denit domnitor la numai 28 de ani (1457) si a murit la varsta de 75 de ani, in ziua de marti, 2 iulie 1504-n.n.]

■ Domnia Iui Alexandru Lapusneanul este relatata inca de la ocuparea tronului prin viclesug, in 1552, cand acesta i-a taiat nasul lui Joldea, logodnicul fetei lui Patru voda si, dupa ce 1-a trimis la manastire, a luat-O \"sa-i fie doamna lui\". Petru Rares fusese un domnitor bun pentru Moldova si oamenii aau pentru el un respect si o admiratie care se manifestau si dupa moartea acestuia. El avusese doi fii, unul un desfranat, iar celalalt un anturier, asa ca, dupa ce domnisera scurt timp, fusesera omorati. Roxanda, unica fiica a fostului domnitor, ramasese singura pe lume si familia hotarase s-o marite cu Joldea, care este inlaturat de Alexandru Lapusneanul prin taierea nasului si retragerea la manastire. Odata casatorit cu domnita Roxanda, Lapusneanul castiga multa simpatie din partea poporului, fiica lui Petru Rares fiind un adevarat simbol al cinstei si patriotismului tatalui ei. Dupa noua ani de domnie, in 1561, Alexandru Lapusneanul a fost atacat de Heraclu Vasilicu si invins la Verbie. Dupa ce i-a luat area, le-a promis boierilor \"sa le faca bine mai mult decat vor pofti ei\", iar acestia, crezandu-l, \"i-au inchinat Tara de Sus\", tradandu-l pe fostul domnitor, Lapusneanul. Noul domn s-a asezat pe tronul Moldoi si a luat numele de Ion voda Despot, iar Alexandru Lapusneanul a fugit impreuna cu familia in Asia Mica. intrucat, in cei trei ani cat a condus Moldova, Despot voda s-a dodit un domnitor tiran si lacom, care \"calca obiceele tarii si face si jafuri\", este inlaturat de la tron de aceeasi boieri care-l tradasera si pe Lapusneanul, aliindu-se de aceasta data cu hatmanul Tomsa, pe care-l sprijina sa se inscauneze, dupa ce Stefan Tomsa il ucide pe Despot.
A doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul este posibila datorita sprijinului pe care sultanul Suleiman i-l acorda. Stefan Tomsa afla ca Lapusneanul ajunsese la Braila cu oaste si ca se pregatea sa intre in tara pentru a ocupa tronul Moldoi. El hotaraste sa trimita pe sfetnicii sai apropiati, \"Motoc vornicul si Verita postelnicul si cu Spanciog spatar\", la Lapusneanul ca \"sa-i spuie ca tara nu-l va, nici-l iubescu\", dar s-au intors cu raspunsul ferm al acestuia: \"De nu ma vor, eu ii voiu pre ei si de nu ma iubescu. eu ii iubescu pre dansii si tot voiu merge, ori cu voie, ori iara voie \". Lapusneanul nise cu oaste mare, \"de au acoperit tara ca un roiu\", iar Tomsa fuge \"in Tara Leseasca si s-au asezat la Liov, dupa ce au domnitu 5 saptamani\". Lapusneanul si-a trimis un om de incredere \"de i-au taiat capul Tomsii si lui Motoc vornicul si lui Spanciog spatariul si lui Verita postelnicul\", ingropandu-i apoi la manastirea Onofrie. Hotarat sa se razbune pe toti vrajmasii sai care il tradasera in prima domnie, ii invita pe boieri la curtea domneasca si \"daca au intrat in curte, slujitorii, dupa invatatura ce au avut, inchis-au poarte si ca niste lupi intr-o turma far\'de niciun pastor, au intrat intr-insii, de-i snopiia si-i junghiia, nu numai boierii, ce si slujitorii\". Nu s-a mai tinut seama care dintre ei era vinovat si care nu si \"au perit atuncea 47 de boieri, fara alta curte, ce nu s-au bagat de sama\". Vrand sa intre in voia turcilor, care fagaduiau domnia. Moldoi aceluia care \"va rasapi toate cetatile din tara Moldoi\", Lapusneanul a umplut cetatile cu lemne si le-a dat foc \"de au arsu si s-au rasipit\", oprind pentru sine numai cetatea Hotinului.
Despre moartea lui Alexandru Lapusneanul, cronicarul Ureche relateaza ca, fiind grav bolnav, a poruncit episcopilor si boierilor ca \"de-l vor dea ca ieste spre moarte\" sa-l calugareasca. Acestia, vazandu-l \"mai multu mort decat viu\", l-au calugarit \"si i-au pus nume de calugarie Pahomie\". Cand si-a renit si s-a vazut in haina monahala, Alexandru Lapusneanul a zis \"ca de sa va scula, va popi si el pre unii\". Stiind \"cata groaza si moarte facusa mai nainte in boierii sai\" si temandu-se de mania domnitorului, \"l-au otravit si au murit\", apoi l-au ingropat cu cinste \"in manastirea sa, Slatina, ce ieste de dansul zidita\".

■ Politica externa a Moldoi este determinata de asezarea tarii \"in calea raotatilor\", din care cauza \"de multe ori se facea razboaie ca sa sa apere tara si\" pamantul sau\", pradata si arsa de tatari si turci, bantuita de \"foamete mare si lacuste multe\". Cronicarul semnaleaza pericolul expansiunii otomane, care \"ca o negura acopera lumea\", precum si lacomia sultanilor care este \"ca sacul fara fund\\ Cronicarul scoate in evidenta faptul ca turcii nu au facut niciun bine tarii, fiind \"ca vasul cel fara fund, macara cata apa ai turna intr-insul, nu-l mai poti umplea, asa si turcfil, de ce dai mai mult, de aceia iti face mai multa nevoie, ca el darul il scrie obicina (obicei - «.«.)\". Grigore Ureche ii lauda pe boierii cu dragoste de tara, ale caror trasaturi definitorii sunt vitejia si spiritul de sacrificiu puse in slujba Moldoi.
Stilul cronicii este concis, sobru, cu elemente descripti si portretistice.
Cronica lui Grigore Ureche a constituit un important izvor de inspiratie pentru Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Barbu Stefanescu Delavrancea, Mihail Sadoanu.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani