Doine si">




Hora unirei — comentariu - poezie de Vasile Alecsandri referat






HORA UNIREI — Poezie de Vasile Alecsandri, aparuta in „Steaua Dunarii", nr. 31 din 9 iunie 1856, apoi in voi.

Doine si Lacramioare. Suvenire si Margaritarele (1863), in Poezii populare ale Romanilor (1866) si in Opere complete. Poezii, II. Margaritarele (1875). Este cea mai populara creatie a bardului de la Mirccsti, din momentul lansarii si pana asta/i. Scrisa „la comanda", pentru a sprijinii actiunile Comitetului Unirii, din care tacea parte si Alecsandri, pe o melodie a compozitorului Flechtenmacher, poezia s-a raspandit fulgerator in toata tara si in toate mediile sociale, realizandu-si functia agitatorica de adevarata „Marseillaise a Unirii romanilor", cum o va considera insusi poetul mai tarziu.

Ideea unirii mai fusese exprimata de Alecsandri , cu accente energice, in cunoscuta poezie-manifest Catre romani (devenita Desteptarea Romaniei), scrisa in toiul revolutiei de la .

Inca de atunci, ea era simbolizata printr-o hora hiperbolica, ce acoperea tot spatiul geografic al Romaniei Mari, proiect vizionar al poetului. Imaginea horei ca simbol al unirii este reluata apoi in Hora Ardealului, aparuta in acelasi an la Brasov, tot in „Foaie pentru minte, inima si literatura".

Acum, in plina efervescenta a revolutiei transilvane, la care participa si reprezentanti din celelalte provincii romanesti, se cristalizeaza memorabila strofa de la inceputul Horei Unirii, scrisa peste opt ani:

„Hai sa dam mana cu mana
Cei cu inima romana
Sa-nvartim hora fratiei
Pe pamantul Romaniei!"


Hora Unirei nu aduce ampla desfasurare a discursului si forta imagistica a Desteptarii Romaniei si nici afirmarea ostentativa a romanitatii din Hora Ardealului. Ea impresioneaza in primul rand prin simplitate si caracterul popular, trasaturi evidente de la constructia intregului, la accesibilitatea ideilor si sentimentelor exprimate, de la imaginile poetice, la versificatie.

Hora Unirei este si ea o poezie-manifest, un discurs politic sui-generis, in care gasim chemare la actiune, formulare de idealuri, argumentatie, infatisarea perspectivelor izbanzii si jubilatia realizarii acesteia. Aducand un intreg program politic, poezia nu contine nici un termen politic, nici un neologism. Eroul liric este un taran moldovean, care se adreseaza familiar vecinului sau de peste Milcov:

„Mai muntene, mai vecine,
Vina sa te prinzi cu mine
Si la viata cu unire,
Si la moarte cu-nfratire!".


Cuvantul „unire" apare in poezie o singura data. Resimtit ca prea abstract, el este inlocuit cu cel de „fratie", mai concret si cu o incarcatura emotionala mai profunda. Ideea de fratie culmineaza in versurile ce rezuma argumentatia, printr-o repetitie si o metafora cu puternic efect de intensificare: „Eu ti-s frate, tu-mi esti frate, / in noi doi un suflet bate". Chiar referintele istorice, mereu invocate in demonstratia unitatii de neam, cu o mare frecventa in epoca pasoptista, imbraca aici o forma aluziva si familiara:





„Amandoi suntem de-o mama,
Dc-o faptura si de-o sama sau Amandoi avem un nume,
Amandoi o soarta-n lume".


Imaginile poetice sunt realizate cu elemente ce apartin aceluiasi univers familiar taranului si sunt accesibile intelegerii si sensibilitatii lui:

„Iarba rea din holde peara!
Peara dusmania-n tara!
intre noi sa nu mai fie
Decat flori si omenie!" Sau: „Ca doi brazi intr-o tulpina,
Ca doi ochi intr-o lumina"


, exprimand atat de plastic ideea fratilor gemeni care erau moldovenii si muntenii. Ultimele doua strofe, ce alcatuiesc o singura fraza, sugerand precipitarea timpului, debuteaza cu expresiva hiperbola „Vin'la Milcov cu grabire/ Sa-l secam dintr-o sorbire", pentru a realiza apoi deschiderea catre marile semnificatii ale evenimentului istoric la care sunt chemati romanii.

Acestea se exprima prin ample reprezentari spatiale pe orizontala - „Ca sa treaca drumul mare/ Peste-a noastre vechi hotare" -, drumul fiind un element unificator esential, dar si pe verticala, invocandu-se protectia solara pentru „sarbatoarea" neamului romanesc: „Si sa vada sfantul soare/ intr-o zi de sarbatoare, / Hora noastra cea frateasca/ Pe campia romaneasca".

Hora din batatura satului, extinsa la scara intregii tari si incadrata cosmic, evoca atmosfera praznicelor crestine, patrunsa de sentimente fraterne si sarbatoresti.

Marea simplitate sub raport ideatic si imagistic si puternica incarcatura emotionala se sprijina pe o versificatie populara tot atat de simpla, octosilabul trohaic si rimele imperecheate, usurand memorizarea, si pe un vocalism luminos (e, 0- Calitatile mentionate ale textului, impreuna cu melodia pe care se canta, caracterizata de aceeasi simplitate, i-au asigurat audienta iesita din comun, despre care vorbesc numeroase marturii de epoca: articole de presa, lucrari memorialistice, scrisori, opere literare, reprezentari picturale etc. Totodata Hora Unirei a stimulat si a inspirat o abundenta poezie patriotica si unionista in toate provinciile romanesti, cu deosebire in Transilvania.

Fiind cea mai directa si mai izbutita forma de manifestare a adeziunii populare la infaptuirea celor doua Uniri, de la 1859 si 1918, poezia lui Alecsandri , ocazionala in sens superior, nu si-a epuizat semnificatiile si audienta. Dimpotriva, evenimentele istorice la care a contribuit i-au adus un spor de prestigiu, consacrand-o ca imn al Unirii, si i-au adaugat un plus de incarcatura emotionala patriotica.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani