In muntii neamtului - relatare de calatorie de Calistrat Hogaş referat






IN MUNTII NEAMTULUI - Relatare de calatorie de Calistrat Hogas, alcatuita din cinci texte {Floricica, Spre Nichit, Parintele Ghermanuta, Singur si La Tazlau). A aparut mai intai in revista „Viata romaneasca", an. II, 1907, nr. 2 si 7, an III, 1908, nr.4 si an IV, 1909, nr. 2 si 8, apoi in volumul Pe drumuri de munte. Iasi 1912 (tiraj nedifuzat din cauza marelui numar de greseli de tipar) si . Manuscrisele autografe se gasesc la Muzeul memorial „C. Hogas" de Ia Piatra Neamt.

In prefata la Amintiri dintr-o calatorie - primul ciclu de texte care intra in componenta volumului Pe drumuri de munte - Hogaş declara ca a inceput sa scrie „cu gandul de a imbranci literatura calatoriilor din drumul obiectiv, didactic si aproape geografic de pana acum, pe drumul subiectiv pe care trebuie sa mearga, dupa socotinta mea, acest gen de literatura". El se defineste astfel ca un continuator al unui tip de jurnal de calatorie pe care l-am numi „artist" si care a fost practicat, chiar daca nu cu aceeasi obstinatie si faconda, inca din epoca pasoptista si postpasoptista (cei mai importanti reprezentanti ai lui fiind Alecsandri si I. Codru-Dragusanu). Daca insa, in cazul predecesorilor sai, artisticitatea textelor se defineste mai ales Ia nivelul constructiei de ansamblu, ce poate lua forma sau imprumuta unele dintre metodele literaturii de fictiune, in cazul lui Hogaş textul da seama mai ales de sensibilitatea artistica si de capacitatea de asociatie cultural-literara a personajului calatorului.

Acesta ne apare ca fiind in acelasi timp saturat de cultura (mai ales clasica, dar si folclorica) si atras de singuratatea si autenticitatea naturii salbatice cu care-si gaseste mereu afinitati de profunzime. Cele cinci texte care alcatuiesc ciclul povestesc etapele principale ale unei calatorii in Muntii Neamtului, prin indepartarea progresiva de oameni si de civilizatie (primul popas important, istorisit in Floricica, e la o mosie, unde calatorul e inconjurat de un grup numeros de tinere mondene si zburdalnice) si apoi reintoarcerea printre ei (La Tazlau este „epopeea" infruntarii fortelor dezlantuite ale apel, dar si „comedia" intalnirii cu un tip original de orasean in vacanta). Autorul calator are stiinta si interesul comunicarii cu semenii, fiind capabil sa se adapteze diapazonului existential al fiecaruia (fie ca o face cu adevarat, fie ca mimeaza numai, ironizand in subtext), dar cel mai bine pare sa se simta atunci cand se afla cu adevarat Singur (capitolul cu acest titlu relateaza punctul culminant al aventurii jubilatorii a omului ce se scufunda, si se confunda, chiar si numai cateva zile, in sanul naturii, neatinse si reinvigoratoare pana si in cele mai teribile manifestari ale sale).





Stilul hiperbolic (concretizat si in frecventa epitetelor imens, urias, nesfarsit si a altora de acelasi fel) se aplica atat personajului calatorului (care se foloseste de un cal „amarnic", ca in basme, e dotat cu o foame homerica si are capul plin de referinte livresti, totdeauna la indemana), cat si naturii (frageda si stralucitoare ca-n ziua dintai, dar si infricosatoare cand se dezlantuie intr-o furtuna, sau un puhoi de ape ce matura totul in cale), sau unora dintre oamenii intalniti in cale (si zugraviti in registrul monstruos-grotesc - cazul babei si fiicei din Spre Nichit - sau fabulos-uriesesc - ca Hutan si Sgribincea din La Tazlau). Hogaş e inzestrat cu un remarcabil dar descriptiv: tablourile sale de natura (ar merita comentate si comparate numeroasele „apusuri" si „rasarituri", fiecare aparte, fiecare sugestiv), niciodata prea lungi, stau marturie a unei sensibilitati mereu in stare de veghe si a unei imense iubiri pentru natura inca nepervertita de tehnica si de exploatarea mercantila. Lirismul de buna calitate al autorului nu risca niciodata sa cada in dulcegarie (decat, poate, in episodul, intr-un anume fel lateral, al vizitei la Floricica), pentru ca e in permanenta controlat de autoironie.

Fraza e ampla, ornata, metaforica, dar disciplinata de o solida cultura clasica si de obisnuinta claritatii latine. Confruntata cu un gen de text de o natagaduita originalitate (H. nu are, cu adevarat, nici predecesori, nici imitatori), critica literara a ezitat intre recunoasterea placerii pe care o provoaca la lectura si severitatea indusa de prea marea evidenta a procedeelor, dupa cum a ezitat si atunci cand a fost vorba de a-l caracteriza pe autor conform unei grile generale, aplicabila intregii literaturi europene: „clasic descriptiv" pentru VI. Streinu, „clasicist baroc" pentru S. Cioculescu, „romantic" in viziunea lui I. Negoitescu, exprimand „viziunea folclorica" asupra lumii dupa Ov. Papadima, Hogaş ramane oricum, unul dintre cei mai „personali" autori romani de impresii de calatorie.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani