Klapka - Personaj secundar din Padurea spanzuratilor - Caracterizare referat






Roman de analiza psihologica.

Personaj secundar, static, multidimensional.

Modalitati de caracterizare:
— caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizarea;
— caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial.

Drama lui Klapka este esential diferita de cea a lui Bologa. Ea este o drama a lasitatii, a depersonalizarii prin obedienta si teama. Personajul isi indeplineste datoria in speranta ca se va salva si se va intoarce langa ai sai. Ceea ce guverneaza demersurile sale este principiul minimei rezistente.

Capitanul ceh joaca un rol fundamental in sensibilizarea constiintei lui Bologa si in ilustrarea unui aspect intristator al dramei „datoriei". Criticul Al. Protopopescu, in studiul sau Romanul psihologic romanesc, observa faptul ca Otto Klapka, Gross si Cervenco au rolul de a defini, ca niste „voci" ale eroului, pe Bologa.



Otto Klapka, in viata civila avocat, este un om insurat, are patru copii, doi baieti si doua fete („al cincilea de-abia acum e pe drum") si e un parinte iubitor si duios. il apropie de Bologa omenia si / sau poate mai ales faptul ca apar/in deopotriva unor nationalitati asuprite, ca au fost aruncati prada aceluiasi destin: „Mi-esti drag, Bologa, si daca n-ai fi fost tu aici, n-as fi avut atata incredere in mine insumi () noi, care ne-am apropiat sufletele prin suferinte comune,noi trebuie sa ne impartasim zbuciumarile intr-o limba straina!".

Desi este convins ca razboiul nu e generator, ci dimpotriva ucigator de energii, el justifica deliberat continuarea luptei in armata austro-ungara prin dragostea de familie: „— Din pricina lor si de dragul lor sunt cum sunt, Bologa! Sunt capabil de orice lasitate, numai sa nu mor inainte de a-i imbratisa () Ce vrei! Sunt un nenorocit"

Drama lui Klapka este esential diferita de cea a lui Bologa. Ea este, cum adesea s-a remarcat, o drama a lasitatii, a depersonalizarii prin obedienta si teama. isi indeplineste datoria in speranta ca se va salva si se va intoarce langa ai sai. Ceea ce guverneaza demersurile sale este principiul de minima rezistenta potrivit caruia „viata nu merge fara compromisuri". in acest spirit ii povesteste lui Bologa cum trei ofiteri cehi, compatrioti din regimentul lui, au fost prinsi, in incercarea lor de a dezerta, intre linii. EI, Klapka, trebuia sa fie al patrulea, dar in ziua plecarii a primit o scrisoare de acasa si s-a ascuns ca un hot. Trimis, totusi, in fata Curtii Martiale, este acuzat de complicitate. Acolo, insa, s-a lepadat de ai sai: „si am tagaduit, agafandu-ma cu desperare de viata asta rusinoasa!". Cand celor condamnati li s-a citit sentinta si acestia, intr-un gest de suprema demnitate, au strigat „Traiasca Boe-mia!", Klapka tremura, de mila. Si ca sa dovedeasca tuturor ca este nevinovat s-a dus si Ia executia celor trei camarazi. O clipa doar, Klapka se zbate intre lasitate si dorinta de a muri alaturi de ai sai, slabiciunea si vointa de a su-pravietui oricum fiind insa mai puternice:





"M-am simtit mandru ca sunt frate cu cei stralucitori de sub streang si am dorit moartea cu o insetare uriasa! Dar numai o clipa, o singura clipa! Pe urma am privit zvarcolirile trupurilor, am auzit paraitul crengilor si numai inima imi tremura incet, fricoasa, hoteste, ca nu cumva s-o auda vreun vecin". Dupa aceea a fost mutat ca suspect.

In discutiile-confruntari cu Bologa, Klapka are mereu o atitudine retractila: „eu nu pot propune nimic, fiindca sunt stigmatizat: ceh, adica tradator", ii spune lui Apostol cand acesta il roaga sa-l ajute pentru a nu lupta pe frontul din Ardeal, impotriva conationalilor lui.

Desi il admira pe Bologa, capitanul nu-si poate invinge lasitatea de a trai cu orice pret: „Ma inabusa lasitatea, Bologa! Nu mai pot!". Face eforturi disperate de a-l impiedica pe Bologa sa-si puna planul in aplicare: ,11 nebun! A innebunit! Ce sa fac eu cu nebunul? Doamne, Doamne, ce sa fac?", dupa ce alta data il evitase („nici Klapka nu mai veni, parca i-arfifost frica sa dea ochi cu Bologa"). in fine, cu prudenta lasului, Klapka il indeamna pe Apostol sa faca „ce vom face toti", sa-si inchida „ermetic toate portile sufletului pana ce va sosi pacea sau se va prabusi lumea".

Atitudinea capitanului il contrariaza pe Bologa pana la furie: „Klapka e un fricos (conchide Apostol) care vede pretutindeni calai si spanzurator?'. Sfaturile l-au plictisit intotdeauna, dar ale lui Klapka, acum il infuriau: ,Jiesemnarea i s-a parut o atitudine animalica, nevrednica de omul liber". Istoria Iui Klapka si, in general, intalnirea cu el constituie un prag peste care, pasind, Bologa trece intr-o etapa hotaratoare. „Vocea" a actionat asupra destinului lui Bologa in sensul contrar al sensibilizarii constiintei nationale si al deciziei de a nu-si intina onoarea si demnitatea.

Lipsit de orgoliul individualitatii si gasind repede acordul conjunctural cu instantele supraindividuale (starul, neamul, iubirea), pe calea obedientei si nu a constiintei lucide, fraza ordonatoare, caracterizanta, a capitanului Otto Klapka este cea potrivit careia „Trebuie sa tacem! Mereu sa tacem! Altfel-" Ceea ce, totusi, il salveaza in plan moral este dragostea pentru Bologa si mereu subinteleasa admiratie a celui ce asista la executia lui Apostol, „cu ochii plansi, ingroziti"











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani