Mosii (Tabla de materii) de I.L Caragiale (text integral comentat) referat






Mosii (Tabla de materii)
(text integral)


"Turta dulce - panorame - tricoloruri - braga - baloane - soldati -mahalagioaice - lampioane - limonada - fracuri - decoratiuni - decorati
- donite - menajerii - provinciali - fluiere - cersetori - ciubere -cimpoaie - copii - ministri - pungasi de buzunare - hardaie - bone -doici - trasuri - muzici - artifitii - fotografii la minut - comedii - tombole -Moftul roman nr. 8 - oale - steaguri - flasnete - inghetata de vanilie -fleici - stamba - cani - pelin - calusei - scranciob: cele din urma inventie care era si la expozitia americana - pinteni - biciclete - cai - vite -jandarmi - basmale - telegrafisti - nepoate - matusi - tate - neni - unchi
- veri - vaduve - orfani - portretul tarului - «Moartea vanatorului» -icoane - bricege - sapun - lumanari - panglici - prescuri - macelari -grau - cofeturi pentru coliva - betivi - caciuli - cojoace - capestre - boi -haraitori - Prima societate de bazalt si teracota - Stella - sticle - fan -cercuri - doage - buti - plapumi - saltele - perne - flori - scaune -paturi - mese - beteala - oglinzi - cercei - inele - ibrice - turci - lighene
- doftorii de bataturi - sapun de pete - madipolon - ace englezesti -mere - portocale - naut - floricele - serbet - racoreala - Marsilieza -lulele - luleaua neamtului - Destepta-te, romane! - sacaz - sifoane -ciucalata - acadele - plesnitori - tunuri - calusari - smochine - papusi -poame - capul vorbitor - Leul de mare - «Vasilache» - copilul cu trei picioare - incercarea puterii - distractia americana - belciuge - fonografe
- razboiul roman pentru tesut - mingi - urcioare - bere - cruci -Dumnezei - fluiere - alune prajite - Bragadir - fisticuri - Luther - beteala
- Opler - calareti - orbeti - birji - schilozi - automobile - zamparagii -guvernamentali - opozanti - Visul Maichii Precistii - Minunile lui sf. Sisoe
- Alexe, omul lui Dumnezeu - borangic - tari - sardele - lamai - branza
- urda - cascaval - slanina - roabe - velinte - altite - bibiluri - fote -perdele - stergare - marame - furci - caldari - pirostrii - lopeti - albii -copai - fedelesuri - porci - matanii - paiate - rogojini - parfumuri -ciorapi - iminei - ghete - cizme - papuci - matasarii - piepteni -dramburi - darace - cobze - pomada - clarinete - maimute - orice obiect 30 de bani - certuri - chefuri - aldamasuri - tambalauri - «Numai 40 de bani ocaua de Dragasani, vechi veritabil!» - «5 bani cafea gingirlie!» - nuci - sare - salam de Sibiu - «Hop si eu cu Tata Lina! adevarata placinta romana si cozonaci moldovinesti!» - prafuri de pureci
- covrigi - roscove - franghii - stafide - curele - sei - hamuri - clopote -carute - cosuri - bomboane - rahat - muzici - gogosi - palarii -testemele - muste - popi - cocoane - mateloti - impiegati - pensionari -suprimati - popor - seniori - dame - MM. LL. (Maiestatile-lor - n.a.) -A.A. L.L. (Altetele-lor - n.a.) - targoveti - targovete - tarani - tarance -intelectuali - artisti - poeti - prozatori - critici - burgheji - tramcare -tramvaiuri - capele parlite - jupe calcate - bataturi strivite - copii pierduti
- parinti beti - mame prapadite - guri cascate - praf - noroi - murdarie -infectie - lume, lume, lume - vreme frumoasa - dever slab - Criza teribila, monser!"



Mosii (Tabla de materii) este o fresca a societatii contemporane autorului zugravita cu un minimum de mijloace artistice. Maxima concizie are ca suport stilistic elipsa. Aceasta saracie de mijloace are un efect contrar celui asteptat: o acuta impresie de miscare, o paleta vie de imagini. Spiritul de observatie al modernului Caragiale este "responsabil" de savanta combinare a termenilor aparent insiruiti la intamplare in tabla de materii a Mosilor. Dincolo de a fi doar un experiment literar, Mosii reprezinta un text incarcat de semnificatii.





Daca in alte opere elipsa vizeaza nivelul sintactic (de exemplu, propozitiile eliptice de elemente predicative si / sau calificative din nuvela Doua loturi), aici avem de-a face cu o elipsa la nivel metatextual - procedeul stilistic se constituie in discurs, in tehnica narativa. in loc sa descrie conventional atmosfera de balci a Mosilor, autorul combina "obiectele" care populeaza acest univers, oferind doar indicii conotative: ordinea cuvintelor si linia de pauza, semnal de demarcatie intre "obiectele" enumerate. Simpla lor invecinare este punct de plecare pentru un vartej de imagini si de sunete. Sa decupam cateva asemenea "obiecte": "() orice obiect 30 de bani — certuri — chefuri — aldamasuri — tambalauri — «Numai 40 de bani ocaua de Dragasani, vechi veritabil!» - «5 bani cafea gingirlie!» - nuci - sare — salam de Sibiu — «Hop si eu cu Tata Lina! adevarata placinta romana si cozonaci moldovinesti» — prafuri de pureci — covrigi — roscove — franghii ()".

Ca lector, plonjezi in mijlocul unui "tambalau" general. Auzul iti este agresat de tonurile ascutite ale unor oameni care au ceva de impartit, in acelasi timp si de zgomotele pestrite ale altora pusi pe chefuit, rasufli usurat trecand pe langa doi indivizi care folosesc tonul moderat ce vesteste ca tocmai au incheiat un targ si au ajuns acum la aldamas, te indepartezi si dai peste alte tambalauri la care se adauga tonul strident al celor ce isi lauda care mai de care mai nastrusnic marfa si intre timp iscodesti tarabele care etaleaza tot ce iti poate trece prin minte. Vrei roscove - nu ai decat sa intinzi mana, ai probleme cu ceva insecte saritoare - praf de pureci la discretie s.a.m.d., dar, din cand in cand, iti apare in fata ochilor ispititorul anunt - pe langa care ai trecut deja -"orice obiect 30 de bani", chiar daca stii ca e o pacaleala. Numai ca, spre deosebire de lumea de pe lume adunata la Mosi - unde kitsch-x, murdaria, chiar infectia coabiteaza cu obiectele mai mult sau mai putin necesare -, lectorul se poate retrage oricand sa mediteze la "criza teribila" a lumii din care tocmai a iesit si, nu in ultimul rand, sa se desfete cu placerile estetice pe care i le ofera cu prisosinta autorul. Iata cum geniul caragialian, devansand cu mult tehnicile confratilor lui, transforma elipsa intr-o multitudine de porti narative prin care cititorul poate intra, fiind doar ghidat subtil de autor catre un final ce il obliga la meditatie.

Teme de lucru:

. Decupati bucati din text dupa criteriul campurilor lexicale. De exemplu, campul lexical cu trasaturile (+ animat), (+ uman) reuneste obiectele (in sens gramatical): "ministri, popi, cocoane, targoveti, targovete, tarani, parinti beti, mame prapadite, copii pierduti, guri cascate" etc. Comentati efectul artistic obtinut prin combinarea acestor "obiecte" intre ele si cu altele apartinand altor campuri lexicale.
. Elipsa este, in esenta, un loc gol. "Umpleti" aceste locuri goale cu scurte povestiri, legand termenii unui camp lexical sau ai mai multora intre ei.
. Lumea Mosilor se afla sub semnul unei crize teribile. Aceasta este iresponsabil trecuta cu vederea pentru ca E vreme frumoasa. Depistati coordonatele si elementele acestei crize, raportandu-va si la alte texte de acelasi autor (Urgent, Telegrame etc).











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani