"Ne vorbeste Parintele Cleopa" - vol. 4 "DESPRE FARMECE, VRAJITORIE, ASTROLOGIE SI MAGIE" referat






"Povestind aceste momente, (George) Strat remarca faptul ca indigenii pe care i-a cunoscut la Fernàn-Vaz posedau un simt deosebit pentru ritm. Ei cantau rareori din gura si atunci se tanguiau prelung si duios. Orchestra lor cuprindea oricate instrumente puteau strange si muzica era numai ritm, un ritm fara gres, incetinit sau iutit, dupa cerintele gustului sau dansului. Calatorul roman descrie astfel spectacolul la care a asistat:
Muzicantii bat din tobe cu ajutorul unor betisoare sau cu mana. In timpurile vechi, in Occident, diafragmele tobelor erau din piele de magar; aici sunt din piele de maimuta. Alti oameni sufla din cornuri sau scutura manunchiuri de clopotei cu o unitate desavarsita, scotand patru sunete in cadenta sincopata. Zum-zum. zum. zum. zum-zum.Patru lovituri ritmate care se repeta ore intregi si ei joaca, joaca fiecare singur, niciodata perechi. Bat din picioare. Calca repede, sar, alearga in cerc, se trantesc jos, chiuie, se incovoaie, fac nenumarate si felurite schimonosituri si gesturi in aceeasi cadenta, repetata la infinit. Naduseala curge de pe ei in siroaie, pana cel la urma, cad la pamant istoviti, in timp ce orchestra isi continua cantarea. Zum-zum. zum. zum. zum-zum. tot mai repede, intr-un ritm viu care te patrunde si te stapaneste, obsedant, chaiar si dupa ce muzica a amutit"
Extras din notele calatorilor romani Nicolae Rosetti si verii George si Dimitrie Strat din calatoria in Africa, pe "Coasta sclavilor" si in Gabon, in 1897din lucrarea lui Val Tebeica "Strabatand Lumea", Ed. Stiintifica, 1962.


"Parinte Cleopa, ce este vrajitoria si de cate feluri este?
Prin cuvantul vrajitorie intelegem invocarea puterii demonice in ajutorul oamenilor, in locul lui Dumnezeu, cu scopul implinirii anumitor dorinti omenesti. Vrajitoria s-a practicat, atat la poporul evreu in timpul Legii Vechiului Testament, cat si la crestinii din Legea Darului, pana in vremea noastra. In Legea Veche a cerut ajutorul diavolului, apeland la vrajitoare regele Saul, pentru care a fost aspru pedepsit de Dumnezeu. Vrajitori au fost atat Valaam, cat si cei trei magi pomeniti in Biblie, dar care practicau astrologia.




Dupa invatatura Sfantului Nicodim Aghioritul, vrajitoria se imparte in mai multe parti si anume: Vrajitoria propriu-zisa, prin care se intelege chemarea diavolilor pentru a descoperi oamenilor comori ascunse, lucruri pierdute si altele de acest fel. Ghicirea, al doilea fel de vrajitorie, prin care unii oameni spun cele viitoare prin semnele din palma, numita chiromantie si prin alte obiecte (bobi, carti de joc, cafea etc).
Descantarea, spiritismul, adica chemarea ajutorului diavolilor in camere obscure sau la morminte, pentru a pedepsi pe cei ce sunt in viata. Descantatorii pretind ca cheama sufletele mortilor din iad, precum ghicitorii din timpul Proorocului Samuil (I Regi 21,3), pentru a afla cele viitoare sau pentru a se razbuna pe cineva. In zilele noastre se practica descantecul in randul credinciosilor, precum stingerea carbunilor, rostirea anumitor cuvinte amestecate cu rugaciuni, pentru cei bolnavi, care pretind ca sunt "vrajiti" etc.
Ghitia, adica ghicirea sau vrajitoria prin lucruri sfinte, precum ghicirea prin Psaltire, numita astazi deschiderea pravilei; ghicirea cu obiectele bisericii, cum ar fi resturi de vesminte clericale, cheia bisericii, cenusa din cadelnita, scrierea unor nume pe toaca, pe clopote, pe ziduri de biserica, sau introducerea lor in candele etc.
Fermecatoria, adica vrajirea unor tineri spre a se casatori unii cu altii sau pentru a se desparti, prin invocarea ajutorolui diavolesc, numita popular "ursita". "


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani