O CALARIRE IN ZORI - Comentariu referat






in Familia, nr. 14,15/27 mai 1866.

in privinta versificatiei, Anghel Demetriescu (loc. cit., p. 363) a aratat ca Eminescu este sub influenta lui Bolintineanu din poezii ca Gulfar si Fata din dafin.
in ceea ce priveste fondul, O calarire in zori dezvolta si tema romantica numita de francezi „la chevauchee", pe care-o avem si-n Visul (in Suvenire) de Alecsandri si 8 mart (Lacramioare) de acelasi poet.

Sclipinde, iar mai incolo in v. 22: saltande, forme de participiu cu rol de adjectiv.

Rima: san-rubin, la Bolintineanu, in Ziua onomastica (1865, Diverse).

De lacrimi tezaur. Dizlocarea atributului este frecventa la Bolintineanu. Ex.: de paseri suave cantari (O fata tanara pe patul mortii). Vezi si G. Bogdan-Duica, Eminescu, Poezii, ed. cit.. Introducere.

Chioris este zeita florilor la greci, identica cu Flora de la latini. Eminescu stie ce reprezinta Chioris din G. Reinbeck, op. cit., p. 106. intr-un studiu recent. Rolul primilor ani de scoala in formarea intelectuala si artistica a lui Eminescu (in Rev. de pedagogie, nr. 6, 1964), losif Antohi arata ce elemente de mitologie a putut cunoaste Eminescu din cartea lui Reinbeck. Fara indoiala, de aici stie despre Chioris, ca si despre Eco si despre chiparos ca arbore de doliu. Dar Diana, Endymion, Venus Anadyomene, Hyperion si miturile poetice in legatura cu aceste fapturi ii vor fi dat impuls imaginatiei dupa lecturi de nivel mult mai ridicat si dupa cunostinte de arta din muzee straine.

Cantecul are ritmul si versul din O noapte la Alhambra de Alecsandri. (Radu Manoliu, Izvoarele motivelor, din Preocupari literare, nr. 4, 1 aprilie 1936.)

Forra de optativ cu infinitivul amplu se foloseste corect numai cand auxiliarul se pune dupa verb: zburare-as.

In intreaga poezie sunt multe neologisme: ebenin, gigantic, balsam, divin, roze, bucle, tand-., confie. Eminescu avea in Bolintineanu un exemplu (P. V. Hanes, Eminescu incepator. Buc, 1931).

Se poate admite ca adolescentul Eminescu urma calea societatii vremii, cu pasiune pentru limba si cultura franceza. I.M. Rascu a scos in evidenta multimea neologismelor in scrierile de inceput ale poetului (Ecouri franceze in opera lui Eminescu, In Alte opere din literatura romana. Buc, 1938, p. 176).
I se cere lui Eminescu sa urmeze ortografia de la Familia, dupa cum se vede clar din comunicarea la „Posta redactiunii": „Cernauti. M.E. Vom primi toate cu bucurie, numai te rugam ca, incat se poate, sa scrii dupa ortografia ce o urmam si noi" (nr. din 15/27 martie 1866).
Poezia se afla si-n ms. 2259, f. 35v.-37., datata 1866. Titlul: O calarire-n zori. Poetul renunta la forma: ziori din Familia. Scrisa pe curat prin 1870, a fost supusa ulterior Ia unele modificari, de ex. strofele 2, 9 si 19 sunt barate cu creionul. Fata de textul aparut in Familia, aceasta forma de ms. este diferita in numeroase locuri si constituie o varianta pe care-o dam in intregime:





O CALARIRE-N ZORI

1. A noptilor rege cu fata de maur
Ca iadul de had El fuge - cand zorile poarta de aur Razande deschid.
2. Si muntii ridic-a lor frunte starpita
in cer rasariti O frunte batrana si seaca - rosita De zorii veniti.
3. Pe umeri ei poarta padurea cea verde,
Devale, drept brau, Molatec si dulce prin campuri se pierde Poeticul rau.
4. Roza alba aurora cu paru-i de aur
Diadem de rubin Stropeste razanda de roua tezaur Pe-a florilor san.
5. S-amesteca sufletul florilor albe
Se sorb si se-mbin Iar Chloris petrece prin buclele-i salbe Pefruntea-i de crin.
6. Si raul suspina de blanda-i durere
Poetic murmur. Pe-oglinda-i de unde rasfrange-n tacere Fantastic purpur
1. Iar pasarea canta suspine-imitanda Un cantec de-amor. Ecoul, a muntelui voce vuinda. Raspunde cu dor.

8. Ca vantul de iute prin campure zboara
Calare pe cal Un june. Pe brate-i o dulce fecioara Muiata-n voal.
9. Ca Eol ce zboara prin valuri si tipa
Fugaru-i usor Necheaza, s-arunca de spinteca-n pripa A negureiflor.
10.1-ncongiura gatul, o-atrage Ia sanu-i A mantu-i frumos. Ea doarme pe brate cum doarme suspinul In cantul duios.
11. Sau daca nu doarme, ea ochii-si inchide
Prin gene privind, Ferice ea plange, prin lacrimi ea rade La fata rosind.
12. In talia-i dulce, subtiie se lasa,
Se mladie-usor. Molatece bucle de neagra matasa Pe umeri cobor.
13. Ea pare ca doarme, coprinsa de brate
De blande visari. Iar el pe-a ei frunte, pe palida-i fata 7 da sarutari.
14. Iar aeru-n munte, in vale vibreaza
De cant si de-amor, Caci el i se uita in ochii de raza Si-i canta cu dor:
15. „Ah! ascult-a mea iubita
Inzeita, Al meu cantec de amor Ce-ntr-a noptilor lumina
in gradina Ti-I cantam adeseori.
16- De-aifi, draga, vantul dulce
Care duce
Pe-a lui aripi foi de flori.
As fi foaia de pe-o floare
Si-as zburare
Dus de tine si-al tau dor.
17. De-aifi noapte-asfi lumina
Blanda lina, Te-as cuprinde c-un suspin,
Cu-al tau soare de iubire, Cu-al tau mire Ai visa zori de rubin.
18. De-asfi, mandra, rausorul
Care dorul Spune florilor din foi, Te-as coprinde-n unda-mi calda
Ca-ntr-o scalda, M-as juca cu sani-ti goi. "
19. Ca Eol ce zboara prin valuri si tipa,
Fugarul usor Necheaza, s-arunca de spinteca-n pripa A negurei fior.
20. Copila s-apasa de-amantu-i mai tare,
il strange la sin Sifata-si ascunde l-a lui sarutare In par ebenin.
21. Iar Eco isi rade de blandele plangeri
De junii amanti Si raul repeta ca cantul de ingeri In repede dant:
22. „De-asfi, mandra, rausorul
Care dorul / Spune florilor din foi,
Te-as coprinde-n unda-mi calda
Ca-ntr-o scalda, M-as juca cu sani-ti goi. "
(Reprodusa si-n ed. Perpessicius, Opere, I, 1939, p. 246 si urm.)


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani