OSPATUL DE AUR - Volum de Stefan Roll (Gheorghe Dinu), publicat in anul 1968 si reluat, intr-o editie critica, sub acelasi titlu, in 1986 la Editura Minerva, Bucuresti. Cuprinde versurile, poemele in proza si eseistica poetului din etapa avangardista a creatiei sale, care este si cea mai reprezentativa. Prima versiune (1968), aparuta in timpul vietii autorului (m. 1976) aduna majoritatea textelor scrise si tiparite indeosebi in revistele de avangarda si in plachetele Poeme in aer liber (1929) si Moartea vie a Eleonorei (1930), impreuna cu un numar de inedite (in ciclul Ramase acasa - inedite - 1924-l934), insa cu numeroase modificari ce altereaza autenticitatea textelor.
Editia din 1986 conserva structura celei precedente, retiparind sub titlul unei prime sectiuni, dat de autor, - Caravela poeziile din sumarul Poemelor in aer liber, cele aparute in afara plachetei din 1929, in publicatiile de avangarda 75II P., Punct, Integral, unu, Unnuz, Contimporanul, grupate in ciclul intoarse clin drum (1923-l934), si grupajul amintit de inedite; sectiunea intitulata Colivia din cerneala cuprinde poemele in proza din volumul Moartea vie a Eleonorei, scria de medalioane Scurtcircuit, dedicata unor scriitori si carti de avangarda in revista unu, iar sub titlul Interferente, textele cu caracter de poem in proza si eseu programatic, aparute mai intai tot in revista unu (1928-l932).
O Addenda reia pentru prima oara texte, in majoritate manifeste, recenzii, medalioane critice, ramase pana atunci in paginile revistelor avangardiste. Spre deosebire de editia din 1968, cea din 1986 publica versurile originale ale textelor, asa cum au fost tiparite pentru prima oara in reviste (cu exceptia celor din plachetele anilor 1929-l930). Suni completate, de asemenea, ciclurile intoarse din drum si Ramase acasa (ultimul, tiparit pe baza manuscriselor existente).
Momentul cel mai implinit al scrisului lui St. R. il ilustreaza Poeme in aer liber (1929), insumand versuri din perioada Integral (1925-l928) si unu (1928-l929), adica de dupa momentul propriu-zis constructivist, cand poetul se straduise sa se mentina cat mai aproape de litera manifestelor de la Contimporanul, 75 H. P. si Punct. "Poezia agila fecund din universul electricitatii si al vitezei", datorata "poetului inginer" si "sportsman", e depasita aici spre o viziune "naturista", dar in care peisajul e construit ca spatiu al unor metamorfoze baroce ale decorului si "actorilor", intr-un discurs de o mare abundenta imagistica, amintind intr-o oarecare masura de dicteul automat suprarealist. Socheaza rapiditatea succesiunii imaginilor, cultivarea raporturilor insolite dintre obiecte, ingeniozitatea analogiilor, fantezismul cu note ironice. Ordinea nu lipseste totusi din aceste poezii "descriptive", ce propun spectacolul feeric al unei naturi inocent paradisiacc, contemplat cu un ochi candid, copilaresc, dar care nu ascunde nici abilitatea regiei, placerea inscenarii:
"Priveste: lumina e alba
ca si pieptul pasarilor de mare
in corpore pitpalacii isi chiuie limbile
ecoul umple gurile vazduhului si clopotele de.aer
Eu sunt mai inalt decat tine cu o vrabie".
Intreg acest spectacol nu contine, practic, nici o tensiune dramatica, totul pare destins si senin, intr-o desfasurare ludica gratuita, pentru pura bucurie a privirii mirate:
"ca randunica ochiul in azur il pierzi
si la un pas langa tine excursionisti cu franghii
cad fara nici un folos in prapastii";
"zimbrii se decapitau pentru stemele Moldovei"; "fii fara grija: praful de pusca/ a dezinfectat pentru azi padurea de lupi"