Ospatul de aur - volum de ştefan Roll referat






OSPATUL DE AUR - Volum de Stefan Roll (Gheorghe Dinu), publicat in anul 1968 si reluat, intr-o editie critica, sub acelasi titlu, in 1986 la Editura Minerva, Bucuresti. Cuprinde versurile, poemele in proza si eseistica poetului din etapa avangardista a creatiei sale, care este si cea mai reprezentativa. Prima versiune (1968), aparuta in timpul vietii autorului (m. 1976) aduna majoritatea textelor scrise si tiparite indeosebi in revistele de avangarda si in plachetele Poeme in aer liber (1929) si Moartea vie a Eleonorei (1930), impreuna cu un numar de inedite (in ciclul Ramase acasa - inedite - 1924-l934), insa cu numeroase modificari ce altereaza autenticitatea textelor.

Editia din 1986 conserva structura celei precedente, retiparind sub titlul unei prime sectiuni, dat de autor, - Caravela poeziile din sumarul Poemelor in aer liber, cele aparute in afara plachetei din 1929, in publicatiile de avangarda 75II P., Punct, Integral, unu, Unnuz, Contimporanul, grupate in ciclul intoarse clin drum (1923-l934), si grupajul amintit de inedite; sectiunea intitulata Colivia din cerneala cuprinde poemele in proza din volumul Moartea vie a Eleonorei, scria de medalioane Scurtcircuit, dedicata unor scriitori si carti de avangarda in revista unu, iar sub titlul Interferente, textele cu caracter de poem in proza si eseu programatic, aparute mai intai tot in revista unu (1928-l932).

O Addenda reia pentru prima oara texte, in majoritate manifeste, recenzii, medalioane critice, ramase pana atunci in paginile revistelor avangardiste. Spre deosebire de editia din 1968, cea din 1986 publica versurile originale ale textelor, asa cum au fost tiparite pentru prima oara in reviste (cu exceptia celor din plachetele anilor 1929-l930). Suni completate, de asemenea, ciclurile intoarse din drum si Ramase acasa (ultimul, tiparit pe baza manuscriselor existente).

Momentul cel mai implinit al scrisului lui St. R. il ilustreaza Poeme in aer liber (1929), insumand versuri din perioada Integral (1925-l928) si unu (1928-l929), adica de dupa momentul propriu-zis constructivist, cand poetul se straduise sa se mentina cat mai aproape de litera manifestelor de la Contimporanul, 75 H. P. si Punct. „Poezia agila fecund din universul electricitatii si al vitezei", datorata „poetului inginer" si „sportsman", e depasita aici spre o viziune „naturista", dar in care peisajul e construit ca spatiu al unor metamorfoze baroce ale decorului si „actorilor", intr-un discurs de o mare abundenta imagistica, amintind intr-o oarecare masura de dicteul automat suprarealist. Socheaza rapiditatea succesiunii imaginilor, cultivarea raporturilor insolite dintre obiecte, ingeniozitatea analogiilor, fantezismul cu note ironice. Ordinea nu lipseste totusi din aceste poezii „descriptive", ce propun spectacolul feeric al unei naturi inocent paradisiacc, contemplat cu un ochi candid, copilaresc, dar care nu ascunde nici abilitatea regiei, placerea inscenarii:

„Priveste: lumina e alba
ca si pieptul pasarilor de mare
in corpore pitpalacii isi chiuie limbile
ecoul umple gurile vazduhului si clopotele de.aer
Eu sunt mai inalt decat tine cu o vrabie".

Intreg acest spectacol nu contine, practic, nici o tensiune dramatica, totul pare destins si senin, intr-o desfasurare ludica gratuita, pentru pura bucurie a privirii mirate:

„ca randunica ochiul in azur il pierzi
si la un pas langa tine excursionisti cu franghii
cad fara nici un folos in prapastii";

„zimbrii se decapitau pentru stemele Moldovei"; „fii fara grija: praful de pusca/ a dezinfectat pentru azi padurea de lupi"





Cateva remarcabile balade (Poeme printre regi. Poema printre mateloti, Erotica de taverna) se situeaza in linia pitorescului „balcanic" si a viziunii plastice de o naivitate studiata, „infantila". Ciclul intoarse din drum, al versurilor ramase in pagini de reviste, traseaza diagrama unei evolutii poetice care merge de la intaiele adeziuni dadaiste-constructiviste ale autorului, pana la un suprarealism incipient, mai exact la un „integralism" ce tinde sa realizeze „sinteza moderna" specifica primei mari etape a miscarii romanesti de avangarda. Textele anterioare Poemelor in aer liber inscriu obsesia „ritmului epocii" masiniste, a vitezei si marilor miscari de mase, a feeriei citadine moderne, fiind marcate de gustul pentru asociatiile frapante, fraza „telegrafica", eliptica, concentrarea cvasiermelica. Mai bine individualizate sunt poemele de factura parodica o parodie a gesticulatiei romantice, prin punerea in ecuatie a „mecanicului" cu „viul": „Iubita mea dezarticulata perpendiculara/ splina ta e masina de cusut nori", „prin sange circula-mi ca un lord cu faruri"; sau a sentimentului si el romantic al naturii: „Norii au stationat preocupati de probleme agrare", „pasari de sifon trec in vazduh in staul vacile solfcgiaza in saboti" etc. insusi programul „integra!ist" e interpretat ludic, ca in poemul dedicat futuristului F. T. Marinetti:

„Iutegralisti vom schia in vazduh cu avioane
sa ne amuzam vom aprinde constelatiile cu cox
ultra-poeti vom ateriza dinadins pe stadioane
ca sa scrim poeme si sa facem malchuri de box".

Versurile reluate din revista unu indica in schimb contaminarea de universul imaginar si tehnicile suprarea-lismului, prin coloratura onirica si insolitul asociativ.

Ciclul Ramase acasa, de versuri inedite, sugereaza o anume „cumintire" a atitudinii de fronda avangardista, o relativa clasicizare;_scade, totodata, si valoarea poetica a textelor.

In ce priveste poemele in proza din Moartea vie a Eleonorei, ele ofera unele dintre mostrele cele mai caracteristice pentru suprarealismul romanesc, apropiindu-se in cea mai marc masura de experientele similare din literatura franceza. Accentul cade si aici, pana la exces, pe imagismul neobaroc, intr-o viziune ambigua, de feerie si cosmar, definitorie pentru „frumusetea convulsiva" suprarealista. Publicistica literara a lui St. R. din ciclurile Scurt circuit si Interferente se situeaza, ca la toti poetii avangardei, la frontiera dintre poemul in proza, eseul critic si manifest. Fraza e din nou supraincarcata de imagini, construite - in medalioanele-recenzii din Scurl-circuit - in sensul indicat de autorul comentat'elogiat, inlr-un stil exaltat, de inflacarata adeziune; la randul lor, Interferente-ie definesc un militant fervent pentru ideile miscarii de avangarda, dotat deopotriva pentru intampinarea entuziasta, cu dezlantuiri de imagini spectaculoase prin ineditul lor, ca si pentru ironia si sarcasmul pamfletarului. Inegale ca substanta si forta expresiva, aceste pagini ofera totusi o imagine nuantata a militantului angajat in afirmarea crezului avangardist pana la despartirea treptata de acesta in anii 1932-l933, o data cu orientarea scriitorului spre stanga politica; suprarealismul va deveni atunci „falsa avantgarda", iar adeziunilor avangardiste li se va substitui angajarea politica concreta. Cu privire la aceasta evolutie. Ospatul de aur ofera un „dosar" aproape complet.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani