Plumb de george bacovia, arta poetica simbolista - poezie lirica - lirism subiectiv referat






Definitie: Conceptul arta poetica exprima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor, despre menirea lui in Unirs si misiunea artei sale, intr-un limbaj literar care-l particularizeaza.
Poezia "Plumb" de George Bacovia (1881 -l957) deschide volumul de debut, cu acelasi nume, aparut in 1916, care a trecut aproape neobservat in epoca, mai intai pentru ca Romania se pregatea sa intre in Primul Razboi Mondial, apoi deoarece majoritatea poeziilor din acest volum fusesera deja publicate in revistele vremii.
Poezia "Plumb" se inscrie in unirsul liric specific bacovian, al "atmosferei de coplesitoare dezolare, [] o atmosfera de plumb, in care pluteste obsesia mortii si a neantului si o descompunere a fiintei organice". (Eugen Lovinescu)
Principalele volume de poezii "Plumb", "Stante burgheze", "Cu voi", "Comedii in fond", "Scantei galbene" atesta influenta simtirii lui Edgar Poe, dar mai ales a simbolistilor francezi, Baudelaire si Verlaine.
Imaginarul poetic transureaza realitatea concreta prin corespondenta elementelor din natura, ale caror caracteristici rezoneaza in stari interioare lirice, viziune artistica specific simbolista prin functia expresiva si estetica a simbolurilor, fonemelor si culorilor. Lirismul subiectiv se defineste prin marcile lexico-gramaticale ale eului liric, reprezentate de rbe si pronume la persoana I singular: "stam singur", "am inceput", "sa strig", "meu", ceea ce atesta incadrarea poeziei in categoria artelor poetice.
(Structura si compozitia textului poetic)
Poezia este alcatuita din doua catrene, fiind prezente doua uri ale existentei: unul exterior sugerat de cimitir, cavou, smintele funerare si unul interior sugerat de sentimentul de iubire care-i provoaca poetului tristetea, spleenul (dezgust fata de orice-w.«), angoasa, oboseala psihica, disperarea, apasarea sufleteasca, nevroza, spaima, degradarea psihica, dezolarea.
Tema poeziei este simbolista si. exprima conditia de damnat a poetului intr-o societate inchistata, sufocanta, superficiala, dezinteresata de valoarea artei adevarate, imagine construita prin simboluri exterioare care insinueaza stari interioare depresi. Ideea profileaza starea de tristete, oboseala psihica, solitudine ale poetului care se simte incatusat, sugrumat spiritual iij aceasta lume care-l apasa, in care sufletul este inchis definitiv, fara a aa vreo solutie de evadare.
Semnificatia titlului. Titlul poeziei este simbolul "plumb", cuvant care are drept corespondent in natura metalul, ale carui trasaturi specifice simbolizeaza stari sufletesti, atitudini poetice:
* greutatea metalului - sugereaza apasarea sufleteasca;
* culoarea cenusie - rezoneaza cu monotonia, angoasa, cenusiul existential;
* maleabilitatea metalului - simbolizeaza labilitate psihica, dezorientare;
* sonoritatea surda a cuvantului (patru consoane si o singura vocala) inspira inchiderea definitiva a spatiului existential, fara solutii de iesire, ceea ce provoaca disperare, spaima, dezolare.
Incipitul este marcat de imperfectul rbului "dormeau", care simbolizeaza absenta trairilor interioare, incremenirea psihica, precum si actiunile nefinalizate ale eului liric, intrucat "sicriele de plumb" sugereaza imposibilitatea evadarii dintr-un spatiu asfixiant, care inabusa existenta.
Strofa intai exprima simbolic spatiul inchis, sufocant, apasator in care traieste eul liric, care poate semnifica societatea inabusitoare sau mediul dezolant, propriul suflet, propria viata, destinul sau odaia. Oricare dintre aceste spatii interioare este sugerat de simboluri din campul semantic al elementelor funerare - "sicriele de plumb", "cavou", "funerar stmant", "coroanele de plumb"-, trimitand, ca stare, catre iminenta mortii:
"Dormeau adanc sicriele ;de plumb
Si flori de plumb si funerar stmant-
Stam singur in cavou . si era vant
Si scartaiau coroanele de plumb." .
Oximoronul "flori de plumb" are semnificatii simboliste: florile constituie elementul din natura ca imagine a vietii, gingasiei, frumusetii, care, fiind "de plumb", corespund starilor de apasare existentiala, povara, impas sufletesc ale eului liric. Solitudinea este exprimata sugestiv prin sintagma "stam singur", care, alaturi de celelalte simboluri, proiecteaza in simtirea poetica pustietate sufleteasca printr-un fenomen al naturii - "era vant", precum si nevroza, spleen, prin rbul auditiv "scartaiau".




Strofa a doua a poeziei ilustreaza mai ales spatiul poetic interior, prin manifestarea sentimentului de iubire: "Dormea intors amorul meu de plumb Pe flori de plumb, si-am inceput sa-l strig Stam singur langa mort si era frig Si-i atarnau aripile de plumb."
Primul rs al strofei dezlantuie o stare emotionala intensa, rbul "dormea", la imperfect, sugereaza un sentiment de dragoste incremenit, tern si nefinalizat, iar epitetul "intors" semnifica 'intoarcerea spre apus", cum ar spune L.Blaga, ceea ce echivaleaza cu moartea. O alta interpretare simbolista se refera la neputinta rasfrangerii "amorului" asupra cuiva drag, el fiind "intors" si "de plumb", profiland crispare psihica, deprimare. Eul liric face eforturi sa se salze din ipostaza de prizonier al lumii "de plumb", sugerand disperarea, "strig", provocata de vietuirea intr-o solitudine morbida, "stam singur langa mort", iubirea nefiind inaltatoare, ci dimpotriva, rece,."era frig", fara perspecti de implinire, simbolizand degenerarea psihica. Ultimul rs al poeziei suprima orice speranta, aripile, ca simbol al zborului, al inaltarii, atarna si sunt "de plumb", ceea ce presupune "zborul in jos", totala dezolare si prabusire sufleteasca a eului liric.
Finalul exprima sugestiv imposibilitatea evadarii, deprimarea totala si definitiva a eului liric, care simte in profunzime disperarea neputintei de a se revigora spiritual: "Si-i atarnau aripile de plumb."
(Limbajul si expresivitatea textului poetic)
Expresivitatea poeziei este sustinuta de rbele aflate la imperfect, care
profileaza actiuni si stari provizorii, nefinalizate, care permanentizeaza
nesiguranta, deruta existentiala, senzatia de incremenire si confuzie psihica,
nevroza: "dormeau", "stam", "era", "scartaiau", "atarnau".
Ca elemente de compozitie, relatiile de simetrie sintactica de la inceputul rsurilor -"dormeau/dormea", "si flori de plumb/ pe flori de plumb", sintagma "stam singur"- sunt sustinute si de prezenta simbolului "plumb", asezat ca rima.
Tehnicile simboliste se manifesta prin corespondente muzicale, cromatice si olfacti, cu aportul definitoriu al simbolului Muzicalitatea poeziei este realizata prin repetarea simetrica a simbolului "plumb", plasat ca rima la primul si ultimul rs, sugerand apasarea sufleteasca, neputinta eului liric de a evada din acest spatiu obositor, str'esant, sufocant. Verbele auditi cu sonoritate stridenta, v enervanta sugereaza disperare, "sa strig" sau stare de nevroza, "scartaiau".
Natura ca stare de spirit sugereaza, prin fenomene dezagreabile, disconfort psihic si un suflet pustiit, -"era vant'V sau incremenire si raceala interioara, "era frig".
Cromatica este numai sugerata in poezie, negrul,, prin "funerar stmant", iar policromatica florilor si a coroanelor, fiind "de plumb", devine terna, cenusie, anuland orice forma a vitalitatii.
Olfactivul este numai sugerat prin simbolul "mort", dezvaluind prabusirea ineviila si definitiva a simtirii poetice.
Prozodia. Tonul elegiac al poeziei este dat de ritmul iambic ce domina aproape intreaga poezie, alternand cu peonul si amflbrahul, masura rsului fiind de 10 silabe, iar rima imbratisata.
Impresionat de valoarea certa a poeziilor bacoviene incluse in volumul "Plumb", Alexandru Macedonski publica in revista "Flacara" urmatoarea epigrama:
"Lui G.Bacovia:
Poete scump, pe frunte porti mandre foi de laur
Caci singur, pana astazi, din plumb facut-ai aur."In concluzie, poezia lui Bacovia este, neindoielnic, inscrisa in simbolismul european prin atmosfera, procedee, cromatica, muzicalitate, definindu-l pe poet ca fiind "pictor in cuvinte si compozitor in vorbe" (M.Petroanu).


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani