Cuvânt
Tudor Arghezi
Poezia "Cuvânt", de Tudor Arghezi, deschide volumul "Cărticica de seară", fiind o operă lirică, o artă poetică.
Opera lirică este opera în care poetul, prin intermediul eului liric, îşi exprimă în mod direct ideile, sentimentele, emoţiile, cu ajutorul figurilor de stil şi al imaginilor artistice.
Titlul poeziei, "Cuvânt", un substantiv nearticulat, face referire la tema poeziei şi orientează discursul liric.
Poezia este o artă poetică, o operă literară în care sunt reflectate principiile şi concepţia despre artă a creatorului prin intermediul mijloacelor artistice.
Astfel, titlul poate fi interpretat drept prefaţă, "cuvânt înainte", o introducere în lumea cărţii, dar poate semnifica şi actul creaţiei, lumea imaginară a acesteia.
Poezia este alcătuită din trei strofe, inegale ca număr de versuri (13, 5, 10) şi un vers final, despărţit de restul poeziei printr-o pauză grafică.
Eul liric îşi face simţită prezenţa pe tot parcursul discursului liric, prin mărci lexico-gramaticale: verbe şi forme pronominale la persoanele I şi a II-a: "vrui", "-ţi", "fac", "am ales", "am voit", "mi", "nu ştiu", "aş fi voit", "să fac", "să strecor", "dumitale, "să culeg", "să caut", "nu ştii", am răscolit".
Tot o marcă a prezenţei eului liric este adresarea directă către cititor ("cititorule" - substantiv în cazul vocativ).
Încă din prima strofă se evidenţiază această relaţie dintre creator şi cititor. Darul pe care creatorul îl face cititorului, "o cărticică", este o valoare spirituală; folosirea diminitivului "cărticică" ne poate sugera ideea că lumea cuprinsă între paginile sale este o lume minisculă, un univers "al boabei şi al fărâmei". Pentru a crea acest univers, eul liric se inspiră din viaţă, surprinsă în toate manifestările sale. Se observă orientarea spre o lume minusculă (a micilor vieţuitoare):
"Din slove am ales micile
Şi din înţelesuri furnicile.
Am voit să umplu celule
Cu suflete de molecule."
Această lume a micilor vieţuitoare, care îl inspiră pe poet,este asociată cu instrumentele muzicale, o modalitate de a sugera muzicalitatea creaţiilor poetice:
"Mi-a trebuit un violoncel: