Tema banului intr-un text narativ: Enigma Otiliei de George Calinescu referat






Tema banului sau a avaritiei este abordata mai ales de catre scriitorii realisti, ce urmareau sa redea cat mai fidel si mai veridic societatea, relatia dintre mediu si individ, consecintele pe care le poate avea acesta asupra comportamentului si caracterului uman.

In literatura franceza, cel care analizeaza urmarile degradante ale dorintei de inavutire, creand personaje memorabile, este Honore de Balzac.
La noi, aceasta tema va fi in centrul unor opere literare ale scriitorilor clasici ("Moara cu Noroc", "Comoara" de Ioan Slavici, urmarite din perspectiva moralizatoare), dar si din literatura interbelica, semnificativ fiind romanul "Enigma Otiliei" de George Calinescu.

Aparut in 1938, romanul ilustreaza cu precadere programul estetic al lui Calinescu. In conceptia criticului, un roman este viabil in masura in care aduce existenta unei lumi de tipuri. In spirit clasicist, el pledeaza pentru cautarea permanentelor, pentru fixarea universalului si creeaza un roman pentru care alege deliberat formula balzaciana. El reface clasicismul in sensul ca deplaseaza elementele de viziune si de structura spre modernitate.
In acest roman realist autorul incearca sa zugraveasca o fresca sociala (mediul romanesc citadin, la inceputul secolului al XX-lea) si foloseste ca sursa de inspiratie experienta lui de viata si pe a altora.
Subiectul romanului este construit in functie de personajul Felix Sima. Evenimentele sunt integrate in largul curs al istoriei unei mosteniri, conflictului romanului, in aceasta perspectiva, avandu-si izvorul in dorinta de inavutire agresiva a clanului Tulea.
Naratorul omniscient si obiectiv creeaza un univers verosimil in care lumea reala este reflectata ca intr-o oglinda. Naratorul omniscient nu participa la evenimente nici ca personaj, nici ca martor. Cel mai des, lumea este vazuta prin ochii protagonistului. De aceea, cititorul are acces la gandurile personajelor, intelege mai bine felul in care acestea vad lumea.
Actiunea romanului cuprinde doua planuri epice: cel erotic, in care evolueaza Otilia si Felix, si cel social legat de tema mostenirii - mobilizarea clanului Tulea pentru a intra in posesia averii lui Costache Giurgiuveanu. Intriga se dezvolta deci pe aceste doua planuri care se intrepatrund.
Tema principala este cea sociala, cu doua componente, ambele balzaciene. Zugraveste o fresca sociala a burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea, sub determinare social-economica. Imaginea societatii reprezinta fundalul maturizarii unui tanar care, inainte de a-si face o cariera, traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie.
Tema iubirii nu ocupa un prim plan, dar creeaza aceasta impresie deoarece dragostea este un sentiment definitoriu pentru orice fiinta. Cuplul Otilia-Felix se impune in categoria esecului provocat din interior. Femeia, surprinzator de matura, se declara frivola si inferioara barbatului. Ea se opune casatoriei, desi mostenirile ar fi asigurat un trai decent, pe motiv ca i-ar frana cariera lui Felix. In realitate, Otilia isi apara libertatea si isi urmeaza natura.
Tema mostenirii aduce in prim plan problema banului, a averii, care influenteaza adanca viata a individului, ii confera demnitate si putere in raport cu semenii sai. Ca in romanele lui Balzac, majoritatea personajelor urmaresc la modul obsesiv sa intre in posesia unei mosteniri care sa le schimbe destinul.
Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre cele doua familii inrudite, care sugereaza universul social pentru tipurile umane realizate. O familie este cea a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, si Otilia Marculescu, adolescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate. Aici apare si Felix Sima, fiul surorii batranului, care vine la Bucuresti pentru a studia medicina si se cazeaza la tutorele sau legal, Mos Costache. Un alt intrus in aceasta familie este Leonida Pascalopol, prieten al batranului, pe care afectiunea pentru Otilia il aduce in casa acestora.




Cealalta familie in jurul careia se organizeaza subiectul operei este familia surorii lui mos Costache, Aglae. Familie inrudita si vecina cu prima, ea aspira la mostenirea averii batranului.
Istoria unei mosteniri include doua conflicte: primul este iscat in jurul averii batranului, iar al doilea destrama familia Tulea din cauza interesului lui Stanica tot pentru aceeasi avere.
Competitia dintre anumite personaje (adversitatea manifestata de Aglae impotriva orfanei Otilia) este data de dorinta de inavutire a familiei Tulea, mai exact a Aglaiei si a lui Stanica Ratiu. Scopul lor este de a dobandi banii, casa, actiunile, proprietatile, lucrurile, pamantul lui Costache Giurgiuveanu dupa ce acesta moare si a dobandi astfel un statut social mai bun. Seful in familia Tulea este Aglae, un personaj balzacian ce intruchipeaza dorinta agresiva de imbogatire pornita dintr-un instinct familial. Neavand incredere decat in avere, ea desconsidera activitatea intelectuala, convinsa fiind ca "cine citeste prea mult se scranteste", iar "facultatatea este pentru baietii de bani gata". Sora lui mos Costache improasca fara retinere cu dusmanie pe cei care ar putea sa-i lezeze intentiile de a intra in posesia averii ravnite.
Banul in societate este "zeul suprem", o valoare intr-o societate degradata moral, de aici rolul mostenirii in subiectul romanului dat.
Competitia pentru mostenirea batranului avar este un prilej pentru observarea efectelor, in plan moral, al obsesiei banului. Batranul avar, proprietar de imobile, restaurante, actiuni, nutreste iluzia longevitatii si nu pune in practica nici un proiect privitor la asigurarea viitorului Otiliei, pentru a nu cheltui. Clanul Tulea urmareste fiecare miscarea a celor din casa batranului si pun la cale planuri strategice. Aglae asteapta sa-i moara fratele, ii asediaza casa si da ordine severe pentru a impiedica instrainarea oricarui obiect din proprietatea batranului. Desi are o afectiune sincera pentru fata, mos Costache amana infierea ei, de dragul banilor si din frica de Aglae. Stanica Ratiu urmareste si el, ca si Aglae, sa parvina si viseaza averea Clanului Tulea, dar sustrage banii lui mos Costache.
Lupta acerba pentru mostenire influenteaza mai multe destine si concentreaza toate energiile clanului Tulea, casa lui mos Costache este continuu supravegheata si asediata atunci cand batranul se imbolnaveste. Atunci cand sufera un puternic atac cerebral, mos Costache se gandeste mai serios la viitorul Otiliei si-i incredinteaza lui Pascalopol trei bacnote pentru a le depune la banca in contul "fe-fetitei" lui, dar se razgandeste. In timpul celui de-al doilea atac al bolii batranului, Stanica profita de absenta lui Felix si a Otiliei si de neatentia Aglaiei si fura banii batranului de sub salteaua pe care zacea, provocandu-i moartea.
Fata de mostenire, Felix, Otilia si Pascalopol au o atitudine defensiva, in constructia romanlui fiind pusa in antiteza cu clanul Tulea si Stanica Ratiu. Si George Calinescu a mentionat ca Felix si Otilia sunt, in roman, "in calitate de victime si termeni angelici de comparatie".

Din acesta perspectiva, romanul devine un tablou al moravurilor micii burghezii bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea.
Aspectele avaritiei, lacomiei si parvenismului sunt supuse observatiei si criticii i in romanul realist.
Specific operei balzaciene, si in romanul "Enigma Otiliei" viata sociala este studiata avand permanent viziunea unitatii ansamblului. In "Enigma Otiliei" Calinescu adopta o perspectiva de moralist clasic, o analiza la stadiul de observatie a eticii umane, pe care o diferentiaza pe tipuri.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani