TESTAMENTUL POLITIC AL LUI MIHAI EMINESCU referat






Cantari si laude-naltam
Noi, Tie Unuia
Primindu-l cu psalme si ramuri
Plecati-va neamuri,
Cantand Aleluia!
Christos a inviat din morti,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte calcand-o.
Lumina ducand-o
Celor din morminte!
Mihai Eminescu

Arta suprema a razboiului este infrangerea inamicului, prin
inselatorie, fara lupta, astfel:
1. Discreditati tot ceea ce merge bine in tara inamicului;
2. Implicati reprezentantii claselor conducatoare ai tarii inamice
in afaceri dubioase. Distrugeti-le reputatia si, la momentul
potrivit, supuneti-i dispretului propriilor concetateni;
3. Utilizati creaturile cele mai ticaloase si mai abjecte;
4. Raspanditi discordia si conflictele intre cetatenii tarilor ostile.
Intaratati-i pe tineri contra batranilor;
5. Ridiculizati traditiile adversarilor. Discreditati-le luminatorii de
constiinta;
6. Induceti in eroare inamicul, spre a-l conduce la temporizare
si neglijenta, apoi avansati cu repeziciune;
7. Perturbati, prin orice mijloace, intendenta, aprovizionarea si
functionarea armatei inamicului;
8. Slabiti vointa luptatorilor inamici prin cantece si melodii
senzuale;
9. Dati inamicului fete si baieti tineri pentru a-i lua mintile, dar si
jad si matase pentru a-i zgandari ambitiile;
10. Fiti generosi in promisiuni si recompense pentru informatii;
11. Infiltrati-va peste tot spionii. Bazati-va pe tradatorii care se
gasesc in randurile inamice;
12. Faceti-l pe adversar sa creada ca mai exista o posibilitate de
a se salva. Apoi, LOVITI.
Scopul vostru trebuie sa fie preluarea intacta a tot ceea ce se
afla pe pamant. In acest fel trupele va vor ramane odihnite, iar
victoria va fi totala.
Sun Tzu
general chinez, parinte al stiintei militare
sec. IV i. Hr.
4
5
Mult-iubitul si prea-patimitul meu neam romanesc,
"Romanii nu sunt nicaieri colonisti, venituri, oamenii
nimanui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populatie
mai veche decat toti conlocuitorii lor"1. "Rasa istorica formatoare a
acestei tari este "acel neam de oameni, acel tip etnic care,
revarsandu-se de o parte din Maramures, de alta din Ardeal, a pus
temelia statelor romane in secolele al XIII-lea si al XIV-lea, si care,
prin caracterul lui innascut2, a determinat soarta acestor tari, de la
1 Mihai Eminescu, Se vorbeste ca in Consiliul, Curierul de Iasi, 17, 19, 21, 26, 28
noiembrie 1876, in Opere, vol. IX, Editie critica intemeiata de Perpessicius, Editura
Academiei Romane, Bucuresti, 1980, pag. 253
2 de "om a carui trasatura distinctiva e adevarul: inteligent fara viclenie, rau - daca e
rau - fara fatarnicie, bun fara slabiciune, n-are o cocoasa intelectuala sau fizica ce
cauta a o ascunde, nu are apucaturile omului slab; ii lipseste acel iz de slabiciune
care precumpaneste in fenomenele vietii noastre publice sub forma linsa a
bizantinismului si a espedientelor.Toate figurile acelea fatarnice si rele, viclene,
fara inteligenta, toate acelea cate ascund o duplicitate in espresie, ceva hibrid, nu
incap in cadrul notiunii roman. Poate, asadar, ca acei oameni n-au avut timp sa se
asimileze, poate apoi ca sa fie din rase prea vechi, prea osificate, prea stationare,
6
(anul n.n.) 1200 si pana la (anul n.n.) 1700"3. Nu exista nici o deosebire
intre rasa romana din Muntenia, Moldova, din cea mai
considerabila parte a Ardealului si a Tarii Unguresti. E absolut
aceeasi rasa, cu absolut aceleasi inclinari si aptitudini4"5.
pentru ca, prin incrucisare, sa mai poti scoate ceva bun din ele"., idem, Adeseori, o
lege oarecare., Timpul, 15 martie 1880, in Opere, vol. XI, Ed. cit., Bucuresti, 1984,
pag. 77
3 idem, Adevarul doare. Pe la 3 martie., Timpul, 1 aprilie 1881, in Opere, vol. XII,
Ed. cit., Bucuresti, 1985, pag. 121
4 "Exista multe indicii, atat in numirile localitatilor si raurilor, precum si in alte
imprejurari, care denota o unitate a neamului romanesc preexistenta formatiunii
(formarii n.n.) statelor noastre. In adevar, pe cand gasim in Tara Romaneasca
Argesul, gasim tocmai in nordul Daciei un parau numit Argestrul, care se varsa din
stanga in Bistrita, rau ce izvoraste din Maramures. Pe cand in Tara Romaneasca
aflam Campulungul ca tinut si descalecatoare, aflam in Bucovina, in creierul
muntilor, un Campulung tot ca tinut si descalecatoare. Inainte sau imediat dupa
formarea statelor romane, vedem romanii de sub Coroana Ungariei pretinzand sa
se judece intre ei dupa dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere
analoga fac moldovenii ce pribegisera in Polonia, sa se judece dupa dreptul
romanesc. Si aceasta cand? Pe la 1380. Care-a fost acest drept consuetudinar la
care ei tineau cu sfintenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost
scris niciodata; era atat de viu in constiinta poporului, atat de necontestat de
nimenea, incat nici unul din vechii nostri Domni, n-a gasit de cuviinta sa-l modifice.
In fine, unitatea actuala a limbei vorbite, desi e in parte un merit special al lui Matei
Basarab, dovedeste totusi ca, si in aceasta privire, erau elemente cu totul
omogene, preexistente limbei bisericesti, care inclinau a capata o singura forma
scrisa. Organografic vorbind limba era aceeasi; numai termenii, materialul de vorbe,
difereau pe ici pe colo. O unitate atat de pronuntata a limbei dovedeste o unitate de
origini etnice. E indiferenta cestiunea daca elementele ce compuneau acest
sambure de popor modern erau tracice si latine sau latine si ilirice, destul numai ca,
in al VI-lea secol dupa Hristos, la navalirea avarilor in Tracia, anul 579, oastea
condusa de Martin si Comentiol e compusa din oameni care vorbesc romaneste.
Tot acest neam apare in Dacia, iar asupra originii lui se cearta pana azi invatatii.
Sigur e ca, desi au multe elemente slavone in limba, nu sunt slavi. Motivul pentru
care nu sunt si nu pot fi slavi este lingvistic. Legile dupa care cuvintele latine s-au
prefacut in cuvinte romanesti si-au sfarsit demult evolutiunea lor; in momentul in
care romanii au primit cuvinte slavone, limba lor era formata de secole deja, incat,
desi cuvintele slavone sunt vechi, ele nu s-au asimilat nici pana in ziua de azi cu
limba noastra, exceptie facand vreo patru sau cinci vocabule care privesc pastoria.
E incontestabil ca un popor care, sute de ani, n-a avut nevoie de drept scris, desi a
avut epoci de bogatie si de glorie, a fost un popor tanar, sanatos, bine intemeiat.
Etnograful Hoffman scrie, in secolul al XVIII-lea, ca dezvoltarea craniului la rasa
romana e admirabila, ca sunt cranii care merita a fi in fruntea civilizatiei. In sfarsit
Wirchow, naturalist celebru, da craniului albanez rangul intai intre toate craniile de
rasa din vechiul Imperiu al Rasaritului, si cel albanez e identic cu cel al rasei
romane, cu al mocanilor nostri de azi"., idem, Adevarul doare. Pe la 3 martie.,
Timpul, 1 aprilie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 122. Mai mult, Miron Costin, in suta a
saptusprezecea, constata unitatea de limba, de datine juridice, religioase si de viata
familiala. El descrie curatenia si frumusetea limbei vorbite in Maramures si viata
7
"Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-si legiui trebuintele
si tranzactiunile ce rezulta neaparat din acele trebuinte,
reciprocitatea relatiunilor sale: intr-un cuvant: legile unui popor,
drepturile sale, nu pot purcede decat din el insusi; conditiunea de
viata a unei legi, garantia stabilitatii (legitimitatii n.n.) sale e ca ea sa
fie un rezultat, o expresiune fidela a trebuintelor acelui popor;
legislatiunea trebui pusa in aplicarea celei mai inaintate idei de
drept, pusa in raport cu trebuintele poporului, astfel incat
explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege sa nu contrazica
spiritul acestora. Industria trebuie sa fie a natiunii aceleia si pazita
de concurenta iar purtatorul ei, comertul, s-o schimbe pe aur, dar
aurul, punga ce hraneste pe industrias si imbraca pe agricultor,
trebuie, de asemenea, sa fie in mainile aceleiasi natiuni. Stiintele,
afara de ceea ce e domeniu public, trebui sa prezinte lucruri proprii
natiunii, prin care ea sa fi contribuit la luminarea si inaintarea
omenirii; artele si literatura frumoasa (beletristica n.n.) trebui sa fie
oglinzi de aur ale realitatii in care se misca poporul, o coarda noua,
originala, potrivita pentru binele cel mare al lumii"6.
"Peste noapte si prin surprindere"7, "am admis legiuiri
straine"8, "legi straine in toata puterea cuvantului, care substituie,
pretutindenea si pururea, in locul notiunilor natie, tara, roman,
notiunea om, cetatean al universului, fie din Berber, Nigritania,
neatarnata a romanilor de acolo, ne da legenda fondarii Moldovei si Tarii
Romanesti, constata identitatea de origine si limba a poporului. In acelasi timp,
cartile bisericesti, tiparite in Ardeal, in Moldova, in Tara Romaneasca, opresc
procesul de diversificare si de dialectizare a graiului viu; acesta primeste, prin carti,
o norma unitara in rostire si in scriere, caci, printr-un instinct fericit, traducatorii si
scriitorii originali aleg ca model dialectul cel mai arhaic al romanilor, cel vorbit in
Tara Romaneasca si intr-o parte a Ardealului, intrucat la cel mai vechi din toate se
puteau reduce, ca la un prototip, dialectele ce incercau a se forma pe atunci. Poate
sa fi fost un instinct de adevar, poate c-a fost chiar cunostinta limbei latine care i-a
indemnat la aceasta. Alaturi cu limba exista, ca element de unitate, literatura
populara, a carei raspandire uniforma nu e de tagaduit. Aceleasi balade ce s-au
cules in muntii Moldovei sau ai Ardealului s-au aflat, in variante, in Dobrogea, incat
se constata ca amintitele piese de literatura populara aveau tendinta de-a se
raspandi la toti romanii"., idem, De cate ori <> era in opozitie., Timpul
14 august 1882, in Opere, vol. XIII, Ed. cit., Bucuresti, 1985, pag. 168
5 idem, <> a contractat naravul., Timpul, 29 iulie 1881, in Opere, vol.
XII, pag. 266
6 idem, Ecuilibrul, Federatiunea, 22 aprilie, 4 mai 1870, in Opere, vol. IX, pag. 93,
92;
7 idem, De cate ori <> era in opozitie., Timpul, 14 august 1882, in
Opere, vol. XIII, pag. 168
8 idem, Paralele economice, Timpul, 13 decembrie 1877, in Opere, vol. X, Ed. cit.,
Bucuresti, 1989, pag. 20
8
China sau Galitia?"9."Ei, bine, nu le-am admis pentru roman, cu
interesele caruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu
care se potriveau si care stiu a se folosi de dansele. Am creat o
atmosfera publica pentru plante exotice, de care (din cauza carora n.n.)
planta autohtona moare. Azi avem cele mai inaintate institutii
liberale. Control, suveranitatea poporului, codice frantuzesti,
consilii judetene si comunale. Stam mai bine pentru aceasta? Nu,
de zece ori mai rau, caci institutiile noi nu se potriveau (si nu se
potrivesc n.n.) cu starea noastra de cultura, cu suma puterilor
muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, incat
trebuie sa le sleim pe acestea pentru a intretine aparatul costisitor
si netrebnic al statului modern"10.
E intr-adevar ciudat (simptomatic n.n.) de-a vedea un popor
eminamente plugar ca al nostru si a carui ratiune de-a fi este
tocmai originea lui traco-romana, cum, din chiar senin si intr-o
singura noapte, erige teoria de om si om teorie absoluta de stat si
face din banul international si din posesiunea acestuia singura
masuratoare pentru a deosebi inraurirea unui om de a celuilalt in
viata statului. Nici (nu n.n.) e lesne de inteles cum un popor de
plugari, ba inca unul care s-a lasat de pastorie de ieri-alaltaieri si
s-a apucat de plug inainte de abia (cu n.n.) cincizeci de ani, putea sa
se creada indestul de bogat pentru a introduce, la el, forme de
civilizatie si institutii pe care tarile apusene, bogate prin industrie si
printr-o dezvoltare economica de sute de ani, abia le pot plati. Cea
mai superficiala socoteala din lume ar dovedi, indestul, ca puterea
productiva a natiei romanesti n-a crescut, n-a putut sa creasca in
raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele
de civilizatie straina, introduse cu gramada in tara noastra.
Inzecitu-s-au si insutitu-s-au oare averea romanului si veniturile lui
pentru a plati institutiile de o suta de ori mai scumpe? Desigur ca
nu. Clasele productive au dat indarat; proprietarii mari si taranii au
saracit; industria de casa si mestesugurile s-au stins cu
desavarsire - iar clasele improductive, proletarii condeiului,
cenuserii, oamenii ce incurca doua buchi pe hartie si aspira a
deveni deputati si ministri, advocatii, s-au inmultit cu asupra de
masura, dau tonul, conduc opinia publica, fericesc natia in fiecare
zi, pe hartie"11.
9 idem, De ceea ce ne temem., Timpul, 27 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 259
10 idem, Paralele economice, Timpul, 13 decembrie 1877, in Opere, vol. X, pag. 20
11 idem, Ieri domnul deputat Giani., Timpul, 22 februarie 1879, in Opere, vol. X,
pag. 193
9
"Astfel, statul roman nu mai este un produs al geniului
rasei romane, ci un text frantuzesc aplicat asupra unui popor ce
nu-l intelege si nu-l va intelege niciodata"12. "Peste tot aceeasi
idee: sa dau strainilor ce-mi cer; cat pentru romani, putin imi
pasa!"13. "Constitutia noastra, punand greutatea pe o clasa de
mijloc, parte straina, parte neexistenta, a dat loc la o declasare
generala din cele mai dezastruase14. Nu mai exista o alta
deosebire intre oameni, decat cea pe care o stabileste banul,
oricum ar fi castigat"15.
"Un sistem reprezentativ, intins ca o retea asupra intregii
tari, influentat insa, intotdeauna, in mod absolut, de guvernul
central, si-a format in fiecare particica organele sale, sub forma de
consilii judetene, consilii comunale, consilii de instructiune, consilii
de sus si de jos, care nici nu stiu ce sa consilieze, nici nu au ce
reprezenta (reprezinta n.n.) decat pe persoanele din care sunt
compuse16"17.
Astfel, teoria de om si om, o teorie curat filantropica si un
rezultat al compatimirii ce omul o are nu numai pentru semenul
sau, ci chiar pentru animale, devine o stupiditate erijandu-se in
teorie de stat, caci preface tara mostenita, aparata cu varsare de
sange si cu privatiuni, intr-o mlastina pentru scurgerea elementelor
12 idem, De cate ori <> era in opozitie. Timpul, 14 august 1882, in
Opere, vol. XIII, pag. 168
13 idem, Dar dulci, nobili si politicosi., Timpul, 23 mai 1882, in Opere, vol. XIII, pag.
123
14 "Fiecare constitutie, ca legea fundamentala a unui stat, are drept corelat o clasa
mai cu sama, pe care se intemeiaza. Corelatul constitutiilor statelor apusene este o
clasa de mijloc, bogata, culta, o clasa de patriciani, de fabricanti, industriasi care
vad in constitutie mijlocul de a-si reprezenta interesele in mod adecvat cu
insemnatatea lor. La noi, legea fundamentala nu insemneaza decat egalitatea
pentru toti scribii de-a ajunge la functiile cele mai inalte ale statului"., Influenta
austriaca asupra romanilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august 1876, in
Opere, vol. IX, pag. 173
15 idem, Economistii observa., Timpul, 10 iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 237
16 In ele, "toate numirile in functiuni nu se fac dupa merit, ci dupa cum ordona
deputatii - parlamentarii n.n. -, care, la randul lor, atarna de comitetele de politicieni
de profesie, formate in fiece centru de judet. Aceste comitete isi impart toate in
familie. Ele creeaza, din banii judetelor, burse pentru copiii <> trimisi in
strainatate sa numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri
judetene pe unde <> au cate un petec de mosie, incat toata munca
publica, fie sub forma de contributie, fie sub cea de prestatiune, se scurge, direct ori
indirect, in buzunarul unui <>"., Abstractie facand., Timpul, 20-21 aprilie
1881, in Opere, vol. XII, pag. 14
17 idem, De ceea ce ne temem., Timpul, 27 mai 1879, In Opere, vol. X, pag. 259
10
nesanatoase din alte tari - introducand intr-un stat eminamente
national un sistem de institutii cosmopolite"18.
Urmare aplicarii ei vom "avea de-acum inainte dominatia
banului international, o domnie straina, impusa de straini; libertatea
de munca si tranzactiuni; teoria de lupta pe picior in aparenta egal,
in realitate inegal. Si, in aceasta lupta, nu invinge cine-i tare, nobil,
sau eroic; invinge cel pentru care orice mijloc de castig e bun, cel
fara scrupul fata de concetatenii sai, cel pentru care orice aparare
a muncii e o piedica pe care va tinde a o rasturna, pe cale legiuita
sau pe cale piezisa"19.
Urmare ei, "capitalul, care ar trebui sa fie si sa ramana
ceea ce este prin natura lui, adica un rezultat al muncii si, totodata,
un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individuala, rezultatul
unor uneltiri vinovate, a exploatarii publicului prin intreprinderi
hazardate si fara trainicie, a jocului de bursa, a minciunii. Elemente
economice nesanatoase, uzurari si jucatori la bursa, cavaleri de
industrie si intreprinzatori sarlatani, se urca, cu repejune, in clasele
superioare ale societatii omenesti, in locurile care, inainte, erau
rezervate nasterii ilustre, averii seculare, inteligentei celei mai
dezvoltate, caracterului celui mai drept si mai statornic.Peste tot
credintele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura
secolului, mana-n mana cu saracia claselor lucratoare, ameninta
toata cladirea mareata a civilizatiei crestine. Shakespeare cedeaza
bufoneriilor si dramelor de incest si adulteriu, cancanul alunga pe
Beethoven, ideile mari asfintesc, zeii mor"20."Mita e-n stare sa
patrunza orisiunde in tara aceasta, pentru mita capetele cele mai
de sus ale administratiei vand sangele si averea unei
generatii"21."Oameni care au comis crime grave raman somitati,
se plimba pe strade, ocupa functiuni inalte, in loc de a-si petrece
viata la puscarie"22. "Ne multumim daca actele guvernantilor de
azi nu sunt de-a dreptul de inalta tradare, abstractie facand de
toate celelalte defecte ale lor, precum marginirea intelectuala,
slabiciunea de caracter, lipsa unui adevarat si autentic sentiment
18 idem, Intre multele neplaceri ale vietii., Timpul, 22 martie 1879, in Opere, vol. X,
pag. 209
19 idem, Trei zile de-a randul, Timpul, 20 februarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 191,
192
20 idem, Alaltaieri, luni dimineata., Timpul, 5 aprilie 1879, in Opere, vol. X, pag. 214
21 idem, Domnul Simeon Mihailescu publica., Timpul, 18 aprilie 1879, In Opere,
vol. X, pag. 223
22 idem, <> in ajunul alegerilor., Timpul, 3 mai 1879, in Opere, vol. X,
pag. 229
11
patriotic"23."Tradatorii devin oameni mari si respectati, barfitorii de
cafenele - literatori, ignorantii si prostii - administratori ai statului
roman24"25.
Si, intrucat, "se-intelege - de la sine n.n. - ca in judecarea
diferitelor partide politice trebuie sa deosebim pe cele sincer
politice de cele pretinse sau pretextate politice"26, suntem datori sa
spunem ca, "partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de
interese personale"27 - care, "pastrand numai coaja legilor si goala
aparenta, calca fagaduielile facute natiei in ajunul alegerilor, fac
tocmai contrariul de ceea ce au promis mandantilor lor si trec,
totusi, drept reprezentanti ai vointei legale si sincere a tarii"28. In
cadrul lor, "organizarea nu inseamna decat disciplina oarba a unei
societati de esploatatie sub comunii sefi de banda. Cauza acestei
organizari stricte29 e interesul banesc, nu comunitatea de idei,
23 idem, Nu incape indoiala., Timpul, 8 august 1880, in Opere, vol. XI, pag. 291
24 "Favoarea si interesul electoral singure prezideaza la alegerea amploaiatilor
statului, cu toate ca cine nu stie ca, integritatea, capacitatea, experienta, si
probitatea factorilor insarcinati de-a aplica legile si regulamentele sunt conditiuni
esentiale ale mersului regulat al unei bune administratii, a garantiei drepturilor si
apararii intereselor fiecaruia - dintre cetateni n.n. -, si, prin urmare, a bunului trai si
linistei publice? Dar, sub regimul actual, interesul personal, convenientele de
coterie, primeaza fata de interesul general si binele public. Necesitatea de-a
conserva o majoritate compacta si devotata in Adunari trece peste orice alte
consideratii. Pentru a dobandi glasurile deputatiilor trebuie exigentele - pretentiile
n.n. - lor satisfacute, se incredinteaza functiunile delicate de prefecti si subprefecti
creaturilor deputatilor - protejatilor parlamentarilor n.n. -, care, sub numele -
protectia n.n. - lor administreaza districtele dupa plac si dispun, fara nici o
responsabilitate, de interesele, de averea si de onoarea cetatenilor. Functiunile
publice sunt, adesea, in mainile unor oameni stricati, loviti de sentinte judecatoresti;
astfel muncitorii de pamant - sintagma, de fapt, ii desemneaza pe toti truditorii n.n. -
sunt supusi la vexatiuni, la acte arbitrare, adevarate cauze care - le n.n. - aduc
mizeria. Justitia, subordonata politicii, a devenit o fictiune si nu mai exista nici o
garantie pentru cele mai pretioase interese ale societatii".,idem, Intr-un lung
articol., Timpul, 27 ianuarie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 43 ; Spre exemplu: "Un
om e implicat intr-o mare afacere pe cat se poate de scandaloasa, care se denunta
- este data in vileag n.n. -. Acest om este mentinut in functie; dirijaza - el n.n. -
insusi cercetarile facute contra sa; partidul tine mortis a-l reabilita, alegandu-l in
Senat. Aici el insusi denunta ca exista aceasta scabroasa afacere, dar maturul corp
trece la ordinea zilei, lasand sa recaza coltul valului ce se ridicase"., idem, Am
discutat cu nepartinire., Timpul, 10 decembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 439
25 idem, Lucru de care trebuie., Timpul, 15 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 234
26 idem, Intre variile acuzari, Timpul, 23 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 43
27 idem, Manuscrisul In genere toata societatea., in Opere, vol. IX, pag. 465
28 idem, N-ar fi greu de polemizat., Timpul, 23 februarie 1880, in Opere, vol. XI,
pag. 38
29 "tinute la un loc prin complicitate de interese", idem, <> promitandu-ne
programul nou.Timpul, 10 februarie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 51
12
organizare egala cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care
miroase de departe a puscarie"30. Singura deosebire intre ele "este
foarte mica si e intemeiata pe o cultura individuala mai mult sau
mai putin ingrijita. Fiecare se reprezenteaza mai mult pe sine decat
- pe n.n. - o clasa sociala oarecare, si lucrul principal e forma, mai
mult sau mai putin corecta, in care cineva cauta a face plauzibile
asa-numitele sale principii"31.
"Cat despre aluatul protoplasmatic care formeaza, la noi,
un stat in stat, asezat asupra institutiilor si a poporului avem putine
de adaos (adaugat n.n.). Traind din politica si prin politica, si neavand
nici un alt soi de resurse materiale sau de putinta de a-si castiga
existenta, el e capabil de-a falsifica totul: si liste electorale, si
alegeri, si forme parlamentare si idei economice, si stiinta, si
literatura. De aceea, nu ne miram daca vedem acest proteu al unui
universalism incapabil si ambitios, imbracand toate formele
posibile: ministri, financiari, intreprinzatori de lucrari publice,
deputati (parlamentari n.n.), administratori, membri la primarie, soldati,
actori, totul in fine. Aluatul din care se framanta guvernantii nostri
e acea categorie de fiinte fara stiinta de carte si consistenta de
caracter, acei proletari ai condeiului, dintre care multi abia stiu scrie
si citi, acei paraziti carora nestabilitatea dezvoltarii noastre interne,
defectele instructiei publice si golurile create in ramurile
administratiei publice, prin introducerea nesocotita a tuturor
formelor civilizatiei straine, le-au dat existenta si teren de inmultire;
aluatul e o populatie flotanta a carei patrie intamplatoare e
Romania, si care, repetand fraze cosmopolite din gazete straine,
sustine, cu o caracteristica lipsa de respect pentru tot ce e intradevar
romanesc, ca aceste cliseuri stereotipe egalitare,
liberschimbiste, liberale si umanitare, acest bagaj al literatilor
lucrativi de mana a treia, aceste sforaitoare nimicuri, sunt cultura
nationala sau civilizatie adevarata"32. "Acei ce compun grosul
acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, cumularzii,
gheseftarii de toata mana, care, in schimbul foloaselor lor
individuale, dau conducatorilor lor o supunere mai mult decat
oarba. Acei ce conduc nu sunt decat straini, straini prin origine, prin
moravuri, prin educatie - interesele strainilor dar, si numai aceste
interese, sunt dezideratul <> (persoanelor aflate
30 idem, Toti stiu., Timpul, 27 aprilie, 1879, in Opere, vol. X, pag. 227
31 idem, Manuscrisul Inainte de cateva zile., in Opere, vol. IX, pag. 481
32 idem, Am vazut cu inlesnire., Timpul, 24 februarie 1880, in Opere, vol. XI, pag.
31, 30
13
la carma tarii n.n.)"33."Pretutindeni, in administratie, in finante, in
universitati, la Academie, in corpurile de selfgovernment, pe jeturile
de ministri, nu intalnim, in mare majoritate, decat, iarasi si iarasi,
acele fatale fizionomii nespecializate, aceeasi protoplasma de
postulanti, de reputatii uzurpate, care se gramadeste inainte in
toate si care trateaza c-o egala suficienta toate ramurile
administratiei publice"34. Si-aceasta, in timp ce "patru din cinci parti
ale poporului nostru, nu iau parte la viata publica, ale carei sarcini
le poarta, insa, mai greu decat oricine altul"35, iar "miile de functii
administrative si sutele de functii judecatoresti, sunt puse in
miscare intr-un singur scop, pentru a le stoarce voturile36"37.
33 idem, Faceti interesele, Timpul, 17 ianuarie 1880, in Opere, vol. X, pag. 390
34 idem, E clar ca un stat., Timpul, 12 noiembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 400
35 idem, In numarul sau de azi., Timpul, 20 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag.
75
36 "Administratia, in mare si in mic, nu e decat o unealta pentru falsificarea
alegerilor"., idem, De pe cand se discuta., Timpul, 10 iulie 1880, in Opere, vol. XI,
pag. 242; "Se intelege - de la sine n.n. - ca fiecare alegator isi are interesele sale
materiale. Fiecare din aceste interese atarna de un fir al masinii administrative.
De-o zice alegatorul nu, curentul electric al acesteia il izbeste in acel interes si-i
ucide samburele vital, de-o zice da, isi poate vedea in liniste de treaba"., idem, In
numarul sau de azi., Timpul, 20 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 75; "Abia o
avere foarte intemeiata, care sa nu poata atarna in nici un chip de iubirea sau ura
administratiei, il poate face pe om capabil, in Romania, de-a se opune fatis
guvernului. Dar, acei care, intr-un chip ori intr-altul, cauta sa munceasca pentru a se
tine deasupra apei nu-si vor creea, de buna voie, piedici zilnice intereselor lor,
piedici personificate in subprefecti viciosi, maiori cocosati de garda civica, si alti
monstri din regnul organic al celor ce n-au nimic de pierdut, ci totul de castigat".,
ibidem, pag. 75, 76 ; Mai mult, "statul dispune de atatea functii si favoruri, pe cati
oameni sunt in tara care stiu a scrie si citi", idem, Apropiindu-se alegerile., Timpul,
6 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 20; "Cu bugetul in mana, mai ales atunci
cand este augmentabil la infinit, tii majoritatea in mana si sistemul constitutional,
sistemul controlului, se reduce la o iluzie copilareasca", idem, Am vazut cu
inlesnire., 24 februarie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 28; "Aceasta stare de lucruri e
prefacuta in sistem de organizare, de guvernamant. Pe de-o parte libertate, mare
libertate, pentru ca cei nemultumiti sa poata rasturna cu usurinta orice guvern, pe
de alta centralizare, extrema centralizare, care sa faca a atarna miile si iarasi miile
de izvorase ale bugetelor si averii publice de victoria, pretinsa politica, din centru".,
idem, Daca polemica noastra., Timpul, 21 decembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag.
451; Asa se face ca "administratia nu consista in munca, in servicii echivalente cu
sumele bugetului, ci in precupetire de voturi"., idem, Apropiindu-se alegerile.,
Timpul, 6 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 20; Cine ofera o leafa buna si un
tain afla oricand o armata numeroasa de mercenari politici, fie cauza lui cea mai
nedreapta din lume"., idem, Locke, filosoful englez., Timpul, 6 iulie 1882, in Opere,
vol. XIII, pag. 132; Si, desi "natia, care nu numeste nici functionari, nici ministri, si
care nu-i in stare a-i controla si a-i trage la raspundere direct, isi alege mandatarii
pe care-i insarcineaza cu aceasta afacere importanta, sub presupunerea, bona fide,
14
"La noi mizeria e produsa, in mod artificial, prin
introducerea unei organizatii si a unor legi straine, nepotrivite cu
stadiul de dezvoltare economica a tarii, organizatie care costa prea
scump si nu produce nimic"38.
"Exista doua natiuni deosebite (distincte n.n.) in aceasta tara:
una stoarsa si saracita, de producatori, alta imbuibata, de
miljocitori (spoliatori n.n.)39"40."Averea se urca (creste n.n.) numai in
orase si, chiar si aici, nu in populatiunea romana, ci in cea
straina41. Nu se intervertesc factorii ecuatiunii sociale, ci devin cu
totul altii. Avem a calcula astazi cu factori care, inainte, in vechea
noastra organizatie lipseau cu totul, avem pe strain cu puterea
strivitoare a capitalului banesc, fata cu romanul care ameninta a
cadea in robia celui dintai, a deveni o simpla unealta pentru
fructificarea capitalului lui42"43."Rasa determinanta a sortii acestei
tari nu mai este cea romaneasca, ci strainii romanizati - veneticii carecumca
acesti mandatari formeaza intr-adevar un corp deosebit - distinct n.n. - de
puterea executiva, acestia se dovedesc a fi o companie de controlori cumparati de
catre cei controlabili si intelegandu-se cu ei pe sub mana pentru a face treburi
impreuna; iar inconvenientul cel mare este ca Adunarile nu pot fi facute
raspunzatoare de voturile si de actele lor, si ca natia, singurul lor judecator, nu e-n
stare direct a face altceva decat a alege alti oameni, atunci cand actele si voturile
rele sunt consumate de mult"., idem, Tot in numarul nostru din 20 decembrie.,18
ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 173
37 idem, In numarul sau de azi., Timpul, 20 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag.
75
38 idem, Fratii Nadejde.Timpul, 18 iunie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 212
39 "Avem de-o parte rasa romana, cu trecutul ei, identica in toate tarile - tinuturile
n.n. - pe care le locuieste, popor cinstit, inimos, capabil de adevar si de patriotism.
Avem apoi, deasupra acestui popor, o patura superpusa, un fel de sediment de
pungasi si cocote, rasarita din amestecul scursurilor orientale si a celor occidentale,
incapabila de adevar si patriotism"., idem, <> a contractat naravul, 29
iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 267
40 idem, Natiunea perindand acuzarile., Timpul, 3 iulie 1882, in Opere, vol. XIII,
pag. 130
41 "Nu contestam, de asemenea, ca averile s-au inmultit in Romania - numai ca nu
in mainile romanilor; nu contestam ca exista multe palate si zidiri mari in orasele
noastre - numai ca nu ale indigenilor. Suma averilor e asa repartita, incat prea putin
din ea e in maini indigene"., idem, Cateodata ne cuprinde., Timpul, 25 septembrie
1882, in Opere, vol. XIII, pag. 193
42 "In evul nostru mediu strainii de alta lege erau opriti de-a avea mosii, iar domnii
expropriau cu bani din vistierie chiar pe strainii ortodocsi"(idem, Desi cestiunea
Dunarii., Timpul, 1 decembrie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 425), "pentru ca nu
strainii sa fie proprietari in tara"., idem, Nenorocitele astea de tari.,Timpul, 22
ianuarie 1880, in Opere, vol. X, pag. 394
43 idem, Desi cestiunea Dunarii., Timpul, 1 decembrie 1881, in Opere, vol. XII,
pag. 425
15
au obtinut cetatenia romana n.n. - de ieri-alaltaieri"44, iar autoapararea
impotriva lor e "disproportionat de grea, de vreme ce acesti oameni
au sprijin pe straini, parghiile care-i ridica sunt asezate in afara, pe
cand inlauntru n-avem decat poporul nostru propriu, scazand
numeric si fara o constiinta limpede de ceea ce trebuie sa faca"45.
"Poporul a pierdut de mult increderea ca lucrurile se pot
schimba in bine si, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce
nepasator greul unei vieti fara bucurie si fara tihna"46. "Carciumile
sunt localuri de indobitocire si de prostitutie sufleteasca"47. Mai
mult, "a fost natural ca, in urma acestei extenuatiuni de putere,
multe rele endemice, si altele de caracter endemic, sa se iveasca
si sa decimeze populatiile. Astfel, rasa romana48 scade49 si strainii
sporesc. Numarul infirmilor la recrutatie a crescut an de an, tara a
fost bantuita de pelagra, de intoxicatiune palustra, de anghina,
varsat, toate astea in urma influentei pernicioase ce o exercita
asupra sanatatii mlastinile, locuintele insalubre si neaerate, hrana
neindestulatoare si munca excesiva"50, "saracia si urmarile ei
morale - asupra moralului n.n. -, decaderea vietii de
familie"51."Populatia autohtona scade si saraceste; carti nu se
citesc; patura dominanta, superpusa rasei romane, n-are nici sete
de cunostinti, nici capacitate de a pricepe adevarul. Daca acest
sediment invata, o face de sila, gonind dupa o functie. Incolo leaga
cartea de gard. Si, pentru a avea o functie, trebuie sa fii inrudit cu
ei"52."Statul a devenit, din partea unei societati de esploatare,
obiectul unei spoliatiuni continue si acesti oameni nu urca scarile
ierarhiei sociale prin munca si merit, ci prin abuzul culpabil al
puterii politice, castigate prin frustrarea statului cu sume
insemnate. Acesti dezmosteniti, departe de-a-si castiga o
44 idem, Adevarul doare. Pe la 3 martie., Timpul, 1 aprilie 1881, in Opere, vol. XII,
pag. 121
45 idem, <> a contractat naravul., 29 iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag.
267
46 idem, La propunerea noastra., Timpul. 31 august 1878, in Opere, vol. X, pag.
104
47 idem, Camerele actuale de revizuire., Timpul, 17 iulie 1879, in Opere, vol. X,
pag. 301
48 "insusi samburul nationalitatii", idem, Nu vom discuta cu <> principii.
Timpul, 8 mai 1881, in Opere, vol. XII, pag. 163
49 "in proportii inspaimantatoare", ibidem
50 idem, Forma si fond, 11 decembrie 1888, in Opere, vol. XIII, pag. 331
51 idem, Nu vom discuta cu <> principii. Timpul, 8 mai 1881, in Opere,
vol. XII, pag. 163
52 idem, Urmand discutiunea., Timpul, 30 iulie 1881, in Opere, vol. XIII, pag. 269
16
mostenire proprie pe Pamant pe singura cale a muncii onorabile,
fura mostenirea altora, altereaza mersul natural al societatii, se
substituie, prin viclesug si apucaturi, meritului adevarat al muncii
adevarate, sunt o reeditare, in forma politica, a hotilor de codru,
instituind codri guvernamentali si parlamentari"53."Clasa de mijloc
a devenit un adevarat proletariat de postulanti care primejduieste
existenta tarii; si in care guvernele straine, care au interese in
Orient, vor gasi, totdeauna, un manipul gata de a se pune la
dispozitia lor"54.
"Fata c-o asemenea priveliste, in care virtutea se
considera, de unii, ca o nerozie, se taxeaza, de altii, ca o crima, in
care inteligenta si stiinta, privite ca lucruri de prisos, sunt expuse
invidiei nulitatilor si batjocurii caracterelor usoare, in care cumintie
se numeste arta de-a parveni sau de-a trai, fara compensatie, din
munca altora, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal, de
cumpana, in care inclina a crede ca, in asemenea vreme si-n asa
generatie, insusirile rele ale oamenilor sunt titluri de
recomandatie"55. Astfel, "tradatorul numindu-se geniu, plagiatorul
erou, pungasul mare financiar, panglicarul om politic, camatarul
negustor, speculantul de idei om cu principii si speculanta de sinesi
femeie onesta, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce in ce
si, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea
punctul de plecare sanatos"56, "ca fiecarui drept ii corespunde o
datorie"57 si ca "secretul vietii lungi a unui stat este pastrarea
ierarhiei meritului"58."Acela ce cuteaza a se revolta fata cu
aceasta stare de lucruri, acela care indrazneste sa arate ca
formele poleite invelesc un trup putred, ca <> nostru
ne duce la pierzare, ca elementele sanatoase trebuie sa se conjure
si sa faca o lupta suprema pentru mantuirea acestei tari este
denuntat (prezentat n.n.) opiniei publice de catre negustorii de principii
liberal-umanitare ca barbar, ca antinational, ca reactionar"59.
"Raul esential care ameninta vitalitatea poporului nostru
este demagogia"60, caci "demagogii nestiind nimic, neavand nimic,
53 idem, Ni se pare ca vorbim., 17 august 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 172
54 idem, Nu incurajam fanteziile politice., 26 octombrie 1880, in Opere, vol. XI,
pag. 382
55 idem, Daca polemica noastra., 21 decembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 451
56 idem, Daca vorbim de adunatura., 26 mai 1883, in Opere, vol. XIII, pag. 304
57 idem, Ziarul <> in revista sa., 20 martie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 86




58 idem, Ni se pare ca vorbim., 17 august 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 172
59 idem, Cu cat trec una dupa alta zilele., 23 iunie 1879, in Opere, vol. X, pag. 276
60 idem, Pseudo-Romanul ne cere., 16 mai 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 119
17
vor sa se ridice deasupra tuturor si sa traiasca din obolul nemeritat
al saracului. Ei se intemeiaza pe nevoile - din nefericire vesnice -
si pe lesnea crezare a multimii; si, fiindca, in genere, sunt inzestrati
in loc de minte cu viclesug numai, stapanirea lor inseamna domnia
brutalitatii, a viciilor si a usurintei"61 ."Mestesugul absolutismului
demagogic consta in regula(;) de a pastra aparentele, dar de-a
calca cuprinsul, de-a pazi litera, dar de-a ocoli spiritul
Constitutiei"62."De cate ori vom deschide istoria, vom vedea ca
statele scad si mor prin demagogie, sau prin despotism63"64."In
teorie nimic mai frumos decat sufrajul universal, dar, in practica, nu
este decat opresiunea multimei, a ignorantei, a pasiunilor magulite
si lingusite de demagogi. Cand stie cineva ca toata civilizatia si
cultura omeneasca e neaparat ( e, din pacate, n.n.) marginita la
cercurile acelea care au indestul timp si destula neatarnare pentru
a le invata si pricepe, cand stie ca nimicind capul unui invatat65 ai
nimicit invatatura lui, care era poate rezultatul unei dezvoltari de
sute de ani66, cand stie apoi ca nulitatea demagogica nu sufera nici
un merit adevarat langa sine si ca, ea si cu semenii ei, voieste a fi
tot, atuncea vede lesne ca radicalismul si demagogia, sub scutul
sufrajului universal si al principiilor liberale - de care stiu a se servi
cu mare succes, multumita credulitatii maselor si slabiciunii sau
sentimentalismului oamenilor luminati - demagogii conduc lumea
la distrugerea civilizatiunii, la haos"67. "Cum se-aseamana
demagogia pretutindenea! Pe cand statele liberale (netotalitare n.n.) in
care nu domneste platitudinea ulitei se diversifica dupa geniul lor
61 idem, Credem ca destul am vorbit., 9 ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 169
62 idem, Manuscrisul Deci, traducand aceasta comparatie., in Opere, vol. XI, pag.
463
63 "Nu exista in adevar decat doua forme ale tiraniei si ale decadentei unui stat
omenesc: despotismul si demagogia. Si despotismul egalizeaza pe oameni,
supuindu-i unuia singur, lasand sa se degenereze cele mai nobile facultati ale lor,
patimile bune si inteligenta; precum si demagogia are acelasi fatal efect, prin
indiferentismul care-l inspira naturilor deschise si mari, vazand in fata-le biruinta
constanta a mediocritatii si a siretlicului"., idem, Discutia iscata., 14 ianuarie 1882,
in Opere, vol. XIII, pag. 32
64 idem, A discuta cu ignoranta., 26 aprilie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 150
65 spre exemplu impiedicandu-l, permanent, pe acesta din urma, prin obstructiuni
legislative, economice, sociale etc., sa-si castige, din munca cinstita si prestata in
domeniul competentei sale cultural-stiintifice, un trai zilnic macar decent; si
supunandu-l astfel la tot cortegiul de prejudicii psiho-fizice care decurg din
infometare si din umilinta
66 rodul transmiterii si imbogatirii intergeneratii a zestrei cognitiv-axiologice
67 Mihai Eminescu, Credem ca destul am vorbit., 9 ianuarie 1879, in Opere, vol. X,
pag. 169, 170
18
national, dupa instinctele innascute, ajungand, pe rand, unul la
glorie militara, altul la inflorire in stiinte si arte, un al treilea la
dominatiunea marilor prin comert si industrie; demagogia, stearpa
ca idee, improductiva, lipsita de simt istoric, ameninta a aduce,
pana si statele cele mai fericite prin inteligenta si iubirea de munca
a poporului lor, la o platitudine, la o vanatoare de posturi, o
meschinarie personala care ascunde in sine decadenta si
descompunerea"68.
"Esti <> de meserie, postulant, consumi numai, te
bucuri de partea cu soare a vietii, adapostit de eterna lesniciune de
a imbata o natie, parte inculta, parte pe jumatate culta, cu vorbe
late si cu apa rece"69."Din momentul in care luptele de partid au
degenerat in Romania in lupta pentru existenta zilnica, din
momentul in care mii de interese private sunt legate de finante sau
de caderea unui partid, nu mai poate fi vorba de neatarnarea
politica a diferitelor grupuri care-si disputa puterea statului. Din
momentul in care interesul material de-a ajunge la putere
precumpaneste, o spunem cu parere de rau: lupta egala (votul
universal n.n.), in tara si in Parlament, nu mai e decat manipulul unor
ambitii personale, al unor apetituri, pe cat de nesatioase, pe atat
de vrednice de condamnat"70."Sistemul demagogic, care din
politica face o specula, din sufragiul claselor amagite o scara de
inaintare in economia, nu politica, ci privata, a membrilor societatii
de exploatatie"71, "mananca venitul tarii, mananca pe datorie
painea a trei generatiuni viitoare, caci tot luxul ce-l face azi, maine
va fi mizerie. Deficit langa deficit, imprumut langa imprumut,
datorie langa datorie, pana ce finantele Romaniei nu vor fi, curand,
decat, o gaura mare"72. Iar poporul, manat la alegeri de baioneta
civico-electorala, suporta plebea aceasta, fara a pricepe. Incurcat
in paragrafi si articoli tradusi din frantuzeste, nemaistiind a distinge
alb de negru si adevar de minciuna, cu mintea uimita de fraze fara
cuprins, de un intreg lexicon de termeni care n-au nici o realitate
indaratul lor, e pe punctul de a-si pierde pana si limba si bunul
68 idem, Politica de stat si politica de partid, 14 august 1880, in Opere, vol. XI, pag.
297, 298
69 idem, The Times si Timpul, iata tema., 20 mai 1881, in Opere, vol. XII, pag. 178
70 idem, Ni se anunta din Viena., 19 septembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 337
71 idem, <>, dupa ce parafrazeaza. 28 septembrie 1880, in Opere, vol.
XI, pag. 349
72 idem, Manuscrisul Articoli nepoliticosi. Proza politica - Proza limbistica., in Opere,
vol. IX, pag. 448
19
simt, vestit odinioara"73."Toate puterile sufletesti ale generatiunii
sunt absorbite de lupte de partide si, la randul lor, toate partidele
nu sunt decat de amploaiati, dupa chiverniseala (foloase necuvenite
n.n.) e deviza tuturor partidelor, a tuturor purtatorilor de stindard
cum s-ar zice - caci, la urma urmelor, fiecare e in stare sa moara
pentru stindard si pentru.chiverniseala"74.Caci, "poate sa fie un
partid demagogic altceva decat esploatatorul intereselor publice?
Multimea asta de oameni fara invatatura, care si-a facut din politica
o specula, poate ea sa trateze negotul ei cu fraze, altfel decat
oricare precupet?"75
"Pentru cel ce intelege, un tantar suna ca o trambita, iar
pentru cel ce nu intelege, tobele si surlele sunt in zadar; si, in orice
caz, lumina nu se aprinde decat pentru cei ce vad, nu pentru
orbi"76."Trebuie ca, cu totii, sa ne dam seama de cauzele ce
turbura societatea, de elementele ce impiedica redobandirea
echilibrului pierdut, si sa le combatem cu curaj si staruinta: Dintr-un
principiu tutelar, principiul egalitatii inaintea legii, s-a facut o arma
de razboi intre clase; toate conditiunile sociale s-au surpat si s-au
amestecat intr-un fel de promiscuitate; spiritul public a luat o
directiune foarte periculoasa; traditiunile tarii s-au uitat cu totul; o
clasa noua, guvernanta, s-a ridicat, fara traditiuni si fara autoritate,
incat tara cea mare, temeiul si baza nationalitatii noastre, nu-si
gaseste constiinta raporturilor politice cu cei ce o guverneaza;
drepturile politice au devenit un instrument de ambitiune, de
indestulare a intereselor particulare; in locul sentimentului public
dezinteresat avem pasiuni politice, in loc de opiniuni avem rivalitati
de ambitii; toleranta pentru toate interesele cele mai vulgare si cele
mai de jos este morala ce distinge astazi lumea politica de la
noi"77; "atat trebuintele statului cat si ale particularilor - ale plebei
de sus cum zicem noi - sunt cu mult mai mari decat veniturile lor;
balanta comerciala - fara importanta pentru o tara industriala, dar
importanta pentru una agricola - ne este defavorabila"78. "Tineretea
unei rase nu atarna de secolii pe care i-a trait pe Pamant. Orice
73 idem, Cu timpul au inceput a se recunoaste., 11 octombrie 1881, in Opere, vol.
XII, pag. 366
74 idem, Manuscrisul Articoli nepoliticosi. Proza politica - Proza limbistica., in Opere,
vol. IX, pag. 448
75 idem, Fara a avea darul.10 iunie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 203
76 idem, Ieri s-a citit., 24 martie 1879, in Opere, vol. X, pag. 210
77 idem, Patologia societatii noastre, Timpul, 4 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII,
pag.15
78 idem, Privind la politica noastra., 15 iulie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 248
20
popor care n-a ajuns, inca, la o deplina dezvoltare, care n-a trecut
inca prin coruptia si mizeriile ce le aduce cu sine o civilizatie inalta,
dar in decadenta, e un popor tanar. La popoarele tinere se va
constata un fel de identitate organica: craniile sunt cu totul
asemanatoare in privinta formatiunii si marimii, statura este cam
aceeasi, precum un stejar nu este decat reproductiunea unui alt
stejar. Din aceasta asemanare de formatiune rezulta o mare
asemanare de aptitudini si inclinari, care se manifesta in caracterul
unitar al nationalitatii. Din asemanarea de aptitudini rezulta o
extrema putere si energie vitala a colectivitatii. In acest stadiu de
dezvoltare, al nediversificarii, omul face atat de mult parte din
totalitate, incat nu el, ci abia totalitatea formeaza un singur individ.
O incrucisare cu o alta rasa, asemenea tanara, da un rezultat nou,
in care aptitudinile amundurora se impreuna intr-o forma noua,
vitala. Amestecul, insa, dintre o rasa imbatranita si una tanara da
aceleasi rezultate pe care le da casatoria intre mosnegi si femei
tinere: copii inchirciti, marginiti, predispusi spre morbiditate. Iar
ceea ce este fizic adevarat e (si n.n.) intelectual si moraliceste
adevarat. Spiritele sunt morbide: de-acolo substitutia a orice
activitate intelectuala adevarata prin viclenie, tertip si minciuna"79.
"Elemente straine, imbatranite si sterpe, s-au amestecat in
poporul nostru si joaca comedia patriotismului si a nationalismului.
Neavand traditii, patrie hotarata ori nationalitate hotarata, au pus,
totusi, mana pe statul roman. Constiinta ca ele sunt deosebite de
neamul romanesc nu le-a disparut inca - ele se privesc ca o oaste
biruitoare intr-o tara vrajmase. De-aceea nu-i de mirare ca intreaga
noastra dezvoltare mai noua, n-a avut in vedere conservarea
nationalitatii, ci realizarea unei serii de idei liberale si egalitare
cosmopolite. A fost o finete extraordinara de-a debita esenta
cosmopolitismului sub forma nationalitatii80 si de-a face sa treaca
toate elementele sanatoase si istorice ale trecutului sub acest jug
79 idem, Nu ne indoim ca distingerea., 1 august 1881, in Opere, vol. XII, pag. 272,
273
80 Spre pilda prin manipularea abila a simtamantului de fraternitate: "Toate capetele
unor rase degenerate care s-au ingramadit in orasele Romaniei, toti microcefalii si
toate starpiturile, apar sub forma de reputatii uzurpate; toata aceasta plebe s-a
constituit in stapana pamantului romanesc. Libertate, Egalitate, Fraternitate! Ce e
mai frumos (profitabil pentru ea n.n.) in lume decat ca tot ce se scurge in Romania
ca intr-o mlastina sa fie liber ca noi, egal cu noi, frate cu noi (adica sa beneficieze
de viglienta complet adormita, precum si de toleranta maxima a celor pe care ii
spoliaza n.n.)?", idem, Adevarul doare., in Opere, vol. XI, pag. 404, 405
21
caudin81. Odata egalitarismul cosmopolit introdus in legile politice
ale tarii, orice patriot improvizat si de provenienta indoioasa a voit
(si a putut n.n.) sa stea alaturi (sa aiba aceleasi drepturi n.n.) cu aceia pe
care trecutul lor ii lega, cu sute de radacini, de tara si popor. Dar
acesti oameni noi, acesti <>, cautau numai foloasele
influentei politice, nu datoriile. Din cauza acestor elemente, care
formeaza plebea de sus, elementele autohtone ale tarii dau repede
indarat in privire morala si in privire materiala"82."Straini
superpusi fara nici un cuvant (ilegitim n.n.) natiei romanesti, o
exploateaza cu neomenie, ca orice strain fara pas de tara si
popor"83, de-"am ajuns, intr-adevar, in aceasta America dunareana,
ca tocmai romanii sa fie tratati ca straini, sa se simta straini in tara
lor proprie"84. "Acest spectacol al exclusivei (al integralei n.n.)
stapaniri a unei rase si decazute si abia imigrate asupra unui popor
istoric si autohton e o adevarata anomalie, careia poporul istoric ar
trebui sa-i puie capat, daca tine la demnitatea si la onoarea
lui"85."Nu e indiferent ce elemente determina soarta unui popor.
Predispozitii si aptitudini mostenite, virtuti si slabiciuni mostenite,
calitati sau defecte intelectuale si morale, dau domniei unui
element etnic alt caracter decat domniei altui element. Demagogia
la noi insemneaza ura inradacinata a veneticului fara traditii, fara
patrie, fara trecut, in contra celor ce au o traditie hotarata, un trecut
hotarat"86.
"A fi bun roman nu e un merit, nu e o calitate ori un
monopol special, ci o datorie pentru orice cetatean al acestui stat,
ba chiar pentru orice locuitor al acestui pamant, care (pamant n.n.)
este mostenirea, in exclusivitate si istorica, a neamului romanesc.
Acesta este un lucru care se intelege de la sine"87.
"Ceea ce voiesc romanii sa aiba e libertatea spiritului si
constiintei lor in deplinul inteles al cuvantului. Si fiindca spirit si
81 "Cine va face lista functionarilor, mai cu seama inalti, a pensionarilor, a
deputatilor, a arendasilor bunurilor publice si private, c-un cuvant a tot ce reprezinta
circulatiunea si reglementarea vietii generale a tarii, va observa, cu inlesnire, ca
franele stapanirii reale au scapat din mana elementului autohton si istoric, si-au
incaput pe maini straine"., idem, <> a contractat naravul., 29 iulie
1881, in Opere, vol. XII, pag. 267
82 idem, Ziarele franceze., 22 martie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 109
83 idem, Adevarul ca in decursul., 9 august 1881, in Opere, vol. XII, pag. 284
84 idem, Adevarul doare., 4 noiembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 404
85 idem, Adevarul ca in decursul., 9 august 1881, in Opere, vol. XII, pag. 284
86 idem, Urmand discutiunea., 30 iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 269
87 idem, Adevarul doare. Pe la 3 martie., 1 aprilie 1881, in Opere, vol. XII, pag.
121
22
limba sunt aproape identice, iar limba si nationalitatea asemenea,
se vede usor ca romanul se vrea pe sine, isi vrea nationalitatea,
dar o vrea pe deplin"88.
"Nu voim sa traim intr-un stat poliglot, unde asa-numita
patrie e deasupra nationalitatii. Amundoua nu sunt decat doua
cuvinte pentru aceeasi notiune, si iubirea de patrie e una cu iubirea
nationalitatii. Singura ratiune de a fi a acestui stat, pentru noi, este
nationalitatea lui romaneasca. Daca e vorba ca acest stat sa
inceteze de-a fi romanesc, atunci o spunem drept ca ne e cumplit
de indiferenta soarta pamantului lui"89.
"Nu oprim pe nimenea nici de a fi, nici de a se simti
roman90. Ceea ce contestam, insa, e posibilitatea multora dintre
acestia de a deveni romani, deocamdata. Aceasta e opera
secolelor. Pana ce insa vor fi cum sunt: pana ce vor avea instincte
de pungasie si cocoterie nu merita a determina viata publica a unui
popor istoric. Sa se moralizeze mai intai, sa-nvete carte, sa-nvete
a iubi adevarul pentru el insusi si munca pentru ea insasi, sa devie
sinceri, onesti, cum e neamul romanesc, sa piarza tertipurile,
viclenia si istericalele fanariote, si-atunci vor putea fi romani
adevarati. Pan-atunci ne e scarba de ei, ne e rusine c-au uzurpat
numele etnic al rasei noastre, a unei rase oneste si iubitoare de
adevar, care-a putut fi amagita, un moment, de asemenea
panglicari, caci si omul cel mai cuminte poate fi amagit o data"91.
"Voim si speram o reactie sociala si economica
determinata de ramasitele puterilor vii ale poporului, care, daca nu
e preursit sa piara, trebuie sa-si vina in fire si sa vada unde l-a dus
directia liberala. Prin reactie nu intelegem o intoarcere la un sistem
feudal, ce nici n-a existat candva in tara noastra, ci o miscare de
indreptare a vietii noastre publice, o miscare al carei punct de
vedere sa fie ideea de stat si de nationalitate, sacrificate pana
astazi, sistematic, principiilor abstracte de liberalism american si de
umanitarism cosmopolit. O asemenea miscare ar pune stavile
88 idem, Se vorbeste ca in consiliul., 17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876, in Opere,
vol. IX, pag. 252
89 idem, Daca in timpul guvernului conservatorilor., 31 iulie 1880, in Opere, vol. XI,
pag. 275
90 De altfel, "nu toti cei care au trecut la noi sub numele de fanarioti sunt intr-adevar
fanarioti. Din contra, foarte numeroase elemente s-au asimilat cu totul, si doar
imigratiunea cea mai proaspata, de pe la 1820-1830 incoace, prezinta
iconvenientele neasimilarii ori a neputintei de a se asimila". idem, Nu ne indoim ca
distingerea., 1 august 1881, in Opere, vol. XII, pag. 273
91 idem, Teoria noastra., Timpul, 17, 18 august 1881, in Opere, vol. XII, pag. 296
23
speculei de principii liberale si umanitare, ar descarca bugetul
statului de cifrele enorme ale sinecurilor <> si ar
condamna, astfel, pe multi <> subliniati (marcanti n.n.) la o
munca onesta dar grea; ar apara treptele inalte ale vietii publice de
navala nulitatilor netrebnice si triviale, garantand meritului adevarat
vaza ce i se cuvine; ar tinde la restabilirea respectului si autoritatii
si ar da, astfel, guvernului mijloacele, si morale si economice,
pentru a carmui bine dezvoltarea normala a puterilor acestui popor.
Nu e dar vorba de reactiune prin rasturnare92, ci prin inlaturarea
elementelor bolnave si straine din viata noastra publica de catre
elementele sanatoase coalizate"93.
"Mizeria materiala si morala a populatiei, destrabalarea
administratiei, risipa banului public, cumulul, coruptia electorala,
toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutari sau cutari
principii de guvernamant. Oricare ar fi guvernul si oricare vederile
sale supreme, coruptia si malonestitatea trebuie sa lipseasca din
viata publica; oricare ar fi, pe de alta parte, religia politica a unui
guvern, ea nu-i da drept de-a se servi de nulitati venale, de oameni
de nimic, pentru a guverna"94.
"Administratiunea unei tari formeaza un tot nedivizibil;
diferitele ei ramure fac parte din aceeasi sistema si sunt neaparate
una alteia, tocmai dupa cum o bucata a unei masine este
neaparata fiecareia dintre celelate si mecanismului intreg. Cand o
bucata a mecanismului merge rau, toata sistema din care face
parte sufera"95."A administra inseamna a privi bunastarea
populatiunii ca pe un lucru incredintat intelepciunii si vegherii tale.
Sa gandesti pentru cel ce nu gandeste, sa pui in cumpana darile,
sa le deschizi oamenilor ochii"96.
"Speram ca Providenta ne va scuti de-a revedea, in
viitoarele Adunari, o seama macar din acele fizionomii a caror
pecete e o nestearsa, inradacinata banalitate; speram ca alegatorii
isi vor fi deschis ochii si nu vor mai trimite in Adunari naturi despre
care nimeni in lume nu poate sti cu ce traiesc de pe o zi pe alta,
92 desi, "totul - mixul parghiior de spoliere n.n. - trebuie smuls din mana acelor
oameni care au o innascuta incapacitate de-a pricepe adevarul si sunt lipsiti de
patriotism, trebuie dacizat, natia romaneasca n-are de gand sa instituie, pentru
reglarea acestui soi de stapanitori, Ordinul Sfintei Canepe", idem, <> a
contractat naravul., 29 iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 267
93 idem, De cand cu inceperea., 19 septembrie 1879, in Opere, vol. X, pag. 319
94 idem, Observam ca unirea., 9 decembrie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 238
95 idem, La noi ca la nimenea., 12 decembrie 1878, in Opere, vol. X, pag. 111
96 idem, Ilustratii administrative, 18 decembrie 1877, in Opere, vol. X, pag. 26
24
nici palavragii care pierd vremea Adunarilor cu discursuri nesarate,
dezgustatoare prin lipsa lor de cel mai comun bun
simt"97."Trebuie odata ca poporul romanesc sa-nteleaga cum ca,
totdeauna, omul ce are ceva, omul care are ce pierde, fie nume
istoric, fie avere (muncita, in mod cinstit, de catre el insusi n.n.), fie razimul
moral al unei mari inteligente sau a unei mari culturi, numai acela
cumpaneste (drept n.n.) cand face legi, judeca cu precautiune
(nepartinire n.n.) si nu are interes de a sta neaparat la putere, numai si
numai pentru a se hrani din buget"98.
"Natura poporului, instinctele si inclinarile lui mostenite,
geniul lui, care, adesea, neconstiut, urmareste o idee pe cand tese
la razboiul vremii, aceste sa fie determinante in viata unui stat, nu
maimutarea legilor si obiceielor straine"99. "Legile ar trebui sa fie,
daca nu codificarea datinei juridice, cel putin dictate si nascute din
necesitati reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului;
nu reforme introduse in mod clandestin, necerute de nimenea sau
vulgarizate ca o marfa noua sau ca un nou spectacol"100.
"Toate dispozitiile cate ating viata juridica si economica a
natiei trebuie sa rezulte, inainte de toate, din suprema lege a
conservarii nationalitatii, cu orice mijloc si pe orice cale, chiar daca
mijlocul si calea n-ar fi conforme cu civilizatia si umanitarismul care
azi formeaza masca si pretextul cu care Apusul se lupta cu toate
civilizatiile ramase indarat sau eterogene"101.
"Inmultirea claselor consumatoare si scaderea claselor
productive, iata raul organic, in contra caruia o organizare buna
trebuie sa gaseasca remedii"102."Prin legi practice trebuie sa (li
n.n.) se creeze oamenilor conditiile unei munci cu spor si putere de
inflorire"103.
"Avem nevoie, mai intai de toate, de-a ura (combate n.n.)
neadevarul, ignoranta lustruita, cupiditatea demagogilor, suficienta
nulitatilor"104, caci "e clar ca un stat care cheltuieste pentru pretinse
necesitati politice mai mult decat poate suporta productia poporului
97 idem, Ieri s-a citit., 24 martie 1879, in Opere, vol. X, pag. 211
98 idem, Nu suntem dispusi a reveni., in Opere, vol. X, pag. 129
99 idem, Ceea ce da guvernului., 1 aprilie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 87
100 ibidem
101 idem, De ceea ce ne temem.., 27 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 259
102 idem, Dupa cum se poate prevedea., 2 octombrie 1879, in Opere, vol. X, pag.
323
103 ibidem
104 idem, <> dupa ce parafrazeaza., 27 septembrie 1880, in Opere,
vol. XI, pag. 256
25
va ajunge, pas cu pas, la saracie, pospaita cu vorbe, dar din ce in
ce mai simtitoare prin trebuintele miilor de indivizi pe care un
sistem fals i-a ridicat, prefacandu-i in exploatatori ai averii
publice"105; precum si ca "saracia e un izvor de rele fizice si morale,
care, la randul lor, sunt cauze ale decadentei economice"106.
Iar intrucat, "nicicand, un sistem de guvernamant
demagogic, bazat pe instinctele rele ale unei plebe de parveniti, de
dorinta lor de castig, de alergarea lor dupa functii si onoruri, pe
excluderea meritului, nu se va putea impaca cu sistemul contrariu,
al unei organizari bazate pe armonia intereselor claselor pozitive
ale societatii, pe inaintarea lina, dar sigura, a meritului, pe
dezvoltarea normala si gradata"107: "dorim sa avem un guvern
serios si o Camera serioasa, oricare ar fi elementele din care ar fi
compuse"108."Pentru inaintarea in viata politica sa se ceara sau o
mare inteligenta sau un mare caracter"109, "caci putrejunea
moravurilor private, produsa prin declasarea generala, isi are
reversul in putrejunea si libertinajul moravurilor publice; si intr-o
tara de oameni declasati, moraliceste cazuti, statul nu poate fi
decat icoana lor: el nu va fi un sanctuar, ci un lenociniu"110.
"Ceea ce se pretinde, de la o profesie de credinte politice
(cei care fac politica militanta n.n) este, desigur, cu precadere, ca ea sa
corespunda cu simtamintele si aspiratiile politice ale tarii si sa fie
adaptata institutiunilor ei. Caci, un principiu absolut, netagaduit de
nici un om cu bun simt, este ca o stare de lucruri rezulta in mod
strict cauzal dintr-o alta stare de lucruri premergatoare si, fiindca
atat in lumea fizica, cat si in cea morala, intamplarea nu este nimic
altceva decat o legatura cauzala nedescoperita inca, tot astfel,
aspiratiunile si sentimentele sunt rezultatul neinlaturat al unei
dezvoltari anterioare a spiritului public, dezvoltare ce nu se poate
nici tagadui, nici inlatura"111. "Pentru a conduce un popor si
economia lui, trebuie o judecata sanatoasa, cunoasterea dreptei
proportii intre mijloacele intrebuintate si scopul dorit; si, oricare ar fi
scopurile urmarite de clasa culta (conducatoare in stat n.n.) a unui
105 idem, E clar ca un stat., 12 noiembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 400
106 idem, Doua monografii., 5 septembrie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 325
107 idem, Ar fi bine daca in polemica., 16 septembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag.
333
108 idem, In zadar ar incerca cineva., 30 ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 183
109 idem, Si iarasi bat la poarta., 12 aprilie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 135
110 idem, <> in numarul sau., 21 septembrie 1882, in Opere, vol. XIII,
pag. 193;
111 idem, Studii asupra situatiei.17 februarie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 17
26
(oricarui n.n.) popor, ele sunt rele si de nimic daca nu echivaleaza
(daca nu sunt cel putin echivalente n.n.) cu sacrificiile aduse pentru
realizarea lor"112.
"Nici s-a nascut omul acela, nici se va naste vreodata, care
sa afle un sistem de guvernamant absolut (completamente n.n.) bun, in
stare sa multumeasca pe toata lumea. Precum fiecare om are
umbra sa si defectele inerente calitatilor sale, tot astfel, fiece
sistem politic are defectele acelea care sunt in mod fatal legate de
calitatile sale. Arta omului de stat consta in aptitudinea de-a alege,
intr-o stare de lucruri data, sistemul cel mai suportabil din toate,
care sa asigure un progres de-o jumatate de secol, sau de un
secol (sa-si cristalizeze programe de guvernare realiste si, totodata, pe termen
lung n.n.)"113. Pentru a i se facilita indeplinirea acestei misiuni, "ideal
ar fi ca guvernul din tara sa se urce si (daca isi indeplineste insuficient de
riguros datoria n.n.) sa caza prin opinia publica din tara, fara amestecul
elementului de fermentatie strain"114.
Desi bugetul trebuie degrevat, cat mai mult, de povara
sustinerii aparatului functionaresc hipertrofiat, "avem opinia ca, la
prima vedere si pe dibuite e greu, de nu chiar imposibil, a deosebi
sinecurile de posturile care indeplinesc un serviciu real. Iluzia ca
cutari posturi ar fi de prisos se naste din imprejurarea ca oamenii
insarcinati cu ele nu pricep nimic din ceea ce au sa faca. Oare
daca subprefectii ar sti a administra, ar fi ei de prisos? Caci
administratia cere cunostinte speciale de economie nationala,
finante si statistica, pe langa cunostinta legilor tarii. Dar un
subprefect care nu stie importanta unei date statistice: nu stie sa
distinga o dare comunala ruinatoare de una productiva, nici o
sosea de utilitate secundara de una de absoluta trebuinta - un
subprefect care iroseste in lucruri de prisos puterile vii ale
poporului e de-a dreptul stricacios"115.
"La comuna si la judet n-ar trebui sa fie vorba de alegeri cu
caracter politic. Din amestecul spiritului politic in aceste alegeri116,
112 idem, Batranii nostri erau practici., 4 iulie 1876, in Opere, vol. IX, pag. 146
113 idem, Cum cad ministeriile., 22 octombrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 377
114 idem, Nu incurajam fanteziile politice., 26 octombrie 1880, in Opere, vol. XI,
pag. 382
115 idem, Bugetul pe anul curent., 5 ianuarie 1877, in Opere, vol. IX, pag. 297
116 "Statul e atat de omnipotent in Romania, incat totul atarna de centru, pana si
numirea unui primar de comuna rurala. Spuna-ni-se daca in timpul vechi se mai
intampla ca un consiliu comunal sa fie in bataia decretelor ministeriale de dizolvare
si de numire?", idem, In numarul de ieri am aratat., 26 iulie 1880, in Opere, vol. XI,
pag. 268
27
unde cestiunea nu-i decat de o buna administratie si gospodarire,
rezulta ca atatea constiinte problematice, atatea persoane usurele
si incapabile sunt chemate a administra interese de milioane, a
face si a intrebuinta imprumuturi pe socoteala contribuabililor,
sporindu-le necontenit sarcinile deja destul de grele, si a nu da
acestor contribuabili, in schimbul sarcinilor, decat neglijenta,
insalubritate publica, lucrari de carpeala sporadica in stradele din
centru si, din cand in cand, si oarecari vexatiuni. Este oare vorba
cand se fac alegeri comunale sa se afirme principii politice, mai
ales la noi in tara, unde avem atata lipsa de simt pozitiv, de insusiri
utile, de inteligenta si onestitate administrativa? Intre un primar
inteligent, harnic si onest si un gagauta ori un claqueur politic
cuvintele de coterie trebuie sa determine preferinta alegatorilor
contribuabili? Noi stim ca scoala ai carei adepti sunt astazi la
putere raspunde afirmativ la aceste intrebari. Pentru acesti
onorabili nu este nimic mai important decat capatuirea
inregimentatilor partidului. La judet si la comuna sunt bani,
ghesefturi si putere; unde sunt toate acestea trebuie sa fie date pe
mana <>, cu al caror concurs se voteaza bugetele
generale ale statului si doua-trei proiecte de legi organice intr-o
singura noapte sau un mare gheseft, ca rascumpararea
Cernavoda-Chiustenge, intr-un ceas. Interesele comunei insa, bine
intelese, trebui sa importe (intereseze n.n.) pe aceia care, nu din
prisosul, ci din strictul lor necesar, contribuie la casa comunala
(bugetul local n.n.). Recomandam prin urmare, cu tot din-adinsul,
tuturor alegatorilor sa mearga la alegerile comunale si,
cumpanindu-si bine votul, sa aleaga dintre candidati nu pe aceia
ce nu li se prezinta cu alte titluri decat ca stau la umbra bairacului
liberal-national, ci pe aceia care le prezinta garantii de capacitate si
onestitate administrativa"117.
"Daca alegatorii nu se vor lasa inecati de fraze
patriotico-reversibile (simulat patriotice n.n.) si nu vor avea in vedere
abstractiuni gazetaresti, atunci tara va merge bine"118. Si, intrucat,
"demosul este, adeseori, un suveran nestatornic, inesperient, lesne
crezator; preocupatiuni zilnice si absorbirea vietii lui intr-un vesnic
prezent, negandirea lui nici la trecut, nici la viitor, lesniciunea de a-i
distrage atentia prin serbari publice, prin intreprinderi hazardate,
prin expediente factice, il fac , adesea, impropriu de a gandi mai
117 idem, In prima saptamana., 21 iunie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 215
118 idem, Alegerile consiliilor judetene, 7 mai 1880, in Opere, vol. XI, pag. 163
28
adanc asupra unei cestiuni de interes public, il fac accesibil pentru
fraza mare si surd pentru adevar; e bine ca ochi sobri, care disting
maretia inscenarii de insusi fondul piesei ce se joaca, sa ii atraga
atentia asupra acestuia din urma, pe cand simturile lui sunt uimite
de partea decorativa a vietii publice"119: iata rolul unei clase de
mijloc culte, prospere si nationale, care l-ar face sa inteleaga ca
"fara munca si fara capitalizarea ei, adica fara economie, nu exista
libertate. Celui care n-are nimic si nu stie sa se apuce de nici un
mestesug (de nici o activitate n.n.) da-i toate libertatile posibile, tot rob
e, robul nevoilor lui, robul celui dintai care tine o bucata de paine in
mana, caci e cu totul indiferent daca inchizi o pasare in colivie sau
daca ai strans, de pretutindeni, grauntele din care ea se
hraneste"120.
Iar politicienii, la randul lor, sa "capete convingerea ca
statul roman, mostenit de la zeci de generatii care au luptat si
suferit pentru existenta lui (pentru ca el sa poata exista n.n.), formeaza
mostenirea altor zeci de generatii viitoare si nu e jucaria si
proprietatea, in exclusivitate, a generatiei actuale"121. Aceasta
constientizare este imperios necesara, intrucat, "prin izolarea
noastra intre elemente radical straine, suntem poate singurul popor
condamnat a nu face politica momentana, ci pe secole inainte"122,
mai ales in conditiile in care, "toate puterile apusene stiu ca
posedam inlauntrul nostru (in interiorul societatii noastre n.n.) veninul
descompunerii sociale, demagogia"123, iar "politica straina,
impreuna cu strainii care ne guverneaza, tind la substituirea
elementului roman prin scursuri din toate unghiurile lumii"124
."Saracia pentru mase e cu mult mai deschisa coruptiunii decat
averea"125. "O serioasa turburare socialista ameninta Europa.
Cetatenii <> ai republicei universale,
care sunt reprezentati (inclusiv prin n.n.) prin liberalism, incearca a
rasturna toate formatiunile pozitive de stat. Atentate, scene de ulita,
turburari, incep a-si arunca umbrele de pe acum. Cercul de oameni
intr-adevar culti e foarte mic. Imprejurul acestui cerc e unul mai
119 idem, Era un obicei inainte., 10 mai 1881, in Opere, vol. XII, pag. 169
120 idem, Credem ca destul am vorbit., 9 ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 168
121 idem, La propunerea noastra., 31 august 1878, in Opere, vol. X, pag. 104
122 idem, Voim sa ne spunem parerea., 16 decembrie 1879, in Opere, vol. X, pag.
373
123 idem, Putine zile inca., 4 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 230
124 idem, S-o lovi., 5 decembrie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 236
125 idem, In discutarea proiectului de maiorat., 20 decembrie 1879, in Opere, vol.
X, pag. 375
29
mare, al publicului cult, care poate sa priceapa si sa aprecieze
cultura invatatilor, fara insa de-a produce ceva pe acest teren.
Masa e sau inculta sau pe jumatate culta, lesne crezatoare,
vanitoasa si lesne de amagit. Oamenii cu cunostinte jumatatite,
semidocti sau inculti cu totul, cauta a o asmuti asupra claselor
superioare, a caror superioritate consta in nastere, avere sau
stiinta. Cultura omenirii, adica gramadirea unui capital intelectual si
moral, nu seamana cu gramadirea capitalurilor in bani. Victoria
principiilor liberale-socialiste126 insemneaza moartea oricarei culturi
si recaderea in vechea barbarie. Cultura oricarei natii empresurata
de-o multime oarba, gata de-a recadea, in orice
moment in barbarie"127. "In cursul intregii istorii a romanilor putem
vedea, la ivirea unor pericole mari, inveninandu-se, si mai mult,
urile de partid, netoleranta politica"128. "Sentimentul istoric al naturii
intrinseci a statului sau o mana de fier, din nefericire, lipsesc; asa
incat, departe de-a vedea existenta statului asigurata prin carma
puternica si prevazatoare a tot ce poate produce natia mai viguros,
mai onest si mai inteligent, suntem, din contra, avizati de-a astepta
siguranta acestei existente de la mila sortii, de la pomana
imprejurarilor externe, care sa postuleze fiinta statului roman ca pe
un fel de necesitate internationala. Cumca acea necesitate
internationala n-are nevoie de-a tine seama de sentimentele
noastre intime, de existenta rasei latine, ci numai de existenta unui
petec de pamant cvasineutru langa Dunare, ne-a dovedit-o cu
prisos Congresul (de la Berlin n.n.). Ce-i pasa Congresului ca se
rapeste o parte din patria straveche a neamului romanesc ca
atare? Ce li-i lor de Hecuba? Ce-i pasa cine va locui pe pamantul
romanesc? Materialul de oameni ii e indiferent, cestiunea
europeana e ca sa existe o fasie de pamant intre Rusia, Austria si
noile formatiuni ale fostei Turcii, incolo lucrul le e totuna"129. "Istoria
isi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a
suporta, in veci, un regim vitreg, corupt si mincinos. Ne temem ca
126 cu exceptia celui care afirma imperativ necesitatea inlaturarii depline, de
pretutindeni si pentru totdeauna, a oricarui fel de exploatare interumana - si, nota
bene, exceptia este intemeiat a fi operata numai in ipoteza in care exponentii
principiilor in discutie ar consimti ca, la nivel actional, pentru transpunerea in
practica a respectivei afirmatii, sa promoveze egalitatea, intelesa numai sub unghiul
de vedere al oportunitatilor bazate pe merit real, pe munca onesta
127 Mihai Eminescu, Din Petersburg ne soseste stirea., 6 august 1878, in Opere,
vol. X, pag. 91
128 idem, Ambasadele turcesti., 1 mai 1877, in Opere, vol. IX, pag. 372
129 idem, La propunerea noastra., 31 august 1878, in Opere, vol. X, pag. 104, 105
30
aproape e ziua in care simtul conservarii fizice, revoltat de
maltratarile administrative si fiscale si de exploatarea excesiva din
partea strainilor, va preface poporul nostru intr-o unealta lesne de
manuit in contra chiar a existentei statului"130.
Prin urmare: atentie! "Gresalele in politica sunt crime; caci
in urma lor sufera milioane de oameni nevinovati, se-mpiedica
dezvoltarea unei tari intregi si se-mpiedica, pentru zeci de ani
inainte, viitorul ei"131.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani