| | | | |
| |  Dictionar auto
ABS (Antilock braking system)
Sistem care impedica blocarea rotii la franare si pierderea
controlului volanului pe suprafete aluneacoase. Fiecare roata
este dotata cu un senzor de viteza care reduce presiunea de
franare. Actioneaza asupra rotii care se invarte mult mai incet
decat celelalte. Sistemele ABS pot avea 2,3 sau 4 canale care
pot si setate pentru un set de roti sau pentru fiecare roata
in parte.
ABSORBITOR DE SOCURI
Dispozitive hidraulice folosite pentru a atenua efectul oscilatiilor
suspensiei. Aceste dispozitive transforma miscarea in caldura
impingand fortat uleiul prin canale, canale ce fac parte dintr-un
dispozitiv tubular.
ACC (Adaptive cruise control)
Control de croaziera adaptabil. Dispozitiv constand dintr-un
tempomat care se adapteaza la vitezele celorlalti participanti
la trafic, ajustand distanta dintre vehicule. In viitor ACC
va oferi coloanelor de camioane posibilitatea de a utiliza mai
usor un anume tronson de circulatie fara a pune in pericol siguranta
traficului.
AIRBAG
Perna de aer. Sistem de siguranta care in caz de accident impiedica
impactul pasagerului cu volanul sau plansa bordului prin gonflarea
unei perne de aer. Senzorul de declansare se activeaza incepand
de la o viteza de 25 km/h. acesta calculeaza si locul unde are
loc impactul activand doar airbagurile laterale sau frontale,
dupa caz. Airbagurile laterale sunt integrate in spatarele scaunelor.
ALARMA AUTO
Sistem de securitate care impiedica patrunderea prin efractie
in vehicul. In momentul activarii acesta supravegheaza motorul,
usile, portbagajul, radio-ul si contactul motorului. Modelele
de lux au integrate si un sistem de supraveghere a spatiului
din interiorul masinii. Atunci cand este declansat semnalele
acustice si sonore intra in functiune pentru 30 de secunde.
ALEZAJ
Termen folosit pentru diametrul cilindrului unui motor cu piston
care functioneaza cu benzina. Diametrul cilindrului poate fi
marit, acest lucru ducand si la o crestere a capacitatii cilindrice,
procedeu cunoscut drept realezare.
ALTERNATOR
Dispozitiv care furnizeaza energie pentru sistemul electric
al vehiculului, transformand energia rotationala in curent alternativ.
Alternatorul functioneaza si pentru a incarca bateria.
AMBREIAJ
Dispozitiv folosit pentru a transfera puterea de la cutia de
viteze la roti. Este alcatuit dintr-un mecanism pe baza de placute
impregnate cu un material pentru frictiune, cu rol de transfer
a energiei de la motor la puntea tractoare. Este folosit si
pentru a izola componentele care se rotesc ale vehiculului de
cele fixe. Ambreiajul se intalneste si la compresoarele aparatele
de aer conditionat.
AMBREIAJ HIDRAULIC
Dispozitiv care transfera puterea intre dispozitivele de intrare
si cele de iesire cu ajutorul unui fluid. Ambreiajul hidraulic
este compus din doua ventilatoare, (unul de intrare si unul
de iesire) inchise intr-o carcasa umpluta cu ulei.
ANGRENAJ
Roti zimtate de angrenaj construite din otel dur care trimit
puterea intre arborii de miscare. Se intalnesc mai multe tipuri
de angrenaj. Angrenajul diferential transmite puterea motorului
la puntea motoare. Pozitionarea lui face ca rotile din spate
sa se invarta la viteze diferite in cazul unei curbe. Angrenajul
planetar este folosit de cei de la Benz si este alcatuit din
mici pinioni in jurul unui angrenaj central care trec printr-un
inel circular
ANTI-PLONJARE
Trasatura a suspensiei fata care actioneaza ridicand corpul
masinii, reducandu-se plonjarea cauzata de franare. Acest sistem
transforma fortele induse de franare intr-o forta verticala
care ridica partea frontala a masinii.
APRINDERE DUBLA
Aprindere a amestecului de combustibil-aer generata de doua
bujii pe cilindru si nu de una. Acest tip de aprindere este
folosit de Alfa Romeo si Mercedes Benz. Italienii numesc aceasta
aprindere Twin Spark.
APUPARE
Fenomen opus plonjarii. Acesta apare datorita transferului de
incarcatura de la suspensiile fata la cele spate. Se manifesta
prin afundarea partii din spate a masinii la o accelerare dura.
ARBORE CU CAME
Arbore rotitor prevazut cu came sau dinti externi, care inchide
sau deschide valvele de cilindru ale unui motor. Exista si un
tip de arbore cu came in chiulasa in care tipul de dispunere
a supapelor este diferit. Pozitionarea arborelui cu came in
apropierea supapelor face ca acestea sa se deschida si sa se
inchida mai rapid, lucru care rezulta intr-o turatie mai mare
a motorului.
ARBORE RADIAL RASUCIT
Un tip de arbore semiindependent intalnit la suspensia rotilor
din spate in cazul vehiculelor cu tractiune frontala. Acest
tip de arbore este mai compact si mult mai putin costisitor
decat un sistem de suspensii independente.
ARC ELICOIDAL
Bara de metal, spiralata, elastica, care poate fi supusa presiunii
sau extinsa, revenind apoi la pozitia initiala. Are rolul de
a izola vehiculul de drum si sunt folosite ca arcuri de suspensie.
ARC PLAN
Mai multe placute flexibile din otel, curbate, de marimi diferite,
montate una peste cealalta. Rolul lor este de a prelua socurile,
forma curbata permitandu-le sa reactioneze prin indoire la fortele
care exrciteaza asupra lor.
ARTICULATIE
Componenta a suspensiei prevazuta cu un racord la fiecare capat.
ARTICULATIE - TIPURI
Articulatie cardanica - mecanism care transmite miscarea rotationala
intre doi arbori care nu sunt pozitionati in linie dreapta.
Este alcatuit dintr-un arbore de intrare si unul de iesire.
Cea mai simpla articulatie cardanica este cea in cruce numita
"Hooke". Articulatie de directie (a suspensiei) - montata pe
sasiu este aliniata ca sa reziste miscarilor longitudinale ale
rotii. Articulatie sferica - alcatuita dintr-o sfera aflata
intr-un racord, intalnita la suspensia fata. Ea face posibila
miscarea rotii odata cu suspensia, primind in acelasi timp comenzi
de la motor.
ASPIRATIE NORMALA
Se intalneste la motoarele care nu necesita compresor de supraalimentare
sau turbocompresor pentru a se raci.
ATENUATOR DE SOC
Tip de amortizor elastic care actioneaza atunci cand suspensia
atinge punctul maxim de comprimare. Actiunea este aceea de rigidizare
treptata a suspensiei.
ATF
Atomatic Transmission Fluid. Prescurtare pentru uleiul folosit
la cutiile automate de viteza sau la servodirectii.
AWD
All wheel drive. Prescurtare pentru tractiunea integrala, pe
toate rotile. Prescurtarea se intalneste mai mult la masinile
japoneze.
AX OSCILANT
Suspensie independenta situata in spatele masinii ce utilizeaza
semiarbori cu articulatii cardanice la capetele interioare,
de ambele parti ale diferentialului.
AXA DE DIRECTIE
Pivotii de directie superiori si inferiori de la roata virata
sunt intersectati de axa de directie. In cazul unei suspensii
rigide, axa de directie este linia formata la capatul de sus
de suportul lonjeronului si de articulatia sferica la cel de
jos.
BAIA DE ULEI
Spatiul in care se scurge uleiul situat sub vilbrochen, din
ansamblul blocului motor.
BAIE USCATA A CARTERULUI
Motor cu combustie interna. Uleiul de ungere este stocat intr-un
rezervor separat si nu in carterul motorului. Uleiul ajunge
la motor fiind pompat separat.
BARA DE TORSIUNE
Un tip de arc care pe masura ce este comprimat sau intins se
rasuceste. Astfel de arcuri sunt folosite in sistemul de suspensii,
ele fiind simple si robuste.
BARA STABILIZATOARE
Element de suspensie care se intalneste la ambele capete ale
masinii sau doar la unul. Rolul sau este de a reduce alunecarea
masinii, opunandu-se oricarei miscari verticale neuniformedintre
cele doua roti la care este conectat. Aceasta bara sporeste
manevrabilitatea vehiculului, creste stabilitatea la curbe si
la manevre bruste.
BAS
Asistenta la franare. Sistemul recunoaste intentia soferului
de a pune o frana totala calculand viteza de deplasare si puterea
actionarii pedalei de frana. Sistemul Activeaza automat intreaga
putere de franare, obtinandu-se astfel un spatiu de franare
foarte scurt.
BATERIE
Bateria furnizeaza energie electrica pentru pornirea masinii.
Deasemenea toate instrumentele de bord si instrumentele masinii
functioneaza cu ajutorul curentului furnizat de baterie.
BERLINA
Denumire folosita pentru o anumita clasa de masini, aparuta
in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Termenul era folosit
atunci pentru masinile de lux care erau prevazute cu geamuri
mici prin care pasagerii puteau privi fara a fi priviti din
exterior.
BI-LITRONIC
Termen folosit pentru un far cu xenon inventat de cei de la
firma Bosch. Farul emite din aceeasi sursa si faza scurta si
faza lunga.
BIELA
Piesa asemanatoare unui brat care face legatura intre piston
si vilbrochen, transformand miscarea pistoanelor intr-o miscare
rotativa.
BRAT OSCILANT
Actiunea tachetului este transmisa la tija supapei de o parghie
cu pivot ce poarta denumirea de brat oscilant. Miscarea ascendenta
a tachetului este transformata in miscarea descendenta a tijei
supapei
CABRIOLET
Termen folosit pentru a cataloga vehiculele decapotabile. Acest
tip de automobil este dotat cu un plafon actionat electric care
poate fi coborat. Modelele cabriolet sau cabrio, denumiri folosite
de europeni, pot avea doua sau patru locuri.
CAL-PUTERE (CP,BHP)
Puterea produsa de motor se masoara cu o unitate de masura numita
cal-putere. Calul putere reprezinta puterea efectiva sau puterea
de franare a unui automobil. Trebuie insa retinut ca desi calul
putere este mai des utilizat, nu este unitatea de masura �oficiala�
a puterii dezvoltate de un motor cu ardere interna, ci watt-ul
(1 watt este puterea care corespunde schimbului de energie de
1 joule pe secunda → 1W = 1J/s) sau mai des intalnitul
sau multiplu - kilowatt-ul (1kW =1000W). Cu cat numarul cailor
putere este mai mare cu atat vehiculul poate atinge o viteza
mai mare. Notiunea de "cal putere" vine de la experimentul realizat
de James Watt. Acesta folosea caii pentru exploatarea unei mine
de carbune. Dorind sa aproximeze puterea unui cal obisnuit a
constatat dup� cateva calcule simple ca acesta poate
tracta in medie 82 kg-forta. Aceast� valoare se �nmul�e�te
cu viteza de deplasare a calului care a fost aproximat�
la 0,9 m/s. Rezult� 75 kg�m/s. De aici rezult�
urm�toarea formulare: �puterea necesar�
pentru a urca 75 kg la �n�l�imea de un
metru �ntr-o secund� este de 75 kg�m/s.
Daca vrem sa exprimam puterea in CP, atunci utilizam urmatoarea
formula: 1 kW = 1,36 CP
CAMA
Dinte extern al unui arbore rotitor, folosit pentru transmiterea
miscarii in cadrul rotatiei arborelui.
CAMERA DE COMBUSTIE
Spatiul in care are loc arderea amestecului de combustibil si
aer. Forma acestei camere poate afecta consumul de combustibil,
puterea si emisiile motorului. Camera de combustie reprezinta
de fapt spatiul aflat deasupra cilindrului cand acesta se afla
in pozitie fixa.
CAMERA DE COMBUSTIE SFERICA
Mult mai eficienta datorita formei sferice. Fortele de explozie
sunt directionate catre piston de suprafata curbata a camerei
de combustie. Camera de combustie sferica este pozitionata in
partea superioara a cilindrului.
CANAL DE EVACUARE
Situat in partea superioara a cilindrului, reprezinta canalul
care conduce gazele de la supapa de evacuare la colectorul de
evacuare
CAPOTA
Partea mobila a masinii care se poate ridica sau cobora si care
acopera motorul.
CARBURATOR
Dispozitiv care masoara proportia de combustibil si aer necesara
formarii unui amestec, amestec de aer-combustibil care este
ars la cilindri. Mai exact este mecanismul prin care aerul si
combustibilul sunt atomizati si introdusi la motor. In prezent
carburatorul nu mai este asa de des folosit, el fiind inlocuit
cu injectia.
CARCASA TUBULARA
Tip de carcasa construita din tevi sudate, care are avantajul
ca este mai usor de fabricat in cantitati mici, comparativ cu
carcasele unitare.
CAROSERIE (COACHWORK IN ENGLEZA, CAROSSERIE IN FRANCEZA, KAROSSERIE
IN GERMANA)
Corpul automobilului, partea exterioara care cuprinde habitaclul
si acopera motorul. Este distinct de sasiu.
CATALIZATOR
Parte integranta a sistemului de evacuare a gazelor de ardere
prin care se reduc componentele toxice. Folose�te la
rearderea gazelor de e�apament. Carcasa este realizat�
dintr-un o�el superior, rezistent la caldur�,
cu un monolit in interior, material ceramic cu nenum�ra�i
faguri fini. Interiorul fiec�ruia dintre ace�ti
faguri este acoperit cu un aliaj special, care con�ine
platin�. In locul acestor monoli�i pot exista
�i folii fine de metal infasurate, de 0,5 mm grosime.
CDI
Injector diesel comun, denumit de cei de la Mercedes Common-Rail-Diesel-Injektion-Direckinspritzer
CELULA DE COMBUSTIBIL
Component inovativ care produce curent electric cu ajutorul
combustibililor potriviti (metanol, hidrogen) in combinatie
cu oxigenul. Energia produsa poate pune in miscare un vehicul.
Celulele de combustibil functioneaza pana la temperaturi de
80 grade Celsius, lucru care in cazul unei utilizari de serie
ar face necesara existenta unui sistem de racire complex, foarte
costisitor. Volkswagen a experimentat un nou tip de celule care
functioneaza pana la temperaturi de 160 de grade, in conditiile
in care motoarele actuale cu combustie interna functioneaza
optim la 120 de grade Celsius.
CENTIMETRU CUB (CC)
Unitate de masura europeana pentru capacitatea cilindrica a
motorului. 1000 de centimetri cubi sunt echivalentul unui motor
de 1 litru.
CERAMICA
Material usor si extrem de rezistent care a inceput sa se foloseasca
si in industria auto. Porsche si Mercedes (CL 55 AMG) folosesc
acest material la placutele de frana, ele fiind mult mai fiabile
decat cele din otel. Au o rezistenta deosebita, o greutate cu
60% mai mica decat cele din otel si o rezistenta la timpul de
folosire de 300.000 de km. Greutatea scazuta micsoreaza masa
fara suspensie si sporeste confortul de mers.
CERTIFICAT DE INMATRICULARE
Act care certifica dreptul de proprietate asupra unui vehicul.
Certificatul de inmatriculare ofera informatii detaliate despre
masina si despre proprietar. El este necesar si pentru incheierea
asigurarii auto.
CHIULASA DE CILINDRU
Reprezinta partea detasabila situata deasupra blocului de cilindri
care contine camera de combustie, orificiile de admisie si evacuare,
bujiile si supapele. Este turnata din aluminiu sau fier.
CICLU IN PATRU TIMPI
Ciclu al motorului cu ardere interna care necesita doua rotatii
ale cilindrului sau patru curse de piston pentru a obtine o
cursa utila, una interna, una de evacuare si una de compresiune.
Poarta si numele de Otto. Este mai util eficient decat motorul
cu ciclul in doi timpi.
CIFRA CET
Reprezinta capacitatea de aprindere a unui combustibil Diesel.
Pentru o aprindere prompta valoarea Cifrei Cet pentru motoarele
Diesel este 50.
CIFRA OCTANICA
Parametru care determina rezistenta benzinei la detonatie (aprindere
prematura). O cifra octanic� mare scade probabilitatea
unei detona�ii. O cifra octanica mare (peste 91) este
utila doar in cazul unuei recomandari a producatorului. Octanul
este o hidrocarbur� (C8H18).
CILINDRU
Parte componenta a blocului de cilindri, realizata din otel
turnat. Este un tub gol pe dinauntru in care pistonul se misca
si in care are loc combustia.
CILINDRU DE FRANA
Un cilindru care contine un piston mobil actionat de presiune
hidraulica. Acest piston impinge lichidul de frana prin cilindrii
si forteaza actionarea discurilor sau placutelor de frana.
CLAPETA DE ACCELERATIE
O clapita care regleaza cantitatea de aer ce patrunde in motor,
situata pe traseul de aspiratie. Atunci cand este deschisa total
vehiculul este accelerat la maximum, iar la mersul in gol ea
este inchisa total.
CLIMATRONIC
Instalatie automata de climatizare a habitaclului. Instalatia,
comandata electronic produce si mentine temperatura dorita in
interior. Sistemul controleaza temperatura aerului evacuat,
cantitatea si distributia acestuia precum si intensitatea radiatiei
solare.
CO
Prescurtarea elementului chimic monoxid de carbon, gazul evacuat
in urma arderii incomplete din motor.
COEFICIENT DE FRECARE
Rata fortei de frecare dintre doua suprafete. Coeficientul de
frecare depinde in prinul rand de natura celor doua suprafete
aflate in contact. Acest coeficient este mare daca suprafetele
sunt dure sau aspre si este mic atunci cand suprafetele sunt
netede.
COEFICIENT DE REZISTENTA
Unitate de masura pentru forma aerodinamica a unui obiect. Coeficientul
de rezistenta al unei masini aerodinamice este de regula de
0.30.
COLECTORUL DE DATE
Toate componentele electronice din masina sunt legate printr-un
circuit inelar la un sistem numit colector de date. Comenzile
digitale circula in acest circuit si apoi ajung la statia de
destinatie de unde se pune in functiune aparatul de comanda.
Mercedes CL are trei astfel de circuite de date.
COLECTORUL DE EVACUARE (Exhaust Manifold)
Gazele de esapament rezultate de la diverse arderi ale motorului
sunt preluate de catre acest colector de evacuare si apoi directionate
mai intai catre catalizatorii sistemului de evacuare si apoi
catre toba de esapament. Ventilatia poate fi imbunatatita de
un colector cu canale cu circulatie libera, numit autoclava
COLOANA A
Componenta a elementelor verticale portante ale caroseriei,
de care sunt fixate usile din fata. Formeaza conturul parbrizului
la berline, continuandu-se sub forma de coloana a plafonului.
La modele combi exista si coloana D.
COMANDA SUPAPELOR
Mecanism care include arborii cu came, toate piesele care transforma
miscarea de rotatie a arborelui cu came in miscarea pistonilor
supapelor, toate componentele de actionare, supapele si componentele
lor. Este un ansamblu care asigura actionarea supapelor.
COMMON RAIL
Alimentarea duzelor de injectie de o singura instalatie aflata
sub presiune. Instalatia comuna de injectie se declanseaza electronic.
COMPOZIT
Material alcatuit din mai multe componente. De obicei un component
este foarte rezistent iar celalat actioneaza ca un adeziv. Fibra
de sticla este unul din cele mai raspandite compozite din ziua
de azi. Fibre de sticla subtiri sunt unite de o structura de
plastic.
COMPRESIE
Presiunea exercitata asupra amestecului combustibil-aer la cilindru
in cazul motorului cu aprindere la bujii si presiunea exercitata
asupra aerului in cazul motorului diesel. Aceasta presiune mareste
eficienta combustiei si creste randamentul motorului.
COMPRESOR DE SUPRAALIMENTARE
Forteaza patrunderea aerului la motor. Termenul este folosit
pentru compresoarele mecanice dar el poate fi de mai multe feluri;
poate fi chiar si un turbocompresor.
COMPRESORUL
Pompa care comprima aerul pentru a creste puterea motorului.
Actionarea acestui compresor duce la o crestere a consumului
de combustibil. Jaguar si Mercedes folosesc compresoare pentru
a creste puterea motorului. Compresorul se intalneste si la
instalatia de racire.
COMPRESORUL VTG
Nu este un simplu compresor ci este de fapt un turbocompresor.
Turbina are o geometrie variabila, care face ca paletele directoare
sa fie mobile, unghiul lor adaptandu-se la turatie.
CONDENSATOR
Dispozitiv care transforma vaporii in lichid, asemeni sistemului
de aer conditionat. In cazul unui circuit electric condensatorul
colecteaza si stocheaza curent electric pentru o eventuala descarcare.
La sistemul de aprindere a unai masini este conectat la punctele
de contact pentru a preveni descarcarea oferind o resursa de
energie atunci cand punctele sunt deschise.
CONDUCTA DE ADMISIE
Conductele care directioneaza amestecul de aer-combustibil de
la supapa de reglare a debitului la orificiul de admisie a chiuloasei
de cilindru. Conducta de admisie optimizeaza impulsurile de
presiune in sistemul de admisie si ventilatia este mult imbunatatita.
CONSTRUCTIE UNITARA
Caroserie care sustine structura componentelor mecanice ale
masinii fara o carcasa separata de sustinere. Caroseria unitara
poate folosi elemente de structura sau o constructie monococa.
CONTROL CU FEEDBACK AL RAPORTULUI COMBUSTIBIL AER
Sistem care mentine raportul combustibil-aer in normele optime
pentru a asigura o combustie perfecta. Acest sistem consta intr-un
senzor care masoara continutul de oxigen al gazelor de esapament.
Acest senzor este obligatoriu pentru functionarea corespunzatoare
a catalizatoarelor cu trei cai.
CONTROLUL TRACTIUNII
Sistem care limiteaza devierea rotilor la accelerare. Acesta
actioneaza franele si reduce acceleratia atunci cand semnaleaza
o deviere a rotilor.
CONVERGENTA ROTILOR
Termen pentru orientarea rotilor pereche in asa fel incat acestea
sa nu fie paralele. Convergenta rotilor este pozitiva atunci
cand rotile din fata sunt inclinate spre interior.
CONVERTIZOR DE BLOCARE
Ambreiaj mecanic care evita actionarea cuplajului hidraulic
al convertizorului de cuplu. Se intalneste la transmisia automata,
si este eficient pentru ca nu se pierde energia la lichidul
de transmisie al convertizorului de cuplu. In cazul transmisiilor
automate acesta actioneaza in vitezele a patra sau a cincea.
CONVERTIZOR DE CUPLU
Se intalneste la transmisia automata. Lichid de cuplare care
transmite puterea de la motor la roti. Acest convertizor face
ca transmisia sa fie activa si cand vehiculul este oprit. Cu
ajutorul acestui lichid se previne calarea motorului.
CONVERTIZOR DE CUPLU DE BLOCARE
Tip de convertizor de cuplu dotat cu un ambreiaj de blocare
care functioneaza pentru a elimina scaparile dintre volumul
de intrare si cel de iesire. Se imbunatateste astfel eficienta
si performanta convertizorului in ceea ce priveste combustibilul.
CUPLAJ VASCOS
Un anume tip de cuplaj lichid prin care discuri subtiri din
camera cilindrilor sunt cuplati cu arborii de intrare si de
iesire. Lichidul vascos cu care este umpluta camera se lipeste
de discuri facand ca acestea sa intampine o rezistenta la diferentele
de viteza dintre cei doi arbori. Utilitatea sa rezulta in limitarea
diferentei de viteza dintre cele doua distributii ale diferentialului
sau dintre cele doua osii ale masinii.
CUPLUL MOTOR
Reprezinta forta de tractiune a unui motor. Cuplul motor se
masoara in nanometri si reprezinta forta pe care o exercita
pistonul pe arborele cotit.
CURBA DE INTOARCERE
Traseul creat de roata din dreapta defineste curba atunci cand
masina vireaza la stanga
CUTIA DE VITEZE AUTOMATA
Sistemul care asigura schimbarea automata a treptelor de viteza
in functie de parametrii stabiliti de conducatorul auto: pozitia
pedalei de acceleratie si viteza autovehiculului. Schimbatorul
are mai multe pozitii: P: pozitia pentru stationare R: marsarierul
N: rulare libera D: pozitie permanenta pentru rulare inainte
3: pozitie pentru drum cu denivelari 2: pozitie pentru drum
de munte/urcus 1: pozitie pentru urcus abrupt
CUTIE DE VITEZE CU PRESELECTOR
Tip de cutie de viteze prin care soferul poate alege viteza
dorita inainte de a avea nevoie de ea. Cand doreste sa o foloseasca
este suficient sa apese pedala de ambreiaj.
DEPLASARE UNGHIULARA
Rotatie care are loc in jurul unei axe verticale, axa care trece
prin centrul de gravitate al masinii.
DETONATIE
Explozia unei cantitati, nearse in camera de combustie, din
amestecul aer-combustibil. Fenomenul se produce dupa ce bujia
se aprinde. Efectul exploziei este contrabalansat de caldura
si presiunea creata de amestecul de aer deja aprins.
DIFERENTIAL
Permite rotirea, la diferite valori pe minut a rotilor din stanga
si din dreapta. La curbe, roata din exterior se invarte mai
repede decat cea aflata in interior, pentru a compensa distanta
mai mare pe care trebuie sa o parcurga.
DIFERENTIAL DE BLOCARE
Tip de diferential care poate bloca cele doua distributii pentru
a elimina miscarea diferita a celor doua roti. Acest lucru ajuta
la o tractiune maxima in conditiile unui drum alunecos.
DIFERENTIAL PARTIAL DE ALUNECARE LSD
Imbunatateste tractiunea impiedicand roata care patineaza sa
primeasca puterea de la motor. Acest dipozitiv face ca ambele
roti tractoare sa aiba aceeasi viteza de rotatie indiferent
de tractiunea disponibila.
DIRECT INJECTION
Injectie directa care presupune injectarea combustibilului direct
in camerele de ardere, unde arderea este rapida si totala. Injectia
directa se intalneste la motoarele Otto si Diesel. La motoarele
Diesel zgomotul puternic al exploziei, a fost redus de Audi
printr-o turbionare exacta a aerului si printr-un amestec foarte
bun al combustibilului.
DIRECTIE CU PINION SI CREMALIERA
Directie in care volanul este legat de un pinion care actioneaza
o cremaliera. Miscarea pinionului pune in functiune mecanismul
de directie, permitand rotilor sa se miste in stanga si in dreapta.
DIRECTIE LA TOATE ROTILE 4WS
Tractiune integrala, mecanism care permite rotilor din spate
sa fie directionate, lucru care ofera mai multa manevrabilitate
si asigura mai multa stabilitate la viraje.
DISCUL DE FRANA
Discul este atasat butucului rotii. Etrierele exercita presiune
asupra rotorului cand este apasata frana, iar placutele incetinesc
rotorul. Discurile de frana se intalnesc mai des la rotile din
fata. Spre deosebire de franele cu tambur, discurile de frana
rezista mai bine la caldura.
DOHC (Double Overhead Camshaft)
Motoarele cu doi arbori cu came in chiulasa situate deasupra
cilindrilor. Un arbore actioneaza valva de admisie iar celalalt
valva de evacuare. Prescurtarea este folosita de englezi.
DUMMY
Denumire pentru papusa care imita corpul uman si este folosita
la testele de ciocnire. Cu ajutorul ei se apreciaza riscul de
ranire in cazul unui accident.
EBD (ELECTRONIC BRAKE DISTRIBUTION)
Forta de franare de pe fiecare roata este distribuita electronic
de catre acest sistem.
ECARTAMENT
Denumire pentru latimea masinii masurata de la linia centrala
a rotilor aceleiasi osii.
ECU
Sistem care controleaza motorul, monitorizeaza si ajusteaza
toate functiile importante ale masinii. Are in vedere variabilele
de mediu (temperatura exterioara, densitatea aerului, temperatura
motorului), turatia motorului si conditiile de functionare ale
acestuia.
EFECTUL DE SOL
Denumire pentru fenomenul manifestat de un curent de aer aflat
intre un obiect in miscare si sol. Acest curent genereaza o
forta gravitationala.
EGR (Exhaust Gas Recirculation System)
Este proiectat pentru reducerea emisiilor. Acest sistem scade
cantitatea de NOx din emisiile esapamentului. Oxizii de azot
(NOx) iau nastere la temperaturi de combustie foarte inalte.
EGR-ul scade temperaturile de combustie si prin urmare scade
si emisia de NOx.
EON (ENHANCED OTHER NETWORK)
Acest sistem permite radioului masinii sa transmita anunturile
din trafic ale celorlalte posturi in prgramul curent.
ESP (Electronic Stability Program)
Creste capacitatea de control asupra autovehiculului in situatiile
dificile ale dinamicii de deplasare. Interventia sa asupra managementului
motorului si asupra franelor impiedica o posibila derapare.
Esp-ul se declanseaza la fiecare pornire a motorului si actioneaza
in intreg domeniul de viteze. Este recomandat ca Esp-ul sa fie
oprit atunci cand masina ruleaza pe zapada, nisip si pietris
sau cu lanturi de zapada.
ESS (Electronic Stability System)
Regleaza patinarea tractiunii.
ETC (Electronic Traction Control)
Tractiunea este controlata electronic
EVACUARE
Sistem de tevi care colecteaza gazele arse la motoarele cu ardere
interna
FADING
Actiunea franei slabeste la o solicitare de durata sau ridicata.
FARURI BI-XENON
Faruri care utilizeaza sistemul Xenon si pentru faza lunga si
pentru cea scurta. Diferenta este data de trecerea continua
si rapida (12 milisecunde) de la o faza la alta. Schimbarea
de faza se realizeaza printr-o diafragma comandata electromagnetic.
FARURI CU HALOGEN
Becuri umplute cu gaz, de obicei iod, gaz care reduce evaporarea
treptata a filamentului wolfram, rezultand o mai mare durata
de folosire. Iluminarea acestor becuri este mai puternica decat
a celor incandescente standard
FARURI DE CEATA
Faruri auxiliare montate mai jos decat farurile standard pentru
a reduce reflectarea luminii pe timp de ceata. Acest tip de
faruri au un fascicul mai larg decat cele standard.
FAZA SCURTA
Numita si lumina de drum, faza scurta este asimetrica deoarece
ea lumineaza mai mult partea dreapta a drumului decat pe cea
stanga.
FIBRA DE CARBON
Fasii de carbon pur fixate de rasini plastice prin incalzire,
vacuum sau presiune. Corpul rezultat este foarte rezistent la
tensiune, usor si flexibil dar foarte scump.
FIBRA DE STICLA
Fibre mici de sticla incastrate in plastic. Acest material compozit
rezistent si durabil este folosit la caroseria masinilor de
curse, a masinilor sport si chiar a celor de pasageri.
FIS - Display-ul de informatie al soferului
Computerul de bord, care afiseaza distanta parcursa, viteza
medie de la pornire, consumul total si momentan, temperatura
din interior sau exterior.
FLUXUL DE LUMINA
Reprezinta fluxul luminos al unei surse de lumina. Se masoara
in lumen. Un halogen H4 emite 850 de lumen iar lumina de xenon
atinge 2500 de lumen.
FRANA CU DISCURI
Sistem de franare alcatuit din doua placute rezistente la frecare
care actioneaza strangand de o parte si de alta un disc de otel
pe care este fixata roata. SE foloseste mai des decat cea cu
tambur pentru ca este mai rezistenta la temperaturi ridicate
(pana la 500 de grade Celsius) sau la conditii de umezeala.
Datorita temperaturilor ridicate discurile de frana pot fi ventilate
pe interior, caldura degajata in procesul de franare fiind degajata.
Creste astfel performanta franarii.
FRANA CU TAMBUR
Tip de frana compusa dintr-un tambur rotitor inchis si placute
fixe (sabotii). La apasarea pedalei de frana sabotii intra in
contact fortat cu peretele tamburului si incetinesc miscarea
rotii. Acest tip de frana este folosit cu precadere la rotile
din spate. Eficienta acestor frane este scazuta doarece se incalzesc
foarte usor.
FRANARE ASIMETRICA
Forta de franare este distribuita pe fata sau pe spate. Franarea
asimetrica va trebui sa ajusteze tractiunea masinii la fiecare
capat in timpul apasarii franei, pentru o distanta cat mai mica
de oprire.
FRANARE DE URGENTA
Sistem de franare independent de sitemul hidraulic principal.
Franarea de urgenta poate fi folosita pentru a incetini sau
opri masina, daca franele primare cedeaza, sau pentru a mentine
masina stationata atunci cand pedala de frana nu este calcata.
FUNCTIA MEMORY
Se intalneste la scaunul soferului si are functia de a memora
pozitiile individuale ale scaunului si chiar a oglinzii. Pot
fi memorate trei pozitii ale persoanelor. La schimbarea soferului,
scaunul si oglinda pot fi aduse in pozitia memorata.
GEOMETRIA DIRECTIEI
Mai multe variabile de constructie care care influenteaza comportamentul
directiei. Aceasta include unghiul de fuga si de cadere al rotilor,
raza de frecare, convergenta rotilor din fata si remanenta.
GLOBAL POSITION SYSTEM
Sistem de pozitionare globala. Sistemul GPS determina prin satelit
pozitia autovehiculului iar informatiile oferite de el sunt
transformate de sistemul de navigatie in recomandati pentru
deplasare.
GREUTATEA BRUTA A VEHICULULUI
Un vehicul are o greutate maxima legala la care poate fi folosit.
Aceasta reprezinta greutatea bruta a vehiculului.
GREUTATEA PROPRIE
Normele UE presupun ca greutatea prprie reprezinta greutatea
vehiculului pregatit de mers cu rezervorul umplut 90% si cu
un sofer de 75 de kg.
HEAD-UP DISPLAY
Indicatiile instrumentelor de bord sunt prezentate pe parbriz.
Acest sistem se foloseste mai mult la avioanele de lupta. In
cazul autovehiculelor sistemul nu a fost implementat deoarece
acesta distrage atentia soferului.
HIDROPNEUMATICA
Tip de suspensie care spijina caroseria pe perne cu aer si nu
pe arcuri de otel. In prezent doar Citroen foloseste acest tip
de suspensie
IMPORT CAPTIV
Autovehicul sau piesa de schimb vandute cu marca si numele importatorului
si nu cu marca producatorului.
IMPORTATOR
Companie care in baza unui contract cu producatorul, importa
produsele acestora in tara in care isi desfasoara activitatea.
INECARE
Reducerea fluxului de aer din carburator si imbogatirea amestecului
de combustibil-aer. Aceasta limitare temporara ajuta la pornirea
motorului.
INEL DE GHIDARE
Are rolul de a transmite de la arborele de transmisie la cel
diferential.
INJECTIA DE COMBUSTIBIL CU DESCHIDERE
Amplasat pe conducta de admisiune a fiecarui cilindru, langa
orificiul conductei. Acest tip de injectie imbunatateste distributia
combustibilului si permite o flexibilitate ridicata la proiectarea
conductei de admisie. Astfel creste circulatia la motor.
INJECTIE
Se intalneste la motoarele cu ardere interna si spre deosebire
de carburator, injectia ofera o masurare a combustibilului si
a aerului mai precisa. Rezultatul: o putere crescuta, o economie
de combustibil si emisii de gaze scazute. Motoarele sofisticate
folosesc cate un injector la fiecare cilindru pentru a masura
cat mai precis combustibilul. Sistemele simple sunt echipate
cu un singur injector pozitionat in camera centrala.
JANTE DIN ALIAJ
Jante fabricate din aliaj de aluminiu si nu numai, pentru a
imbunatati designul automobilului. Avantajele pe care le ofera
sunt: coroziune scazuta, greutate mai mica decat jantele din
otel.
KICK-DOWN
Presupune accelerarea la maximum a motorului pentru a trece
intr-o treapta de viteza superioara. Se intalneste la cutiile
de viteza automate.
LEASING
Concesionarea dreptului de folosinta a unui vehicul pentru efectuarea
unei plati, conform conditiilor stipulate intr-un contract.
LED (Light Emiting Diode)
Dioda emitatoare de lumina. Se foloseste tot mai des ca sursa
luminoasa de semnalizare.
LICHID DE RACIRE
Este amestecul de apa si antigel care reduce temperatura motorului.
LINIA ROSIE
Se intalneste la masinile dotate cu turometru. Reprezinta numarul
maxim de rotatii pe minut a ale motorului. Unele turometre au
doua linii rosii. Prima, situata mai jos, pentru numarul maxim
admis de rotatii pe minut continue, iar a doua numarul maxim
absolut de rotatii pe minut.
LINIE DE PRODUSE
Mai multe vehicule care au aceeasi platforma si acelasi nume
de produs.
LONJERON MACPHEARSON
Foloseste arcuri destul de lungi pentru a imbunatati suspensia
masiniidar si capacitatea de absorbtie a socurilor. Este compus
dintr-un amortizor de soc si un set de arcuri.
LPG (Liquid Petroleum Gas)
Gaz petrolier lichefiat folosit pe post de combustibil auto.
Este compus din propan si butan, si este produs prin procese
de rafinare. Cifra octanica a amestecului este foarte mare,
de peste 100.
LUMINA DE XENON
Descarcarea electrica a doi electrozi in mediul gazos al unui
bulb de sticla. Descarcarea vaporizeaza sarurile metalice existente
si lumineaza astfel gazul de xenon. Este foarte cautat pentru
ca fluxul sau luminos este este de 2.5 ori mai mare decat al
unei lampi cu halogen.
MANEVRABILITATE
Termen general care reuneste toate detaliile legate de directia
si controlul acesteia la orice automobil.
MECANISM PLANETAR
Reuneste toate componentele angrenajului care se afla in acelasi
plan si sunt grupate una in jurul celeilalte. Roata dintata
centrala se numeste si roata dintata solara. Rotile care interactioneaza
cu roata centrala se numesc roti dintate planetare. Acestea
comunica la randul lor cu roti dintate inelare.
MONOCOCA
Constructie unitara care este sinonima cu structura caroseriei.
Monococa are o consistenta si o rigiditate buna pentru ca este
alcatuita din placi subtiri, special formate si imbinate. Nu
este un cadru alcatuit din piese groase.
MOTOR CU ARDERE EXTERNA
Motor care arde combustibilul in afara sa. Motoarele cu ardere
externa sunt cele cu aburi.
MOTOR CU CAMERE DE COMBUSTIE SFERICE
Motor folosit la masinile sport si la cele de curse care are
camere de combustie sferice in chiuloasa de cilindru. Acest
tip de motor poate gazdui un set de valve mai mari si ofera
o buna circulatie a gazelor.
MOTOR CU CILINDRI IN LINIE
Tip de motor cu cilindrii situati in acelasi plan. Este intalnit
la motoarele cu 4 cilindri si chiar la cele cu 6. Acest tip
de motor este mai usor de produs decat unul cu cilindri in V.
MOTOR CU CILINDRI IN V
Tip de motor cu cilindrii dispusi in V, in unghi de 30-90 grade.
Aceste motoare sunt mai compacte decat cele cu cilindri in linie.
MOTOR DIESEL
Motor pe baza de motorina care nu are nevoie de bujie sau carburator
pentru aprindere. Combustibilul este injectat in capatul cursei
de compresiune si este aprins de caldura degajata de aerul comprimat
in cilindru.
MOTOR IN DOI TIMPI
Motor rar utilizat la automobile care are nevoie de o rotatie
a cilindrului sau de doua curse ale pistonului pentru cursa
de lucru.
MOTOR ORIZONTAL CU CILINDRI OPUSI
Tip de motor la care cilindrii sunt dispusi la 180 de grade
unul fata de celelalte. In comparatie cu motoarele cu cilindri
in linie sau in V acest tip de motor este mai plat. caest tip
de motor este intalnit la modelele Porsche 911 flat-6 si Subaru
flat-4.
MOTORUL OTTO
Motor cu pistoane cu aprindere inclusa (motor pe benzina), numit
asa in memoria inventatorului sau Nicolaus August Otto.
MOTORUL WANKEL
Motor inventat in anii 60 de Felix Wankel, care renunta la miscarea
ascendenta a pistonului rotind o placa de triunghiulara intr-o
carcasa octogonala. Principalul avantaj oferit de acest tip
de motor este silentiozitatatea. Motorul are insa si dezavantaje:
consum ridicat si continut mare de substante toxice.
MOZ
Prescurtare pentru cifra octanica a motorului care ofera informatii
despre rezistenta la detonarea unui combustibil.
MPH (Miles per hour)
Mile pe ora. Unitate de masura a vitezei. Este folosita de americani,
englezi, australieni etc. O mila pe ora este egala cu 1,60 km
pe ora.
MPI (Multipoint Injection)
Injectie multipunct care ofera o aprovizionare optima cu combustibil.
Fiecare cilindru are propriul lui injector
NERVURA SUPRAFETEI DE RULARE
Partea flexibila delimitata de suprafata de rulare a anvelopei
si carcasa acesteia. In cazul masinilor de curse, cauciucurile
au nervuri insesizabile. Cauciucurile de iarna in schimb au
multe nervuri mici cu santuri adanci.
NM (Newton Metru)
Unitate de masura folosita pentru a evalua puterea unui motor.
Este valoarea cu ajutorul caruia se exprima cuplul motor.
NORMA GAZELOR DE ARDERE
Cantitatea de gaze de ardere pe care autovehiculele au voie
sa o degaje in atmosfera. In Germania la inceputul anul 2001
toate masinile trebuia sa indeplineasca normele Euro3. Normele
Euro 4 au inceput sa fie obligatorii de la 1 ianuarie 2006.
NOx
Oxizi de azot care apar atunci cand azotul din aer participa
la ardere in conditiile unor temperaturi foarte inalte. Sunt
greu de indepartat caci o ardere ulterioara in interiorul catalizatorului
nu este posibila.
NUMAR DE IDENTIFICARE A VEHICULULUI
Fiecare vehicul detine un numar unic de inregistrare si identificare,
alocat de producator care contine cifre si litere.
OBD (On Board Diagnose)
Prescurtare pentru sistemul de autocontrol al tuturor componentelor
constructive necesare pentru reducerea substantelor nocive.
ORIFICIUL DE ADMISIE
Orificiu situat in chiuloasa de cilindru care face legatura
intre conductele si supapele de admisie.
OSIE RIGIDA
Tip de suspensie simpla alcatuita dintr-o parte transversala
rigida pe care sunt fixati butucii de roata. Aceasta este prinsa
de caroserie prin arcuri plane sau printr-un mecanism de suspensie.
OVERDRIVE
Epuizare a motorului. Overdrive reprezinta ultima treapta de
viteza a automobilului. Aceasta treapta de viteza permite motorului
sa atinga o viteza mai mare cu mai putine rotatii pe minut pentru
o mai buna economie de combustibil. Atunci cand actionezi aceasta
comanda, permiti transmisiei sa intre in modul overdrive dupa
ce atinge o anumita viteza, de obicei intre 50-65 km/h.
PARBRIZ LAMINAT
Tip de parbriz alcatuit dintr-un strat de plastic cauciucat
presat intre doua foi de sticla. Atunci cand este lovit parbrizul
se indoaie iar sticla nu se fisureaza.
PES (Poly Elipsoid System)
Sistem care proiecteaza lumina farurilor printr-un reflector
eliptic. Rezultatul este o iluminare foarte buna si proiectarea
la inaltime mica a razei de lumina.
PIATA GRI
Este reprezentata de intermediari neautorizati de producator
si care nu sunt nici furnizori oficiali. Pe piata gri se vand
produse identice cu cele cumparate prin canale oficiale. Diferenta
este ca responsabilitatea pentru service si reparatii nu ii
mai revine producatorului.
PINION
Roata dintata care intra in componenta unui angrenaj si pune
in miscare o alta rotita mai mare sau o cremaliera. Reduce viteza
sau mareste puterea.
PISTON
Situat in cilindrul motorului are o forma cilindrica si partial
goala pe dinauntru. Este fixat cu ajutorul bielei de vibrochen
pentru a asigura etanseitate in interiorul cilindrului.
PLATFORMA
Reprezinta structura de baza a unui vehicul care sustine incarcatura
si ii determina dimensiunea. Aceasta structura sustine transmisia
si face legatura intre suspensiile de baza.
PLENUM
Distribuie in mod egal incarcatura de admisie si imbunatateste
ventilarea motorului. Este amplasata intre clapa de inchidere
si canalele conductei de admisiune.
PNEU CU INSERTIE TEXTILA IN STEA
Snururi textile inserate in forma de stea care pornesc de la
butucul rotii si se infasoara in jurul pneului. Rigiditatea
este asigurata de brauri circulare din material textil sau din
otel. Aderenta sporita rezulta astfel din flexibilitatea peretelui
exterior si rigiditatea celui interior.
PNEURI TIP M-S
Pneuri speciale cu mult superioare celor pentru toate anotimpurile
datorita aderentei sporite pe care o au. Indicativul M vine
de la "mud" si se refera la cauciucurile speciale pentru noroi.
Cele cu indicativul S (snow) sunt special pentru zapada. Dezavantajul
acestor cauciucuri este ca se uzeaza foarte repede si sunt foarte
zgomotoase.
POMPA DE APA
Pompa care asigura circulatia agentului de racire in interiorul
blocului motor. Aceasta este actionata de vilbrochen.
POMPA-DUZA
Se intalneste la motorul Diesel si denumeste conexiunea dintre
pompa de injectie si duza intr-o singura grupa constructiva.
Este situata in acelasi loc unde se afla inainte duza de injectie.
Presiunea este obtinuta de la arborele cu came. In prezent pompa-duza
obtine cea mai inalta presiune de injectie.
PRAGUL PENTRU AER
Spoiler montat sub bara de protectie a carui forma specifica
reduce circulatia aerului sub masina. Acest prag poate avea
mai multe roluri: sa mareasca volumul de aer primit de radiator,
sa reduca rezistenta aerului si sa reduca portanta.
PRESIUNEA DE ADMISIE
Reprezinta presiunea atmosferica generata in conducta de admisiune
de catre un compresor de supraalimentare.
PRESIUNEA DE SUPRAALIMENTARE
Suprapresiunea cu care un turboalimentator introduce aer in
camerele de ardere. O presiune mai mare introduce mai mult oxigen
in cilindru si prin urmare o cantitate mai mare de combustibil
este injectata. In urma acestui proces creste si randamentul.
La motoarele pe benzina creste riscul de a se produce batai.
PROFILUL CAMEI
Reprezinta forma unui dinte intalnit la arborele cu came. Acest
profil influenteaza durata de deschidere a valvei.
PROIECTOR
Tip de faruri care sunt alcatuite dintr-un reflector sferic
prin care se controleaza fasciculul de lumina. Proiectoarele
sunt mai scumpe decat farurile standard.
RACIREA AERULUI DE SUPRAALIMENTARE
Se obtine o crestere a randamentului prin racirea aerului incalzit
datorita presiunii de supraalimentare. Ajuta la cresterea continutului
de oxigen.
RACITOR INTERMEDIAR
Ajuta la racirea fluxului de aer incalzit ce intra la motor.
Aerul mai rece are o densitate mai mare, furnizeaza mai multa
putere si reduce detonatia.
RAMA MASINII
Componenta cea mai importanta din caroseria unei masini care
poarta inscriptionata seria si numarul unic de identificare.
Ea fixeaza structura masinii si sustine mare parte din piesele
mecanice.
RAPORTUL PNEURILOR
Raportul dintre latimea anvelopei si flancul acesteia. Un raport
mai mic (de exemplu 40) asigura o manevrabilitate superioara
in orice conditii de drum. Exemplu: o anvelopa tip 205/50-15
va avea un flanc cu o inaltime de 0.50x205x102.5mm.
RAPORTUL TRANSMISIEI CUTIEI DE VITEZA DIFERENTIALA
Reprezinta distributia puterii motorului la roti cu ajutorul
cutiei de viteze diferentiale. Raporturile transmisiei variaza
intre valorile 2.71 si 4.31. Cu cat este mai mare acest raport
cu atat va fi mai rapida acceleratia.
RDS (Radio Data System)
Transmiterea digitala a datelor emise de un post de radio; numele
postului, ora.
RECIRCULAREA GAZELOR DE ESAPAMENT
Prin conducta de admisiune gazele de esapament sunt recirculate
pentru a se reduce oxizii de nitrogen. Aceste gaze reduc nivelul
temperaturii atins in timpul combustiei absorbind caldura degajata.
RECUL
Intinderea suspensiilor in timpul mersului, opus amortizarii,
care comprima suspensia.
RESPIRATIA MOTORULUI
Termen folosit pentru a descrie abilitatea motorului de a-si
umple cilindrii cu amestecul aer-combustibil si de a elimina
gazele arse. Putere unui motor este mai mare cu cat arde un
amestec aer-combustibil mai mare.
REZISTENTA AERULUI
Reprezinta rezistenta produsa de un obiect in miscare in timp
ce aerul se deplaseaza in calea sa. Rezistenta aerului creste
proportional cu suprafata frontala a obiectului si cu coeficientul
de rezistenta al obiectului
RPM (Rotatii Pe Minut)
Unitate de masura care indica de cate ori pe minut se roteste
vilbrochenul.
RULIU
Variatia de inclinare a caroseriei in jurul axei sale longitudinale,
care apare la virare. Fenomenul apare deoarece centrul de gravitate
al masinii este deasupra axei in jurul careia se roteste
SAE
Prescurtare pentru organizatia Society of Automotive Engineers.
Este folosita pentru a descrie consistenta uleiurilor dar nu
este neaparat un criteriu al calitatii.
SALTUL ROTII
Intalnita la suspensie cand o roata se misca in sus si in jos
ata de violent incat pierde contactul cu solul. Cauzele acestui
fenomen pot fi: controlulslab al arborelui rasucit, atenuarea
insuficienta a socurilor si greutatea nesuspendata excesiva.
SARCINA DE ADMISIE
Amestecul de aer si combustibil care intra in motor.
SASIU
Toate partile mecanice ale unei masini legate de scheletul acesteia.
Sasiul cuprinde motorul, suspensiile, rotile, franele si directia.
Habitaclul nu intra in componenta sasiului.
SCHIMBATOR DE VITEZE CVT
Reprezinta un mecanism automat care nu utilizeaza schimbarea
in trepte ci pe cea uniforma. Audi foloseste un asemenea sistem
bazandu-se pe o curea de otel.
SDI
Este prescurtarea folosita de constructorii automobilelor cu
motor diesel, motor bazat pe absorbtie si injectie directa.
Sigla apare in spatele masinii in locul destinat variantei de
motorizare.
SEMI-AUTOMATIC
Renuntarea la pedala de ambreiaj. Sarcinile acesteia sunt preluate
de un sistem de reglare actionat electric sau hidraulic menit
sa preia fluxul de putere la mers. Sistemul a fost implementat
pe Renault Twingo Easy. In prezent se utilizeaza pe Opel Corsa
cu easytronic, a carui viteze se schimba electric.
SEMIARBORE
Se intalneste la suspensiile independente si este de fapt un
arbore rotativ care transmite puterea de la diferential la roata.
La un vehicul obisnuit exista doi semiarbori, cate unul pentru
fiecare suspensie, fata si spate.
SENZOR AIR FLOW
Componenta a injectiei electronice. Rolul acestui senzor este
de a masura cantitatea de aer care intra in motor. Datele masuratorii
sunt sunt folosite de computerul masinii pentru a calcula cantitatea
de combustibil care va fi injectata in cilindri.
SENZOR DE OXIGEN
Acest tip de senzor masoara cantitatea de oxigen din gazele
de esapament. Aceste date sunt folosite de computerul masinii
pentru a controla functionarea motorului.
SENZOR DE PLOAIE
Senzor optico-electronic care recunoaste umezirea parbrizului
si comanda stergatoarele de parbriz impreuna cu acoperisul masinii
(in cazul modelelor cabrio).
SERVODIRECTIE
Sistem care reduce efortul de virare ajutandu-se de motor. Este
foarte utila pentru manevrarea vehiculelor mari, de tonaj ridicat
si chiar pentru turisme.
SIPS (Side Impact Protection System)
Inventie a celor de la Volvo si denumeste prima utilizare a
airbagurilor laterale si a unui schelet stabil al ramelor podelei.
Sistemul dublu asigura protectie calatorilor in eventualitatea
unei ciocniri laterale.
SISTEM DE AIRBAGURI
Acest sistem cuprinde toate airbagurile unui automobil si ansamblul
de pretensionare a centurilor de siguranta. Sistemul activeaza
in cazul unui accident grav atat airbagurile cat si aparatele
de pretensionare. In plus alimentarea motorului si motorul sunt
oprite, iluminarea interioara si avariile intra in fuctiune
iar inchiderea centralizata este dezactivata.
SISTEM DE APRINDERE
Asigura producerea de scantei regulate de catre bujiile motorului.
Este alcatuit din baterie, inductor, condensator electric bujii
si comutatoare.
SISTEM DE CONTROL AL MOTORULUI
Monitorizeaza caracteristicile motorului printr-o retea de senzori:
rotatiile pe minut, mediul de racire, curentul de aer de admisie,
nivelul combustibilului, timpul de aprindere.
SISTEM DE NAVIGATIE
Se bazeaza pe recunoasterea pozitiei globale prin satelit a
autovehiculului si este de fapt un ghid de orientare in trafic.
Sistemul de navigatie ajuta soferul sa gaseasca traseul cel
mai scurt si cel mai rapid evitand traseele aglomerate. Tot
ce trebuie sa faca soferul este sa introduca pozitia autovehiculului
si a destinatiei dorite.
SISTEM DE STERGERE A DISCURILOR DE FRANA
Sistem carea actioneaza automat la intervale regulate de timp
placutele de frana pentru a sterge pelicula de apa care se formeaza,
in conditii de ploaie. Se asigura astfel un raspuns mai prompt
al franarii pe timp de ploaie.
SISTEME DE ADMISIUNE SI EVACUARE AJUSTATE
Cele doua sisteme maresc circulatia debitului de intrare in
si din camerele de combustie. Determina impulsurile si rezonanta
din interiorul gurilor de acces si al camerelor conductelor
de admisiune si de evacuare.
SISTEME DE SECURITATE
Reunesc elementele de siguranta ale unei masini. Totalitatea
sistemelor care reduc leziunile produse de accidente. In aceasta
categorie intra centurile de siguranta si airbagurile.
SISTEMUL DE CLIMATIZARE
Este compus dintr-un compresor care pune sub presiune agentul
de racire. Acesta este incalzit si fluidizat apoi racit din
nou. Agentul de racire ajunge apoi in vaporizator unde se raceste
puternic fiind din nou in stare gazoasa. Ajuns in schimbatorul
de caldura el poate raci aerul din habitaclu. Actionarea compresorului
e realizata de motorul vehiculului, de aceea consumul de combustibil
va creste la utilizarea lui.
SISTEMUL DE TENSIONARE A CENTURII
La o intindere fulgeratoare a centurii aceasta se blocheaza
automat prevenind deplasarea persoanei.
SONDA LAMBDA
Detecteaza oxigenul din gazele de esapament, ajutand mult catalizatorul
care nu poate filtra decat in cadrul unei mici ferestre lambda.
SPACEFRAME
Rame de aluminiu intalnite la modelele Audi A8 si A2 care reprezinta
de fapt scheletul caroseriei. Avantajul acestui tip de caroseriei
este greutatea foarte mica, cu 40% mai usoara decat un schelet
din otel. Dezavantajul il reprezinta reparatiile complicate
in cazul unui accident.
SPOILER
Parte integranta a masinii care ajuta la o ventilatie optima
a motorului si reduce forta ascensionala sau rezistenta aerului.
SRS (Supplemental Restraint System)
Sistem suplimentar de limitare a miscarii intalnit si la airbagul
soferului dar si la cel al pasagerilor.
SUBVIRARE
Fenomen care apare pentru ca rotile din fata nu vireaza la fel
de mult pe cat se doreste. Rotile din fata nu au o aderenta
prea buna si nu pot vira in mod eficient. Solutia este reducerea
vitezei pentru a permite rotilor din fata sa isi recapete tractiunea.
O masina intrata in subvirare are tendinta de a merge drept
opunand rezistenta la virare. Un numar mare de vehicule sunt
proiectate sa intre in subvirare deoarece este mai usor de contolat
decat supravirarea.
SUPAPA DE OCOLIRE
Supapa care permite ca lichidul sau aerul sa circule printr-un
filtru. In cazul unui filtru de ulei, supapa de ocolire permite
uleiului sa circule chiar si atunci cand filtrul este infundat.
SUPAPE
Totalitatea supapelor de admisie si evacuare ale unui motor.
Rolul supapelor este de a ajuta motorul sa respire mai bine
la o turatie mai mare si sa produca mai multa putere. Un motor
V6 cu 24 de supape are patru supape pentru fiecare cilindru,
iar unul V8 cu 16 supape are doua pe fiecare cilindru.
SUPRAVIRARE
Situatie care apare atunci cand se franeaza dur in timp ce masina
vireaza. Spatele masinii pierde aderenta si incepe sa se miste
in directia de miscare. Acest procedeu, de supravirare, este
dificil de controlat si poate cauza rasucirea masinii.
SUSPENSIE
Ansamblul arcurilor, barelor de torsiune, racordurilor, absorbitoarelor
de socuri, etc, care ajuta la atenuarea socului cauzat de denivelarile
drumului. Mentine constant rotile in contact cu drumul, imbunatatind
controlul si tractiunea.
SUSPENSIE ACTIVA
Sistem de suspensii controlat de computer bazat pe un sevomotor
in locul arcurilor si stabilizatorilor de socuri. Rolul servomotorului
este de a pozitiona volanul masinii in cea mai buna pozitie
in cazul unor denivelari ale drumului.
SUSPENSIE INDEPENDENTA
Acest tip de suspensie presupune arcuri individuale pentru fiecare
roata. Orice perturbare a unei roti nu va fi resimtita si de
roata celalalta.
TACHET
Reprezinta un element care deschide si inchide supapele cilindrului.
Tachetii mai sunt folositi la motoarele care nu au arbore cu
came in chiulase pentru a deschide si inchide valvele.
TACHET DE SUPAPA
Element care exercita printr-o miscare verticala presiune asupra
lobului arborelui cu came aflat intr-o miscare de rotatie.
TACHET DE SUPAPA HIDRAULICA
Acest tip de tachet foloseste presiunea hidraulica a uleiului
pentru a functiona. Principalul sau avantaj este ca reduce zgomotul,
uzarea valvelor precum si ajustarea periodica a acestora.
TCS (Traction Control System)
Reprezinta reglarea asistata a patinarii tractiunii.
TDI (Turbo Diesel Injection)
Denumire patentata de Volkswagen pentru motoarele diesel construite
de ei. Inovatia o reprezinta combinatia dintre injectia directa
si supraalimentarea motoarelor. Rezultatul este un consum mic
si o putere mai mare a motorului.
TELEMATICA
TELE (telecomunicatii) + MATICA (informatica) Transferul informatiilor
si datelor relevante pentru trafic dinspre si inspre automobil.
Scopul este de a imbunatati fluxul de circulatie.
TEMPOMAT
Instalatie de reglare a vitezei care mentine constanta viteza
de deplasare a autovehiculului, fara ca soferul sa apese pedala
de acceleratie. A fost inventat de firma Mannesmann VDO
TERMOSTAT
Parte integranta a sistemului de racire a motorului. Termostatul
ajuta la mentinerea unei temperaturi a motorului in limitele
normale. Cand motorul este rece, termostatul este inchis. Astfel
agentul de racire al motorului nu circula. Imediat ce temperatura
motorului urca termostatul se deschide si agentul de racire
incepe sa circule prin radiator.
TIJA PANHARD
Articulatie laterala, paralela cu arborele fix cu un capat atasat
de caroserie si cu unul fixat de arbore.
TMC (Traffic Message Channel)
Furnizarea digitalizata a informatiilor din trafic la radioul
masinii.
TRACTIUNE INTEGRALA (QUATTRO)
Acest tip de tractiune distribuie fortele motrice permanent
si variabil pe rotile din fata si spate. Permite transferarea
maxima a fortei asupra pistei indiferent de tipul drumului.
Quattro ofera antrenare pe directia inainte daca o singura roata
are aderenta la drum. Avantajele unui motor cu quattro sunt:
uzura scazuta a rotilor, rezerve extinse de siguranta, siguranta
activa la cel mai inalt nivel si o valoare superioara a acceleratiei.
TRACTIUNE PE FATA
Rotilor din fata le este distribuita puterea motorului. Tractiunea
fata este superioara celei spate datorita comportamentului bun
al automobilului in conditii de drum proaste. Spatiul habitaclului
este optimizat datorita amplasarii componentelor tractoare in
partea din fata a masinii.
TRACTIUNE PE SPATE - RWD (Rear Wheel Drive)
Toata puterea este directionata catre rotile din spate. Avantajul
acestei tractiuni este manevrabilitatea si accelerarea superioara.
Pe un drum prost, cu denivelari tractiunea spate nu este recomandata.
TRACTIUNE PE TOATE ROTILE - AWD (All Whell Drive)
Puterea motorului este trimisa la toate cele 4 roti. Sistemele
AWD sunt superioare celor 4WD deoarece pot fi folosite indiferent
de starea drumului. Acest sistem dispune de un diferential care
permita rotilor din fata si din spate sa se invarta la viteze
diferite. AWD asigura o buna tractiune.
TRANSMISIE
Mecanism prin care se cupleaza vitezele iar puterea motorului
este transmisa rotilor. Acesta mentine un maxim de putere a
motorului asupra rotilor in orice moment. Fara existenta transmisiei
motorul ar invarti prea repede rotile. Folosirea acestui sistem
reduce rotatiile pe minut si permite motorului sa puna in miscare
rotile.
TRANSMISIE AUTOMATA
Cutie de viteze automata care se schimba in functie de viteza,
incarcatura si conditii de drum. Poate fi de doua feluri: electrica
si hidraulica.
TRANSMISIE PRIN CUREA
Actiunea cutiei de viteze ajunge la motor prin intermediul unor
curele de cauciuc sau de piele, ale rotilor de transmisie.
TRANSMISIE PRIN LANT
Rotile dintate prin care se face transmisia de la un arbore
la altul sunt legate de un lant care antreneaza dintii rotilor.
TRANSMISIE SELECTIVA
Alta denumire pentru transmisia manuala, la care viteza poate
fi selectata direct. Este diferita de transmisia progresiva
la care vitezele trebuiau schimbate in ordine.
TURBINA CU GAZE
Motor cu combustie interna foarte silentios, pentru ca lipsesc
exploziile interne si pistoanele.
TURBOCOMPRESOR
Tip de compresor a carui roata de compresie este actionata de
o turbina care se roteste in gazele de esapament. Turbocompresorul
ofera energie gratuita dar poate cauza o pierdere a puterii
motorului atunci cand nu exista gaze de esapament. Acest tip
de compresor se foloseste la motoarele diesel pentru ca acesta
emana o cantitate mai mare de gaze de esapament.
TURBODEFAZARE
Intarzierea inregistrata din momentul apasarii acceleratiei
si pana cand motorul dezvolta puterea necesara.
TURBOINCARCATOR
Dispozitiv de incarcare pus in functiune de gazele de esapament
ale motorului. Cu ajutorul gazelor fierbinti din conducta de
evacuare turbina invarte compresorul. Acesta la randul lui mareste
admisiunea de aer care combinata cu combustibil produce mai
multa putere. Turboincarcatoarele folosesc compresoare centrifuge.
TUROMETRU
Instrument de bord prezent la majoritatea masinilor cu ajutorul
caruia se masoara numarul de rotatii pe minut ale motorului.
ULEI
Uleiul protejeaza partile vitale ale motorului si impiedica
griparea acestuia. Uleiurile cu o vascozitate scazuta la temperaturi
mici circula mai rapid si protejeaza mai bine motorul. Uleiul
cu o vascozitate ridicata, la temperaturi mari, previne contactul
direct dintre partile metalice ale motorului.
ULEI SINTETIC
Asigura o mai buna protectie motorului comparativ cu uleiul
mineral traditional insa pretul acestuia este aproape triplu.
Acest tip de ulei nu este obtinut din titei, ca cel mineral.
UNGHI DE ALUNECARE
Reprezinta diferenta unghiulara dintre directia in care se invarte
un pneu si planul rotii. Acest unghi ia nastere datorita indoirii
peretilor interiori ai pneului si ai suprafetei de rulare.
UNGHI DE FUGA A ROTILOR
Unghiul realizat de o linie verticala si axa de directie a masinii
atunci cand privim din lateral. Unghiul se masoara in grade
si minute.
UNGHIUL DE BRACAJ
Reprezinta unghiul realizat de planul circumferintei unei roti
si o linie verticala. Cand avem o valoare negativa a unghiului
partea de sus a rotii se inclina spre interiorul masinii. Cand
unghiul este pozitiv partea de sus a rotii se inclina spre exteriorul
masinii.
V-TEC
Denumire pentru o deviere a axei cu came de la Honda. Cei de
la BMW numesc aceasta deviere Vanos.
VALVA BLOW-OFF
Valva care se deschide atunci cand se atinge o anumita presiune
pentru a elibera din presiunea excesiva acumulata. Este folosita
de obicei impreuna cu o instalatie turbocompresor.
VALVETRONIC
Tehnica de reglare a umplerii motorului patentata de cei de
la BMW prin care se obtine o economie de combustibil de 10%.
Este de fapt cursa ventilului pentru ca reglarea umplerii motorului
nu se mai face in trepte prin intermediul unei comenzi de putere.
VANOS
Denumire data de cei de la BMW comenzii variabile a axei cu
came. Rotirea in faze a acestei axe cu came combina capacitatea
de antrenare la turatie mica cu randament ridicat.
VASCOZITATEA
Reprezinta vascozitatea. Este foarte importanta la alegerea
uleiurilor de motor, clasificate dupa diverse clase de vascozitate.
VEHICUL CU EMISIE SCAZUTA DE GAZE - LEV (Low Emission Vehicle)
Tip de vehicule care intrunesc un standard al emisiilor de gaze
mult mai riguros decat cel impus de Agentia Europeana de Control
al Emisiilor de Gaze. Honda este unul din producatorii care
comercializeazavehicule pe benzina cu emisii scazute de gaze.
VEHICUL DE TEREN
Vehiculele care sunt folosite pe teren neamenajat sau accidentat.
In aceasta categorie intra vehiculele folosite in agricultura
sau in constructii.
VEHICUL DE TONAJ MEDIU
Toate vehiculele care cantaresc intre 6 si 11 tone.
VEHICUL ELECTRIC
Toate vehiculele care folosesc ca sursa de energie sisteme electice
exclusive sau hibride.
VEHICULE DE MARE TONAJ
Toate vehiculele care cantaresc intre 11 si 15 tone. In aceasta
categorie intra si camioanele de teren
VILBROCHEN
Denumire pentru arborele care transforma in miscare rotativa,
miscarea liniara a pistoanelor. Acest tip de arbore este legat
de transmisie.
VISCO-CUPLAJUL
Se intalneste la masinile cu tractiune integrala si foloseste
la cuplarea flexibila a axului fata si spate. Atunci cand apare
o neconcordanta intre turatia fata si spate, visco-cuplajul
transfera puterea la axul care are o aderenta mai mare.
VOLANT
Denumeste un disc din fier sau otel care este pozitionat in
spatele vilbrochenului furnizandu-i acestuia o forta centrifuga.
VOLANUL MULTIFUNCTIONAL
Acest tip de volan este prevazut cu mai multe comenzi ale instrumentelor
de bord, facilitand accesul soferului. Exista comenzi pentru
radio sau tempomat.
Vrei sa-ti vinzi masina? Pune masina ta pe internet: http://www.oferte-auto.com
| | | |