Cicerone Theodorescu biografia

Cicerone Theodorescu




Cicerone Theodorescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

THEODORESCU Cicerone, se naste la 9 febr. 1908, Bucuresti - moare in 18 febr. 1974, Bucuresti.

Poet.

Fiu de muncitor ceferist.

Cursurile liceale in Bucuresti, urmate de Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din acelasi oras. Profesor secundar la mai multe licee, redactor si ziarist, colaborator la presa de stinga, semnatar, alaturi de alti intelectuali democrati, al unor proteste impotriva fascizarii tarii. Dupa 1944, functii importante in Centrala Cartii, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor (din 1944), redactor-sef al revista Viata Romaneasca (din 1948).

A debutat in 1925 in Universul literar al lui Perpessicius , dupa care publica la Bilete de papagal. Azi, Credinta, Cuvintul, Cuvintul liber, Facla, Romania literara. Lumea, Sinteza, Universul literar, Gazeta literara, Viata Romaneasca, Vremea, Zodiac, Romania literara, Luceafarul etc. Debut editorial cu Clestar (1936), volum ce „inchide clocotul sufletesc in strofe glaciale, translucide, cizelate indelung cu migala de bijutier" (Ov. S. Crohmalniceanu ). Poetul se remarca mai ales prin versuri inspirate din munca si suferintele feroviarilor. Si celelalte volum merg in aceasta directie (Cintece de galera, 1946; Focul din amnar, 1946; Un cintec din ulita noastra, 1953 etc), desi lirismul sau se epicizeaza sau se anemiaza pe parcurs, raminind viabil doar in volum de versuri cu structura fixa (rondelurile). intre ultimele voi.: Poteca lunii, 1964; Hronic, 1965; Zburatorul din larg, 1965; Tarmul singuratic, 1968; Nebunul regelui, 1976; Platosa duratei, . in ultimii ani ai vietii (197l-l972) petrece lungi perioade la Roma, scriind un poem despre Traian (ramas inedit). A defasurat o bogata activitate de traducator, mai ales din literatura sovietica (Maiakovski, Tvardovski), dar si din autori precum William Blake, Jerome Carcopino, Lino Curci. A cules folclor (Izvoare fermecate, 1958) si a fost un prolific autor de literatura pentru copii, partial irecuperabila astazi. Premiul de Stat pentru volum Un cintec din ulita noastra (1953). A mai semnat Radu Lancieru, Victor Singeru, C. Tudor, C. Tudoran.

Inceputurile lui Cicerone Theodorescu stau sub zodia unui lirism cenzurat, de mari puritati formale, in timp ce etapa de sfirsit se aseaza, prin contrast, sub semnul anecdoticului celui mai nesemni-ficativ, ce merge pina la reactualizarea romanului in versuri (Povestea Ioanei, 1963). Volumul de debut, Clestar (1936), s-a facut remarcat tocmai prin aceasta cultivare discreta a conciziei si limpiditatii, prin asezarea cautarilor sale in domeniul inalt al „poeziei pure", in jurul unei teme centrale favorite, „tensiunea dintre ideal si real" (Ov. S. Crohmalniceanu ).

Neostentativa, lucrata atent, cu o migaloasa slefuire artizanala, poezia aceasta impunea prin sonurile limpezi de o clasica melodicitate, expurgate savant de vibratia emotiei, pina la transparente de cristal, aproape reci, inghetate: poezie a insingurarii si restristii, a intimitatilor solitare, orgolioase. Elemente de natura poetica diversa, simboliste sau romantice, neoclasici ste sau ermetizante compuneau un spectru muzical larg, cu taisuri fine de linie si nuante. O anume diafanizare a trairilor, o interiorizare severa a pateticului nasteau o retorica savanta a discretiei si a sugerarii. Umbrele protectoare ale acestui lirism sint Ion Barbu si Paul Val6ry, resimtiti citeodata in tesatura versului, dar fara sa tulbure cu prezenta lor solemnitatea discursului liric.

Cu cel de' al doilea volum, C F. R. (1938) inregistram prima invadare a zonelor lirismului cu poezia concretului social. Ecoul luptelor politice si sociale ale timpului isi fac tot mai auzita prezenta. De aci, evolutia spre peisajul proletar cu nuante expresioniste, convulsionat si protestatar, apropiere care se facuse si prin publicistica (vezi activitatea de la Azi sau Cuvintul liber). Poetul paraseste tot mai ferm promontoriile incetosate ale intimismului, pentru o poezie de strada, in salopeta si bocanci, consacrata gestului diurn al muncii omului si motoarelor, sugerind orizonturile unei posibile descatusari:

„Masele-n zabala de-otel; incheietura
Patrunsa de catuse. Strivit fiece os;
in fiere (si ea calda) se mai clateste gura
Si doar sudoarea trece cutitu-i racoros.

in clocot, deznadejdea ca fonta in cuptoare,
Zbatuta-n fum si flacari, topita prea-ndelung,
De nimeni priceputa, netrasa in tipare -
Tirziu, cine va sti-o mestesugi in strung?" (Triunghi de-argint, cocorii.)


Urmeaza Cintecele de galera (1946), denunt fatis al fascismului si al valului de teroare instaurat de el (Culcus siluit, Neue Ordnung, Balada). Modalitatea este aceea parabolica, incifrata din Cintece de pierzanie, oscilind intre disperare si teama. Pe aceeasi linie merg si poeziile cuprinse in Focul de amnar (1946), ce s-a chemat la inceput Vocile noptii si a fost citit in cenaclul lui Lovinescu , memoriei caruia era inchinat. E un volum unitar, de o mare forta artistica, unul dintre cele mai bune ale poetului. Predomina viziunile apocaliptice, halucinante, invaluite in simboluri si parabole fantastico-grotesti, ilustrind perioada de spaima si incertitudine din timpul razboiului, amenintarea si restristea existentiala. Universul cetos, obscur al unora dintre poezii, populat cu fantome, strigoi si „iasme" de dincolo de lume vorbesc in mod elocvent de orizontul traumatizat al omului supus unui destin orb. Volumele ulterioare aduc o vizibila schimbare de registru, atestind aderenta sa la o poezie militanta, incorporind fie o viziune larg istorica asupra realitatilor epocii, fie o aderenta exaltata la contemporaneitate.

Aceasta modificare de unelte a poetului se resimte si la nivelul limbajului. Noile stari emotionale sint traduse liric in impresii spontane, extravertite, dominate de anecdotica. Mici intimplari si fapte de viata diurne devin nucleul unor poezii fara alta finalitate decit comunicarea elementului epic in sine. Versificatia e corecta, dar lipsita de vitalitate:

„Victoria, tirziu soroc,
Ti-aduce pajura-i de foc

Si-s uragane de petale
Aprinse steagurile sale.." (Hrisov de mai). Alteori ea consta in simpla povestire: „O nurlie de nevasta
Un paner in crestet duce
Cinta, coborind pe coasta,
Leganindu-si mersul dulce" (Pescarita).


In acest fel lirismul se depersonalizeaza, sau se formalizeaza apelind la forme prozodice fixe (rondelul, sonetul), reintorcindu-se istoric la etapa Cosbuc - Petica . Cicerone Theodorescu construieste din ce in ce mai detasat, dar din aceasta cauza tonul e lipsit de sensibilitate, cuvintul, neutru, nu emotioneaza.

Doar in domeniul universului infantil poetul mai gaseste unele oaze de puritate si emotie netocita. Putine versuri rezistente se pot detasa insa din volumele Un cintec din ulita noastra (1953), Faurari de frumusete (1955), Oameni si dragoste (1958), De dragoste (1961), Copiii cartierului (1961), coplesite de tematism si anecdotica versificata, si, in general, sacrificate unei viziuni mecaniciste despre poezie si menirea artei. Abia cu Zburatorul din larg (1964), Tarmul singuratic (1968) si Platosa duratei (1973), unitatea de substanta a lirismului se reface in jurul marilor teme ale naturii si pulsatiei cosmice, peste care pluteste si melancolica umbra a trecerii timpului (Se-apropie septembrie). O recuperare a lirismului initial are loc si in volumul postum de rondeluri Nebunul regelui (1976), amintind de limpezimea sonoritatilor dintii.

OPERA:
Clestar, versuri, Bucuresti, 1936;
C. F. R., versuri, Bucuresti, 1938;
Focul din amnar, versuri, Bucuresti, 1946;
Cintece de galera. Bucuresti, 1946;
Napirstoc si alte povestiri pentru copiii nostri. Bucuresti, 1946 (ed. II, 1947);
Ograda minunata. Bucuresti, 1948 (ed. II, 1949);
Povestea cu piticul boier. Bucuresti, 1948;
Cintece de galera, precedate de Clestar, intregite cu Focul din amnar. Bucuresti, 1949;
Calea Grivitei, Bucuresti, 1949;
Din toamna lui '39, Bucuresti, 1949;
VI. Maiacovski, In gura mare. Bucuresti, 1949;
ed. II, 1956 (trad.);
VI. Maiakovski, Lenin, Bucuresti, 1949 (trad.);
VI. Maiakovski, Lenin e cu noi. Bucuresti, 1950 (trad.);
Intimplarea din gradina. Bucuresti, 1952 (ed. II, 1955;
ed. III, 1960);
Un 'an intreg. Bucuresti, 1952;
Gogu Pintenogu, Bucuresti, 1953 (ed. II, 1956;
ed. III, 1959);
Un cintec din ulita noastra. Bucuresti, 1953 (ed. II, 1957);
A. Tvardovski, Vasili Tiorchin. Carte despre ostas. Bucuresti, 1953;
ed. II, 1957 (trad.);
Faurari de frumusete. Bucuresti, 1954;
Paunita a crescut. Bucuresti, 1954;
Scriitorul si cartea la noi, Bucuresti, 1954;
VI. Maiakovski, Vladimir Ilici Lenin, Bucuresti, 1954;
ed. II, 1956 (trad.);
O scolarita in padure. Bucuresti, 1955;
Versuri alese, I-II, Bucuresti, 1955;
Vistavoiul diminetii. Bucuresti, 1956;
VI. Maiakovski, Iubesc, Bucuresti, 1956 (trad.);
VI. Maiakovski, 150.000.000, Bucuresti, 1956 (trad.);
VI. Maiakovski, Plosnita, Bucuresti, 1957 (trad.);
VI. Maiakovski, Satir*, Bucuresti, 1957 (trad.);
Oameni si dragoste. Bucuresti, 1958;
Izvoare fermecate (folclor). Bucuresti, 1958;
William Blake. Poeme, Bucuresti, 1958;
Poezii, cu o pref. de I. Vitner, Bucuresti, 1959;
Vladyslav Broniewski, Versuri alese, Bucuresti, 1960 (trad.);
Atentie copii!. Bucuresti, 1961;
Povestea cartierului. Bucuresti, 1961;
De dragoste. Bucuresti, 1961;
Vi. Maiakovski, Opera poetica, I-II, Bucuresti, 196l-l963 (trad.);
Povestea Ioanei, Bucuresti, 1963 (ed. II, 1966);
Poteca lunii, pref. de R. Popescu, Bucuresti, 1964;
Hronic, Bucuresti, 1965;
Zburatorul din larg, Bucuresti, 1965;
Padurea de clestar. Bucuresti, 1967;
Tarmul singuratic. Bucuresti, 1968;
Scrieri, I-II, ed. ingrijita de autor. Bucuresti, 1969;
Maiakovski, Trei poeme de dragoste, Bucuresti, 1970 (trad.);
Lino Curci, Raport din cosmos. Bucuresti, 1972 (trad.);
VI. Maiakovski, Poeme, Bucuresti, 1973 (trad.);
Platosa duratei. Bucuresti, 1973 ;
Poezii pentru copii, pref. de R. Boureanu, Bucuresti, 1975;
Nebunul regelui, pref. de M. Gafita, Bucuresti, 1976;
VI. Maiakovski, Octombrie, Bucuresti, 1977 (trad.);
J6rome Carcopino, Viata cotidiana in Roma la apogeul imperiului. Bucuresti, 1979 (trad.);
De bello dacico, text ingrijit de Coralia C. Theodorescu, postfata de Al. Balaci, Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
E. Lovinescu, Ist. Ut. cont.;
G. Calinescu, Istoria;
P. Constantinescu, Scrieri, V;
Perpessicius, Mentiuni, II;
M. Petroveanu, Pagini critice, 1958;
P. Georgescu, incercari critice, I, 1957;
I. Biberi, in Viata Romaneasca, nr. 19, 1969;
D. Micu, in Romania literara, nr. 19, 1969;
FI. Manolescu, in Romania literara, nr. 5, 1970;
M. Iorgulescu, in Convorbiri literare, nr. 2, 1972;
L. Leonte, in Cronica, nr. 33, 1973;
V. Porumbacu, in Romania literara, nr. 33, 1976;
V. Craciun, in Manuscriptum, nr. 4, 1917;
I. Datcu - Sabina C. Stroescu, Dictionarul folcloristilor, 1979;
Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, II;
E. Jebeleanu, in Romania literara, nr. 7, 1983.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani