Constantin Mateescu biografia

Constantin Mateescu


Constantin Mateescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MATEESCU Constantin, se naste la 31 ian. 1929, Rimnicu Vilcea.

Prozator.

Fiul lui Iulian Mateescu, ofiter, si al Olimpiei (n. Georgescu).

Scoala primara si Liceul „Al. Lahovary" la Rimnicu Vilcea; doi ani de medicina, la Bucuresti si Cluj, apoi Facultatea de Filosofie a Univ. din Bucuresti, terminata in .

Debut in revista Flacara (1965). Debut editorial cu o culegere de nuvele si schite. Rochia cu anemone (1966).

Referent stiintific la Institutul de Istorie si Filosofie al Acad. (1950-l952), redactor la Institutul Roman pentru Relatiile Culturale cu Strainatate (1954-l958), prof. la Nucet-Dimbovita (1959-l961) si la Liceul „Dumitru Motoc" din Bucuresti (196l-l987).

A publicat nuvele, romane, volume de critica literara (Memorial de lectura, 1972), de istorie literara (Drumurile lui Anton Pann, 1981; Pe urmele lui Nicolae Filimon, 1985), de teatru, literatura pentru copii si tineret. Premiul Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta (1970); premiul Asoc. Scriitorilor din Craiova (1980,1984).

Pe parcursul a peste treizeci de ani, Constantin Mateescu si-a construit o opera consistenta ce da, la prima lectura, impresia unei remarcabile armonii tematice si stilistice. Daca este valida asertiunea conform careia capodoperele pot creste numai din solul fertil al unei bune literaturi de nivel mediu, atunci acest prozator este un foarte onorabil exponent al prozei competent scrise, interesante, care, desi isi refuza spectacularul si nu aspira la depasirea unor limite tacit acceptate, il captiveaza pe cititor.

E placut sa descoperi, intr-o literatura care isi manifesta, in variate forme, uneori inselatoare, dispretul gregar pentru constructia romanesca, apetenta pentru „textul" spontan si inform, un autor ce tine sub control toate etapele elaborarii prozelor sale, de la conceptia generala pina la acuratetea sintactica a frazei sau pina la proprietatea figurilor de stil. Constantin Mateescu scrie o proza armonioasa si discreta, cu numeroase reflexiuni lirice, o proza de notatie si de atmosfera, in care realismul reprezentarii cadrelor sau situatiilor este fericit adincit de abordarea analitica si nu rareori colorat de imixtiunile fantasticului. Constantin Mateescu a publicat mai mult culegeri de proza scurta decit romane si se poate afirma ca exigentele componistice ale nuvelei (mai mari decit ale romanului) convin talentului sau. Dupa povestirile specific adresate tinerilor din cartea de debut, Constantin Mateescu creste ca nuvelist cu fiecare volum, pentru ca Walhalla (1973) sa reuneasca nuvele ample, unele adevarate microromane, care il arata capabil sa evoce, cu mijloace destul de economicoase, o lume crepusculara, in care antenele memoriei nu au decit functia de a pastra viu trecutul, fara dorinta de a-l contrapune prezentului.

Astfel, in nuvela ce da titlul volumului, un tinar aviator ucis continua sa traiasca in memoria celor ce l-au cunoscut; textul e un model de folosire moderna a procedeului destul de demonetizat al „flash-back"-ului. O bucata ce traieste mai mult prin viziunea expresionista a vechiului oras, Aseara a trecut un om, combina savant notatia realista cu proiectia fantastica, intr-o naratiune despre un grup de bon-viveurs provinciali, obsedati de disparitia tragica dar misterioasa a unui confrate, despre a carui revenire circula zvonuri contradictorii. Ginduri pentru ultimul prizonier, din acelasi volum, abordeaza una dintre temele favorite ale prozatorului: dezastruosul efect al razboiului asupra psihicului individual. Povestirile lui Constantin Mateescu se caracterizeaza prin decuparea precisa a ideii si prin tratarea ei complexa, de multe ori prin juxtapunerea sau impletirea diferitelor unghiuri de vedere, apartinind unor actanti constientizati, bine individualizati ca personaje.

Preferinta pentru nuvela este vizibila si in romane, acestea fiind fie povestiri expandate, ca Zborul de proba (1968) sau Toamna, pasarile (1975), ambele tratind situatii de criza adolescentina, fie o serie de episoade inchise intr-un cadru, ca in cazul romanului Autoportret cu basca (1981), probabil cea mai ambitioasa scriere a lui Constantin Mateescu de pina acum, roman a carui miza este reconstituirea povestii unei vieti, structurat dupa principiul „gig-saw puzzle". Naratorul, un obscur ziarist si critic literar, isi asuma constient calitatea de martor fata de un batrin artist, Serban Milescu, unul dintre cei rasturnati de „roata istoriei", beneficiar cindva al unor conditii deosebite de viata, studiu si creatie, dar traind acum in cenusiul si unificatorul comunism provincial roman ca un ascet insingurat, refugiat cu resemnare in lumea artei. Incompatibilitatea dintre un sistem de valori invatat si altul impus cu forta din afara pare sa fie axul conflictual al acestui complex roman, ceea ce trimite cu gindul la lumea lui Calinescu, dar romanul este in egala masura un panegiric adus memoriei salvatoare, singura care il sustine, de fapt, pe Milescu in lumea urita a prezentului.

Personajul nu este privit fara ironie („se intorsese in lumea lui pierduta, iluminata de minciuna amintirilor", observa, la un moment dat, ziaristul), ceea ce salveaza povestea de la sentimentalism. Criticii au observat virtuti de povestitor chiar si in cartile nebeletristice ale lui Constantin Mateescu, bunaoara in Drumurile lui Anton Pann (1981), care, dupa Sorin Titel, reprezinta doar stadiul de documentare premergator scrierii unui roman avindu-l pe Anton Pann ca personaj situat in preajma legendei si mitului. Tot asa, Serban Cioculescu gaseste multe „pagini de frumusete literara" in Pe urmele lui Nicolae Filimon (1985). Culegerea Fumul bunicului (1971) si romanul O partida de bile (1973) se inspira din lumea copilariei, iar Avionul de Cluj (1970) e unica incercare de a elabora un text dramatic.

OPERA:
Rochia cu anemone, povestiri, pref. de I. Lancranjan, Bucuresti, 1966;
Minciuna, povestiri, Bucuresti, 1967;
Auroaica, nuvele si povestiri. Bucuresti, 1967;
Zborul de proba. Bucuresti, 1968;
Umbrele timpului, povestiri. Bucuresti, 1969;
Noaptea si ziua, roman. Bucuresti, 1970;
Avionul de Cluj, piesa in trei acte, in colab. cu Al. Mitru, Bucuresti, 1970;
Fumul bunicului, nuvele. Bucuresti, 1971;
Memorial de lectura. Bucuresti, 1972;
Walhalla, nuvele. Bucuresti, 1973;
O partida de bile, roman. Bucuresti, 1973 (ed. II, 1979);
Toamna, pasarile, roman, Bucuresti, 1975;
Fantezie pentru trompeta solo, nuvele. Bucuresti, 1976;
Povestiri de la Rond, Bucuresti, 1977;
Dupa-amiaza unui faun, nuvele, Bucuresti. 1978;
Memoria Rimnicului, eseu, Bucuresti, 1979;
Clinele andaluz, nuvele. Bucuresti, 1980;
Marele slem, nuvele. Bucuresti, 1980;
Drumurile lui Anton Pann, eseu biografic. Bucuresti, 1981;
Autoportret cu basca, roman. Bucuresti, 1981;
Anonim flamand, povestiri. Bucuresti, 1983;
Bal la Casa Ofiterilor, roman, Craiova, 1984;
Pe urmele lui Nicolae Filimon, eseu biografic. Bucuresti, 1985;
Coline tn soare, roman. Bucuresti, 1989.



REFERINTE CRITICE:
V. Cristea, in Gazeta literara, nr. 25, 1966;
N. Manolescu, in Contemporanul, nr. 25, 1966;
Al. Piru, in Ramuri, nr. 2, 1968;
Sanziana Pop, in Luceafarul, nr. 28, 1967;
N. Balota, in Romania literara, nr. 24, 34, 1971;
S. Titel, in Romania literara, nr. 33, 1974;
nr. 38, 1975;
F. Firan, in De la Macedonski la Arghezi, 1975;
S. Titel, in Romania literara, nr. 36, 1976;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 17, 1977;
S. Titel, in Romania literara, nr. . 1978;
nr. 36, 1980;
nr. 40,1982;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 8, 1982;
nf. 50, 1985;
A. Sasu - Mariana Vartic, in Romanul romanesc, II;
E. Negriei, in Romania literara, nr. 5, 1989;
A. Cosma, in Romanul, I.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
























Cauta referat
Scriitori romani