Grigore Popa biografia

Grigore Popa




Grigore Popa opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

POPA Grigore, se naste la 31 iul. 1910, comuna Podeni, judetul Cluj - moare in 24 sept. 1994, Bucuresti.

Poet, eseist si filosof.

Fiul lui Vasile Popa si al Veronicai, tarani.

Primele clase in comuna natala (1916-l922), dupa care urmeaza liceul la Turda (1922-l929), apoi se inscrie la Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Cluj (1929-l933), unde isi ia si licenta in filosofie. Studii de specialitate la Paris, la Scoala Romana de la Fontenay-aux-Roses (1938-l939). Doctor in filosofie cu teza Existenta si adevar la Soren Kierkegaard (1939), sub conducerea lui D.D. Rosca. Profesor de liceu la Cluj (1934-l936) si Sibiu (1940-l942); asistent titular la Catedra de filosofie a Univ. din Cluj - Sibiu (1943-l945).

Bibliotecar la Bibl. Centrala Universitara din Cluj (1948-l949). Cercetator la Institutul de Lingvistica al Acad., in acelasi oras (1949-l952). Psiholog la diverse institutii din Cluj si Bucuresti (1955-l973).

Debuteaza cu poezie in revista Darul vremii (1932), colaborind si la Abecedar, Pagini literare, Glnd romanesc, Gindirea, Revista Fundatiilor Regale, Luceafarul, Familia, Steaua etc. A editat si condus ziarul Tara (Sibiu, 194l-l944), precum si noua serie a Luceafarului (194l-l945), in colab. cu V. Papilian. Ca poet, a publicat un singur voi., Cartea anilor tineri (1939), in spiritul tendintelor de innoire postbelica a liricii transilvane, al carei model ramine L. Blaga. Autor al unor eseuri filosofice (L'Actualite de Pascal, 1937; Invitatii, 1941; Prezenta divina in filosofia contemporana, 1942 etc.) aflate la intersectia dintre spiritualismul ortodox si existentialismul modem.

Inca din Cartea anilor tineri (1939), Grigore Popa se inscrie in generatia poetilor transilvaneni de dupa Unirea din 1918, care faceau vizibile eforturi de a-si sincroniza lirismul cu noile tendinte europene si de a-l elibera de canoanele tematice si prozodice traditionale. Renuntind la „mesianism" si la tonul vaticinar, adeziunea la spiritul transilvan se face totusi prin solidaritatea cu stramosii, descoperirea satului ca motiv estetic, sondarea unei sensibilitati „primitive", marcata de vitalism, panism etc, in concordanta cu indemnurile expresioniste, trecute prin lectura lui Blaga.

Nu lipsesc totusi nici ecourile unui patriarhalism pe linia St. O. Iosif - Goga, mai ales in rezistenta -motivului „dezradacinarii" („feciorul tinar ce i-ar s-a-n-strainat", plecind la oras pentru a sorbi „otravuri vii din carte").

In elanuri vitaliste, de sorginte blagiana, poetul elogiaza sevele pamintului natal, atras de dorinta contopirii cu natura. Invocatii liturgice si oratii mistice, o adoratie extatica pentru trecutul voievodal fuzioneaza cu o caligrafie a angoasei existentiale, a singuratatii si tristetii provocate de inaintarea omului spre moarte. Filosoful existentialist crestin coexista cu impulsurile unui temperament deloc ascetic care coloreaza senzorial efuziunile poetului. Abandonind totusi creatia lirica, Grigore Popa s-a consacrat filosofiei, unde a dat citeva lucrari de eruditie si subtilitate interpretativa: L'Actualite de Pascal (1937), Existenta si adevar la Soren Kierkegaard (1940), Existentialismul (1943). Paralel, eseistul din Stiluri de viata (1937), Invitatii (1941), Peisaj ardelean (1943), Itinerar spiritual (1943) si mai cu seama ziaristul militant a facut importante concesii doctrinare in spiritul dreptei ortodoxiste. Ramin totusi citeva pagini adevarate, de elogiu adus Transilvaniei si unora dintre personalitatile ei de marca: O. Goga, L. Blaga, D.D. Rosea, Sabin Dragoi s.a.

OPERA:
Inteligenta sociala si psihologia conducatorului. Cluj, 1935;
L'Actualite de Pascal, Paris, 1937;
Stiluri de viata. Cluj, 1937;
Cartea anilor tineri, poeme, Sighisoara, 1939;
Existenta si adevar la Soren Kierkegaard, Sibiu, 1940;
Invitatii, Sibiu, 1941;
Prezenta divina in filosofia contemporana. Sibiu, 1942;
In duhul ortodoxiei nationale. Sibiu, 1942: luceafarul", un capitol de lupta si credinta romaneasca. Sibiu, 1942;
Armand Godoy, poete latin et chretien. Sibiu, 1942;
Peisaj ardelean. Sighisoara, 1943;
Itinerar spiritual. Sibiu, 1943;
Existentialismul, Sibiu, 1943;
Ardealul, gradina radacinilor romanesti. Bucuresti, 1944.


REFERINTE CRITICE:
D. Murarasu, Istoria literaturii romane contemporane, 1940;
E. Giurgiuca, Poeti tineri ardeleni, 1940;
G. Calinescu, Istoria;
D. Micu, „Gindireu" si gfndirismul, 1975.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani