Mihail Gaspar biografia

Mihail Gaspar




Mihail Gaspar opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GASPAR Mihail, se naste la 24 ian. 1881, comuna Gataia. judetul Timis - moare in 27 nov. 1929, Timisoara.
Prozator.

Fiul lui Gheorghe Gaspar, preot, si al Elenei (n. ?).

Scoala primara in comuna natala (1888-l892); liceul la Timisoara (1892-l897), Becicherecul-Mare (1897-l898) si Beius (1898-l900); teologia la Caransebes (1900-l903). Preot la Lugoj (1903-l911). Debut cu proza in ziarul Drapelul (1902), sub pseudonimul Sorin (va mai semna si cu pseudonimul Socol Banc, Radu Roman, I. T. Mugur); debut editorial cu volum Japonia (1905).

Colaboreaza la Drapelul, Neamul romanesc literar. Viata Romaneasca, Pagini literare, Cosinzeana, Banatul etc. El insusi editeaza, la Bocsa-Montana, ziarul Drum nou (1923-l929). Avintindu-se in lupta politica a romanilor ardeleni, Mihail Gaspar e condamnat la inchisoare pentru un „delict dc presa" si inchis la Seghedin (1907). Dupa Unirea din 1918, e deputat in Parlamentul de la Bucuresti (1926-l929).

Autor al romanelor istorice In vraja trecutului (1908), Din vremuri de marire (1, 1910) si Fata vornicului Oana (1929).

Prozele scurte din In vraja trecutului (1908) si De-ale vietii (1919) atesta un talent inrudit cu al povestitorilor din raza revistei Tribuna. in traditia inaugurata de I. Slavici si continuata, in Banat, de I. Popovici-Banateanul. G, descrie, in stilul realist, aspecte ale vietii rurale, cu elemente romantice in evocarea patriarhalitatii si etnografiei, sub influenta samanatorista. Cultul sau pentru N. Iorga. care i-a sprijinit scrisul, si pentru modelul sadovenian al romanului istoric il conduc spre cele doua reconstituiri epice din vremea domniei lui Stefan cel Mare,, anticipind trilogia lui M. Sadoveanu.

Romanele Din vremuri de marire (I,1910) si Fata vornicului Oana (1929) se disting prin inventie epica si tipologii contrastante, in gustul romantic: situatiile dramatice abunda, ca si coincidentele, elementele stranii, razbunarile, tenebrosul si lovitura de teatru. Totul povestit intr-o limba sobra, de o surprinzatoare armonie, echilibrind stadiul modern cu cel arhaic, de epoca, fara stridente sau exagerari. Mihail Gaspar e un povestitor autentic, unul dintre putinii pe care i-a dat Banatul, vadind si unele afinitati cu proza din aceeasi epoca a lui Ion Agarbiceanu si traind (amindoi) sub fascinatia eposului sa-dovenian. Ispita romanului deturneaza insa talentul nuvelistului (Romanii din Potlogietc.), orientindu-l catre problematizare si personaje chinuite de intrebari (Carnetul lui Radu Roman, 1910; Casa cu obloane verzi, 1926 -ambele ramase in foiletoanele unor reviste), mult sub ceea ce vocatia autentica a lui Mihail Gaspar putea sa realizeze.

OPERA:
Japonia, Lugoj, 1905;
in vraja trecutului, Lugoj, 1908;
Din vremuri de marire, I, Valenii de Munte, 1910;
Blastam de mama. Domnisoara Marta, Arad, 1916 (ed. II, 1942);
De-ale vietii. Lugoj, 1919;
Fata vornicului Oana. Bucuresti, 1929 (ed. II, ingrijita si studiu introductiv de G. C. Bogdan si Doina Bogdan-Dascalu, Timisoara, 1974);
D/n vremuri de marire, ed. ingrijita, studiu introductiv, tabel cronologic si bibliografie de G. C. Bogdan si Doina Bogdan-Dascalu, Timisoara, 1982.


REFERINTE CRITICE:
Em. Bucuta. in Viata literara, 30 nov. 1929;
L. Costin, Scriitorul banatean Mihail Gaspar, Craiova, 1930;
I. Breazu, Povestitori ardeleni si banateni pana la Unire, 1937: P. Oalide, in Scrisul banatean, nr. 9, 1961;
Tr. L. Biraescu, in Orizont, nr. 48, 1974.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani